Kosovo – provocarea Republicii Moldova

Pentru comunitatea internaţională, dar mai ales Uniunea Europeană, data de 10 decembrie 2007 are o semnificaţie deosebită. În această zi Kosovo urmează să-şi declare independenţa faţă de Serbia. Ce semnifică această zi pentru Republica Moldova? Conştientizează Chişinăul care sunt consecinţele reale ale acestei independenţe pentru Moldova?

Kosovo – problemă europeană?

De fapt, problema provinciei Kosova, din 1999 încoace, a devenit problemă internaţională. Administraţia autonomă sub egida ONU, aproximativ de 8 ani, încearcă să construiască un sistem viabil de instituţii politice, economice, sociale necesare pentru buna funcţionare a Kosovo. Deocamdată raporturile pe provincie demonstrează un progres modest în mai multe domenii ale vieţii Kosovo (economie, infrastructură, energetică etc.). În afară de aceasta, raporturile inter-etnice sunt destul de tensionate. Chiar recent, minoritatea sârbă a boicotat alegerile parlamentare din Kosovo. Acestă situaţie determină Uniunea Europeană să stabilească cât mai urgent viitorul statut al Kosova. Menţinerea păcii în Balcani se consideră a fi o condiţie majoră pentru securitatea europeană. Balcanii Vestici sunt consederaţi o parte iminentă a Europei, de aceea Bruxellul doreşte cu tot dinadinsul să vadă această regiune integrată la spaţiul european. Anume din considerentele de securitate, UE îşi face griji de soarta provinciei Kosovo. Drept urmare, stabilitatea în Balcani este prioritară pe agenda politică europeană, de aceea data de 10 decembrie poate avea o însemnătate istorică nu numai pentru Kosova, dar şi pentru Uniunea Europeană.

„Butoiul cu pulbure mai scânteie”    
Discuţiile privind viitorul statut al Kosovo sunt dificile din cauza faptului că Serbia, spijinită de Rusia, nu acceptă nici într-un caz independeţa acestei provincii. Totodată, pierderea a 15 % din teritoriul statului, care reprezintă leagănul istoric şi spiritual al Serbiei nu poate fi neglijată nici de UE, nici de comunitatea internaţională. Oricum, Bruxelles doreşte să pună capăt acestei probleme, deoarece “butoiul cu pulbere” continuă să scântie în proximitatea frontierelor europene. Impactul exploziei acestui “butoi” ar putea să avea consecinţe drastice pentru întreaga Europă. În primul rând, deoarece Europa are cazuri similare provinciei Kosovo în mai multe ţări membre ale UE (Spania, Marea Britanie, Franţa). Prin urmare, producerea unui asemenea precedent ar putea juca rolul de catalizator pentru alte entităţi secesioniste din ţările UE. În al doilea rând, ţările candidate pentru aderare la UE se confruntă cu dificultăţi privind manifestări de secesionism. În special Turcia, care recent a iniţiat acţiuni militare împotriva rebelilor kurzi. De asemenea, Bosnia şi Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia suferă de pe urma lipsei de consens între minorităţile naţionale. În al treilea rând, ţările din vecinătatea apropiată a UE nu au rezolvat încă “conflictele îngheţate” de pe teritoriul său (Republica Moldova, Georgia, Azerbaijan). Cu toate acestea, Bruxellul este obligat să rezolve în mod urgent problema viitorului statut al provinciei Kosovo. Desigur, că în acest caz UE trebuie să facă abstracţie de manifestările de secesionism din mai multe state europene. Pentru a face acest pas, UE trebuie să dea dovadă de unitate politică, rigorozitate şi pragmatism, chiar dacă însăşi Bruxellul poate deveni victimă a secesionismului.

Lipsa de solutii viabile
Stabilirea statutului provinciei Kosovo a intrat în impas datorită poziţiilor anatagoniste ale părţilor implicate în procesul de negocieri. Rezultatul acestor tratative deocamdată are o sumă “nulă”. SUA a declarat că va sprijini independenţa provinciei Kosovo, iar Rusia se împotriveşte cu tot dinadinsul acestei soluţii. Deocamdată, numai UE are o poziţie moderată, dat fiind faptul că anumite state europene sprijină integritatea teritorială a Serbiei. Chiar dacă aceste părţi nu vor lua o decizie unanimă asupra acestei probleme, Pristina a anunţat că va declara independenţa în mod unilateral. Drept rezultat, noul stat va fi recunoscut cel puţin de două ţări: Albania şi SUA. Cu certitudine, vor apărea şi în cadrul UE state care vor recunoaşte independenţa Kosova. Prin urmare, posibil Belgradul va rupe raporturile diplomatice cu toate ţările care vor recunoşte noul subiect al relaţiilor internaţionale. Drept umare Serbia va intensifica şi mai mult relaţiile cu Rusia, ceea ce va dezavantaja UE şi procesul de lărgirea a acesteia supra Balcanilor. În afară de aceasta, Bruxellul este conştient de faptul că amânarea sau abandonarea perspectivei de integrare europeană a Serbiei va duce la blocarea procesului de europenizare a celorlalte ţări din Balcani. În acest context, Bruxellul este interesat de găsirea unei soluţii cât mai eficiente şi favorabile pentru toate părţile implicate.

