Сine sprijină Moldova în Europa?

Pentru aderarea la „clubul european”, Republica Moldova are nevoie de susţinerea ţărilor membre ale UE. Care sunt aceste ţări? Citiţi analiza realizată de Denis Cenuşă şi veţi găsi răspunsul la această întrebare.

La 1 ianuarie 2007, UE a acceptat în familia sa România şi Bulgaria. Pentru următorul val al extinderii europene sunt preconizate Croaţia, Fosta Republică a Iugoslaviei Mecedonia, Albania, Serbia (inclusiv Kosovo) şi Muntenegru. Din lista statelor care au posibilitatea să adere la UE, dar într-o perspectivă mai îndepărtată, se numără Turcia, Ucraina şi Belarus. De asemenea, învăluită de incertitudine este şi eventuala aderare a Republicii Moldova la “clubul european”. Or, de ce depinde viitorul european al Moldovei şi cine sunt factorii principali în determinarea acestuia?

Pentru început, statele care doresc să fie acceptate în UE trebuie să îndeplinească o serie de criterii ce ţin de atingerea unui nivel înalt al instituţiilor politice democratice, economiei de piaţă funcţionale, drepturilor omului şi în ceea priveşte implementarea acquis-ului comunitar.

Cu toate acestea, obţinerea “dreptului de membru” al UE depinde în mare parte de aprobarea unanimă a ţării candidate de către toate cele 27 de state europene. Fiecare din aceste voturi se caracterizează prin două elemente complementare: voinţa politică şi opinia publică în fiecare din din aceste state. Prin urmare, şansele Republicii Moldova de a fi admisă în UE sunt echivalente cu dispoziţia în rândul populaţiei europene privind fenomenul de extindere europeană, cât şi cu atitudinea şi ponderea politică a fiecărei ţări membre în cadrul Uniunii Europene. În baza acestor criterii, sprijinul statelor UE pentru posibila aderăre a Moldovei se proiectează în felul următor:

· Austria. Conform Eurobarometrului (din primăvară anului 2007) numai 28% din populaţia acestei ţări susţine ideea extinderii europene. Totuşi, mesajul politic emis de la Viena privind vectorul european al RM este unul pozitiv, dar care, în continuare, va depinde foarte mult de calitatea implementării Planului de Acţiuni RM-UE. În afară de aceasta, Austria va participa la activitatea Centrului Unic de Acordarea a Vizelor de la Chişinău. Oricum, din cauza numărului modest al locurilor în Parlamentul European (18 mandate) şi a voturilor în Consiliul European (10 voturi), deţinute de Austria, ponderea acestei ţări în UE este una redusă. În acest context, Moldova poate miza pe atitudinea politică constructivă a autorităţilor austriece.

· Belgia. Populaţia acestei ţări, în proporţie de 44%, se pronunţă pentru o eventuală lărgire a UE. Mesajul politic al Belgiei privind susţinerea RM în drumul spre UE nu este vizibil. Totodată, influenţa Belgiei în spaţiul politic european este importantă, atât în cadrul Parlamentului, cât şi a Consiliului European. Pe lângă aceasta, Belgia este una din fondatorii Comunităţii Europene, a cărei capitale reprezintă centrul UE. Din aceste considerente, Republica Moldova trebuie să intensifice în mod urgent dialogul politic cu Belgia pe marginea integrării europene, chiar dacă cea din urmă se confruntă cu o profundă criză politică.

· Bulgaria. 58% din populaţia acestei ţări sprijină continuarea procesului de extindere a UE. Mesajul politic bulgar adresat perspectivelor de integrare europeană a Moldovei este foarte relevant. Totuşi, ponderea politică a Bulgariei se rezumă la 18 locuri în Parlament şi 10 voturi în Consiliul European. Contextul dat, oferă garanţii bune Moldovei, dat fiind faptul că populaţia nu se opune lărgirii UE, iar autorităţile bulgare sunt binevoitoare.

· Cipru şi Malta. Circa 68% din ciprioţi şi 62% de maltezi acceptă lărgirea UE, conform Eurobarometrului din primăvara anului 2007. Din păcate greutatea politică a Ciprului şi a Maltei în cadrul UE este redusă, datorită numărului mic al populaţiei. La fel pot fi apreciate şi dialogurile politice moldo-cipriot şi moldo-maltez (care deocamdată lipseşte) privind traiectoria europeană a RM, care sunt destul de insesizabile.

· Republica Cehă şi Slovacia. 64% din populaţia Cehiei şi 59% din cea a Slovaciei au o percepere pozitivă privitor la aderarea altor state la UE. Ponderea politică a Cehiei şi Slovaciei este extrem de substanţială. Totuşi, eforturile şi atenţia Cehiei privind procesele de integrare europeană sunt îndreptate în primul rând spre Balcani. Spre deosebire, de vecinul său, Slovacia a făcut declaraţii oficiale importante referitore la dorinţa acesteia de a o ajuta pe Moldova în parcurgerea drumului spre UE, în special în ce priveşte implementarea deplină şi eficientă a Planului de Acţiuni RM-UE. Oricum, ambele ţări sprijină cauza europeană a Moldovei, alături de alte ţări din cadrul “Grupului Vîşegrad” (Ungaria şi Polonia).

· Danemarca. Practic jumătate din populaţia daneză (51%) sprijină, în continuare, ideea creşterii numărului membrilor UE. Poziţia politică a Danemarcei în UE este reprezentată de 7 voturi în Consiliul European şi de 14 locuri în Parlamentul European. Cu toate acestea, Copenhaga s-a hotărât să se alăture Centrului Unic de Vize de la Chişinău, ceea ce denotă un grad oarecare de interes pentru procesul de integrare europeană a RM. Totodată, Danemarca dă semnale slabe Moldovei privind susţinerea ideii despre eventuala aderare a celei din urmă la familia Europeană.

· Ţările Baltice. Cele trei Ţări Baltice sprijină iniţiativa lărgiri UE (Lituania – 68%, Letonia – 56%, Estonia – 55%). Ponderea politică comună a acestor ţări este destul de impresionantă (15 voturi – Consiliul European, 28 – Parlamentul European). Aceste ţări sunt foarte active în ceea ce priveşte susţinerea aspiraţiilor europene ale Moldovei. În acest sens, acestea efectuează schimb de experienţă, de cunoştinţe cu partea moldovenească pe marginea realizării eficiente a proiectului de integrare europeană. Estonia şi Letonia s-au arătat interesate să participe la activitatea de acordarea a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, în cadrul Centrului Unic de Vize.

· Finlanda şi Suedia. Numai 39% din populaţia Finlandei sprijină ideea unei eventuale extinderi a UE, pe când în Suedia acest număr atinge 52%. Prezenţa primeia în instituţiile politice a UE se rezumă la 7 voturi în Consiliul de Miniştri a UE şi 14 mandate în Parlament. Cu toate acestea, Finlanda a declarat că va susţine Republica Moldova în procesul de integrare europeană. În contextul preluării preşidenţiei UE de către Finlanda, în anul 2008, Chişinăul trebuie să-şi intensifice relaţiile bilaterale cu Helsinki, în speţă pe tematica europeană. Suedia, spre deosebire de Finlanda, a reiterat nu numai că este în favoarea aspiraţiilor europene ale RM, dar şi că va contribui prin paşi concreţi (programe şi proiecte specifice) la apropierea acesteia de UE.

· Franţa. 32% din francezi sunt pentru extinderea familiei europene. În 2005, francezii au respins Constituţia Europeană, ceea ce a provocat o criză internă în cadrul UE. Ponderea politică a Franţei este incotestabil masivă în instituţiile europene (78 mandate – Parlamentul European şi 29 voturi în Consiliul European). Cât priveşte Moldova, Franţa declară că este deschisă să sprijine aspiraţiile europene ale moldovenilor. La moment, Parisul este mult mai interesat de soarta Balcanilor şi de regiunea Mediteraneană a Europei, decât de ţările din Estul european.

· Germania. Nemţii, în proporţie de 34%, s-au pronunţat pentru lărgirea frontierelor UE. Greutatea politică a Germaniei este cea mai impunătoare din UE, caracterizându-se prin 99 de locuri în Parlamentul European şi 29 de voturi în Consiliul European. Mesajul politic al Berlinului oficial prezintă aprecierea eforturile de integrare europeană pe care le face Moldova. Oficialii germani sunt de părerea că Moldova trebuie să demonstreze succese în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi să folosească acest mijloc pentru a se apropia şi mai mult de UE. Totodată, acesta sfătuieşte Moldova să coopereze cu România în vederea uşurării procesului de integrare europeană.

· Grecia. 56 % din greci sunt interesaţi în acceptarea altor ţări în “clubul european”. Totodată, Grecia este destul de influentă în instituţiile europene. Din păcate, Grecia nu are un mesaj politic bine definit referitor la perspectivele de integrare europeană a Moldovei. Dat fiind faptul că, în Republica Elenă muncesc circa 2,5% din migranţii moldoveni legali aflaţi peste hotarele Moldovei (conform datelor oficiale), cea din urmă trebuie să convingă partea elenă de necesitatea promovării mai active a perspectivelor europene moldoveneşti.

· Ungaria şi Polonia. 64% din populaţia Ungariei şi 76% din cea a Poloniei sprijină extinderea frontierelor europene. Ungaria şi Polonia au o pondere considerabilă în instituţiile UE. Acest fapt, se observă şi în competenţele pe care le acordă Bruxellul părţii ungare, spre exmplu în vederea conducerii misiunii EUBAM (Misiunea de Asistenţă a UE pentru Moldova şi Ucraina), deschiderii şi administrării Centrului Unic de Vize de la Chişinău etc. Totodată, mesajul politic emis de Polonia vine să încurajeze eforturile Moldovei în realizarea proiectului european. Ungaria şi Polonia sunt unii din cei mai activi susţinători ai intensificării procesului de integrare europeană a RM.

· Irlanda şi Marea Britanie. Populaţia acestor ţări sunt printre cele mai sceptice referitor la necesitatea lărgirii UE (41% şi respectiv 42%). Dacă Irlanda are o poziţie mai slabă în instituţiile europene (13 mandate în Parlament şi 7 voturi în Consiliul European), atunci Marea Britanie ocupă un loc major în configuraţia politicii europene (78 de manadate în Parlament şi 29 de voturi în Consiliul UE). Spre deosebire de susţinerea politică a Irlandei privind integrarea europeană a RM, Marea Britanie denotă un interes mai mare. În acest sens, putem evidenţia rolul şi impactul proiectelor realizate cu sprijinul şi prin intermediul Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de la Chişinău în diverse domenii, mai ales ce ţin de Planul de Acţiuni RM-UE etc.

· Italia. Italienii apreciază negativ necesitatea procesului de extindere a UE (48%). Cu toate acestea, rolul Italiei în politica europeană este extrem de mare (78 de mandate în Parlament şi 29 de voturi în Consiliul European). Roma, în mod constant, se declară disponibilă pentru susţinerea RM în apropierea acesteia de UE. Totodată, aceste declaraţii rămân la nivelul promisiunilor. Totodată, Italia s-a arătat interesată să adere la iniţiativa Centrului Unic de Vize de la Chişinău. Însă în scopul dinamizării dialogului şi acţiunilor pe filiera europeană, R.Moldova trebuie să abordeze mai eficient factorul migraţionist (circa 40.000 de moldoveni lucrează legal în Italia).

· Luxembourg şi Olanda. 25% din populaţia Luxembourgului şi 50% din cea a Olandei sunt în favoarea lărgirii europene. Alături de Belgia, acestea fac parte din Ţările Benelux şi reprezintă fondatorii actualei UE. Luxembourgul nu este prea puternic din punct de vedere al influenţei asupra deciziilor în Parlamentul şi Consiliul European (6 mandate şi 4 voturi), spre deosebire de Olanda (27 de mandate şi 13 voturi). Cu toate acestea, Olanda a jucat rolul crucial, alături de Franţa, în declinul Constituţiei Europene. Oricum, atât Luxembourgul, cât şi Olanda, sunt considerate eurosceptice, fapt ce nu permite lansarea unor mesaje concrete privitor la perspectivele de integrare europeană în adresa R.Moldova.

· Spania şi Portugalia. 65% de spanioli şi 51% de portughezi s-au pronunţat pentru o UE lărgită. Spania (54 de mandate şi 27 de voturi) şi Portugalia (24 de mandate şi 27 de voturi) sunt poli importanţi de decizie în UE. Deşi, în aceste ţări lucrează mulţi moldoveni, în dialogul politic dintre aceste ţări cu Moldova nu sunt lansate iniţiative de sprijinire a integrării europene a Moldovei. În această direcţie, trebuie să se ducă un lucru mai intens din partea diplomaţiei şi autorităţilor moldoveneşti.

· Slovenia. 67% din sloveni susţin ideea extinderii UE. Slovenia nu este însă foarte influentă în cadrul instituţiilor europene (4 voturi în Consiliul UE şi 7 mandate în Parlamentul European). Deşi, Slovenia este cointeresată în primul rând în integrarea şi aderarea cât mai curândă a ţărilor Balcanilor de Vest la UE, aceasta sa prezentat interesată de activitatea Centrului Unic de Vize de la Chişinău.

· România. Populaţia României în proporţie de 67% se afirmă pentru includerea altor state în UE. România are o greutate substanţială în UE (35 de mandate în Parlamentul European şi 14 voturi în Consiliul European). Principalul stat susţinut de România, în vederea integrării europene, este Republica Moldova. În pofida faptului că, autorităţile moldoveneşti duc o critică dură, uneori nefondată, la adresa României, cea din urmă nu renunţă la promovarea unei perspective europene clare pentru cetăţenii Republicii Molodova. În acest caz, Chişinăul trebuie să desfăşoare un dialog politic civilizat şi într-un spirit de cooperare pentru a putea utiliza, cât mai amplu, experienţa şi asistenţa diversă a României întru urgentarea apropierii sale de UE.

În final constatăm că, R. Moldova este cel mai mult sprijinită de următoarele state membre a UE:
· Ţările Grupului Vîşegrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia);
· Ţările Baltice (Estonia, Lituania şi Letonia);
· Suedia, Bulgaria şi România.

pentru UNIMEDIA

Anunțuri
Explore posts in the same categories: UE şi RM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: