Moscova dorește ca migranții să vorbească rusa. Ce riscuri există pentru moldoveni și sfaturi pentru Filat

Foto: zdg.md

Recent premierul rus, ex-președintele, Dmitri Medvedev a susținut ideea introducerii prin lege a cerinței către toți migranții de a susține un examen de cunoaștere a limbii ruse. Inițiativa reiese din promisiunile electorale ale actualului președinte Vladimir Putin, care vizează soluționarea migrației necontrolate și diminuarea consecințelor acesteia asupra componenței și coeziunii sociale a populației ruse. Cel puțin, aceste obiective au fost invocate în demersul electoral al actualului șef de stat al Rusiei.

În acest context, Medvedev a insistat în fața presei [1] pe faptul că respectiva lege nu urmărește discriminarea migranților, ci din contra facilitarea integrării lor în comunitatea țării gazdă, adică cea rusă (problema descrisă de asemenea în articolul „Rusia va impune imigranţilor test de cunoaştere a limbii ruse. Ce vor face gastarbaiterii moldoveni?”).

Rusia va impune imigranţilor test de cunoaştere a limbii ruse. Ce vor face gastarbaiterii moldoveni?

Foto: reperverde.ro

Revenirea lui Vladimir Putin în fotoliul de preşedinte aduce surprize pentru imigranţi, care vor trebui să demonstreze cât de bine vorbesc rusa. Dacă aceştia vor pica testul, atunci cel mai probabil vor întâmpina dificultăţi la angajarea în câmpul muncii. Autorităţile ruse au venit cu asemenea iniţiativă pentru a încuraja integrarea imigranţilor, care numără circa 9 mln.de oameni, în societatea rusă multinaţională.

Examenul lingvistic obligatoriu este doar una din măsurile prevăzute în decretul semnat de Putin, după reînvestirea sa în funcţie, pentru a „garanta consensul interetnic” [1]. Se consideră că necunoaşterea limbii este una din cauzele care provoacă perturbări în interiorul populaţiei ruse foarte pestriţe. Însă pe lângă posedarea limbii, imigranţii vor trebuie să cunoască bazele legislaţiei ruse referitoare la muncitorii străini, precum şi istoria statului rus. Toate aceste cerinţe vor fi însă anulate pentru muncitorii înalt calificaţi.

Pe lângă faptul că testul de cunoaştere a limbii este obligatoriu, se va aplica şi o taxă de aproximativ 60 euro [2], similară cu cea percepută pentru testul la cetăţenie. Înainte ca Putin să emită decretul, autorităţile ruse susţineau că introducerea examenului lingvistic ar fi menită să protejeze pe imigranţi de escrocherie şi angajare ilegală la muncă.

Dar cunoaştem foarte bine că moldovenii cunosc rusa la un nivel acceptabil, fiind apreciaţi pentru această calitate în Rusia şi chiar în cadrul companiilor din România cu afaceri în Europa de Est. De aceea, nu criteriul lingvistic creează obstacole pentru moldoveni, ci lipsa unei protecţii juridice, necunoaşterea legislaţiei, corupţia în rândul instituţiilor ruse responsabile de gestionarea migraţiei în teren etc.

Dar examenul văzut drept inofensiv comportă şi anumite riscuri. Or, dacă examenul va fi complex şi va include probe în scris, atunci unii moldoveni ar putea să înfrunte dificultăţi, ca urmare a faptului că limba rusă treptat pierde teren în Republica Moldova, în special în rândul generaţiilor tinere.

După Letonia, poate fi Moldova locul unui referendum privind limba rusă?

Publicat de Revista Internaţională ACUM, tradus şi publicat de ENEWS

Referendumul din Letonia privind acordarea limbii ruse statutul de limbă de stat a picat testul, dar a trezit polemici legate de încercarea rușilor de a-și revizui pozițiile în statele europene. Doar 22,5% din participanții la plebiscit s-au pronunțat în favoarea redimensionării locului pe care îl ocupă limba rusă în societatea letonă, contra au votat 77,22%. Opozanții celebrează victoria asupra limbii ruse, dar mai degrabă vorbim despre cîștigarea unei lupte, și nicidecum a războiului lingvistic, lansat la începutul anilor ’90 împotriva rușilor. În Moldova lucrurile au o altă orânduire, și puțini se găndesc cu adevărat la conferirea acestui statut pentru limba rusă, nici măcar grupurile vorbitoare de rusă.

Letonia în fața rușilor integrați, dar redeșteptați

Realitatea etnico-politică nu a putut fi remodelată nici după 22 de ani de la declararea independenței Letoniei și nici peste 8 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană. Or, rușii trec printr-un proces de redeșteptare, pe care autoritățile letone nu sunt în stare să-l obstrucționeze, deși, au încercat începând cu anii 90. Mai mult decât ceea ce s-a făcut nu este posibil, deoarece se va autosesiza Bruxellul sau va exercita presiuni Rusia. Or, în prezent, rușii nevorbitori de letonă sunt excluși din viața politică, având statutul de “necetățeni” și interdicția de a vota și a participa la referendumuri. Dintr-o populație de 2,1 milioane, 319 mii de persoane se încadrează în categoria supusă unei discriminări oficializate admise de UE și condamnată permanent la Moscova.

Limba rusă şi nihilismul lingvistic în R. Moldova

Preluat parţial de TIMPUL

Accidental sau nu, dar vorbirea limbii ruse şi necunoaşterea celei de stat, conform Constituţiei – limba moldovenească, iar potrivit istoriei şi normelor ştiinţifice – limba română, devine o problemă agravantă, ce impune revizuirea relaţiilor inter-etnice şi a statutului limbii ruse într-o societate moldovenească divizată.

Finalizarea sesiunii de primăvară-vară a legislativului de la Chişinău, calificată drept una din cele mai „agitate” şi „scandaloase” din ultimii ani, nu a dus la calmarea spiritelor în societate, bulversată de frecventele incidente, ale căror obiect de dispută este neposedarea limbii de stat de către reprezentanţii minorităţilor naţionale.