Acţiuni ambigue ale Chişinăului
Chişinăul susţine Serbia în demersul său pentru păstrarea integrităţii sale teritoriale. Totodată, autorităţile moldoveneşti anticipează în mod straniu urmările pe care le poate avea obţinerea independeţei de către Kosovo. În acest sens, Chişinăul trebuie să discute pe marginea acestei probleme cu Bruxellul şi cu Moscova. Din partea ambelor părţi, Republica Moldova trebuie să ceară garanţii privind nerecunoaşterea independenţei raioanelor de est al Republicii Moldova (din partea Rusiei) sau susţinerea status-qoului teritorial moldovenesc după data de 10 decembrie 2007 (din partea UE). Nici în cadrul UE, nici în cadrul CSI nu au fost iniţiate discursuri politice, diplomatice evidente şi vizibile referitor la perioada post-independenţă a Kosovo. Aceasta poate însemna că independenţă acestei provincii nu va fi recunoscută nici de UE, şi cu certitudine nici de vre-o ţară din CSI. De asemenea, aceasta poate fi o dovadă de impotenţă politică şi diplomatică a comunităţii internaţionale de a soluţiona problema viitorului statut al provinciei Kosovo. În acest caz, autorităţile moldoveneşti ar trebui să semnaleze partenerii europeni şi internaţionali despre posibilele consecinţe nefaste ale independenţei Kosovo, în primul rând pentru integritatea teritoriala a RM. Din păcate, Moldova întîrzie să acţioneze în acest fel, mizând în continuare pe sprijinul “necondiţionat” din partea UE şi pe respectarea “deplină” de către Rusia a principiului dreptului internaţional privind integritatea teritorială a RM.       

Kosovo – un nou precedent
 În ciuda faptului că, cazul Kosovo este unic şi  nu este identic cu nici-unul din conflictele îngheţate de pe spaţiul post-sovietic. Oricum, sunt voci importante în Rusia şi în “republicile autoproclamate” care declară că după independenţa provinciei Kosovo urmează Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia şi Nagornîi Karabah. Cu toate acestea, este greu de închipuit cine va recunoaşte independenţa acestor republici, poate cu excepţia Rusiei, Armeniei (în cazul Karabahului). Chiar şi Rusia se va decide la acest lucru cu greu, deoarece singură are probleme cu manifestări de secesionism (Başkortostan, Tatarstan, Cecenia). Aceasta poate fi cauza faptului că Moscova blochează luare unei decizii favorabile privind independenţa Kosova, atât în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, cât şi în toate celelalte mecanisme de negocieri pe marginea acestei probleme. Rusia conştientizează faptul că Kosovo poate deveni un precedent serios şi periculos în practica internaţională. Totodată, Moscova nu este interesată să recunoască independenţa “republicilor autoproclamate” (“Abhazia” etc.), situate în proximitatea sa directă, deoarece ar putea să declanşeze mişcări de independenţă pe teritoriul rusesc. Cu toate acestea, o serie de oficialităţi ruse fac speculaţii pe baza cazului Kosovo, încercând astfel să tergiverseze/să oprească procesul de “suveranizare” a acestei provincii. În afară de aceasta, Rusia invocă principiile dreptului internaţional privind integritatea teritorială a Serbiei, concomitent încălcând aceleaşi principii în cazul “conflictelor îngheţate” de pe spaţiul post-sovietic. Decizia de a deschide secţii de votare pentru alegerile din Dumă, din 2 decembrie curent, pe teritoriul Transnistriei, este încă o dovadă a acestui fapt. Iar incapacitatea politică a Chişinăului de a nu permite acest lucru demonstrează încă o dată gradul înalt de vulnerabilitatea a RM în raport cu Rusia. De asemenea, acest fapt arată cât de ineficiente sunt resursele şi pârghiile politice şi diplomatice moldoveneşti de influenţare a deciziilor care sunt adoptate în străinătate, dar se referă la RM. 

În concluzie 
Vecinătatea cu UE nu o salvează pe Republica Moldova de problemele legate de raioanele de Est ale ţării. Atât prin intermediul Planului de Acţiuni RM-UE, cât şi prin utilizarea propriilor capacităţi şi resurse diplomatice, Chişinăul trebuie să-şi apere integritatea sa teritorială. În acest context, autorităţile moldoveneşte trebuie să facă tot necesarul şi posibilul pentru a preveni şi/sau a diminua efectele negative ale posibilei independeţe ale provinciei Kosovo, impulsionând astfel dialogul privind reintegrarea cât mai curândă şi mai efientă a Republicii Moldova.

Explore posts in the same categories: Relaţii Internaţionale

One Comment pe “Kosovo – provocarea Republicii Moldova”

  1. allen2005 Says:

    Eu am fost in bosnia hertegovina de curand, si nici macar localnicii, bosniacii, nu inteleg de fapt de la ce a pornit razboiul din fosta iugoslavie si cine a fost opresor si cine victima. Cu toate astea vad ca sunt multi romanasi care cred ca le stiu pe toate si ofera solutii clare si verdicte definitive fara sa se informeze mai mult.

    Cu Kosovo, situatia este mult mai incurcata, scandalul acolo este mai vechi decat suprematia americana in lume. Si pana la urma americanii propun o solutie si China si Rusia alta. De partea cui ar putea fi un om normal?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: