Republica Kosovo?! sau concertul Naţiunilor… (II-continuare)

În timp ce europenii sunt ocupaţi de definitivarea planului de traducere în viaţă a independenţei provinciei Kosovo, Rusia încearcă să valorifice la maximum avantajele proprii pe marginea acestei chestiuni. Totodată, în comparaţie cu Bruxellul Moscova posedă o superioritate netă în ce priveşte influenţarea viitorului politic al Serbiei.

Rusia şi independenţa Kosovo

Rusia considerată aliat natural al Serbiei, odată cu venirea la putere a lui Putin, a exercitat în permanenţă presiuni împotriva încercărilor Occidentului de a aranja declararea şi recunoaşterea independenţei Kosovo. Logica acestei poziţii constă în aceea că Rusia doreşte respectarea dreptului internaţional vizavi de clauza de autoderminare a naţiunilor. De asemenea, Moscova cu forţe reînoite doreşte să fie luată în consideraţie în ecuaţiile de politică internaţională, în speţă pe marginea problemelor ce ţin de continentul european şi afacerile statelor slavone (aliaţii fireşti ai Rusiei pe parcursul istoriei). În afară de aceasta, Rusia suferă de fobia posibilei sale dezintegrări teritoriale, ce s-a manifestat la începutul anilor ’90 în cazul Ceceniei, de aceea nu doreşte producerea unui precedent nou şi de sorginte european pe ruinele fostei Federaţii Iugoslave.

Prin urmare, comportamentul şi retorica Rusiei vizavi de statutul provinciei Kosovo are nu numai motivaţie istorică şi politică, ci şi geopolitică şi geostrategică de care depinde sustenabilitatea statalităţii şi integrităţii teritoriale ruse. Or, Rusia este pregătită să se opună Occidentului în vederea realizării intereselor sale vitale.

  • Sprijinirea ţărilor slavone. Rusia în calitate de actor puternic al relaţiilor internaţionale se consideră a avea datoria morală de a susţine statele ortodoxe slavone. Pentru a putea conta în viitor pe aliaţii săi naturali Moscova trebuie să facă tot posibilul pentru a garanta independenţa şi suveranitatea acestora. În acest sens, Rusia încearcă cu tot dinadinsul să-şi menţină şi să amplifice influenţa sa diversă în aceste state. Drept rezultat, Rusia demonstrează o dinamică accentuată pe marginea problemei provinciei Kosovo, care reprezintă leagănul istoric şi religios al Serbiei ortodoxe. 
  • Repoziţionarea în sistemul de relaţii internaţionale. Rusia în starea actuală se dovedeşte a fi destul de vizibilă pe plan internaţional. Această revigorare se datorează carismei şi intelectului deosebit a lui Putin, precum şi altor factori obiectivi (experienţă kgb-istă  etc.). Din 2001 încoace, Putin a realizat o politică externă favorabilă Rusiei şi intereselor sale. Ultimii ani ai conducerii acestuia s-au deosebit printr-o emancipare şi dominare a poziţiei ruse în cele mai complexe şi importante probleme internaţionale (dosarele referitoare la Coreea de Nord, Iran, Orientul Apropiat şi desigur Kosovo). Energizarea externă a Rusiei este rezultatul scumpirii hidrocarburilor, insucceselor repetate ale Occidentului în politica internaţională şi desigur lansarea Chinei (aliatul actual al Rusiei). Unica dispută care deocamdată nu poate fi câştigată de Rusia este Kosovo. Desigur în cadrul ONU, Rusia a făcut tot posibilul pentru a bloca definitiv luarea deciziilor favorabile independenţei Kosovo. Însă în afara acestei organizaţii, Moscova nu a reuşit să se impună în faţa UE şi SUA. Cu toate acestea, Rusia va exploata această chestiune în amplanarea altor probleme şi pentru a-şi consolida poziţiile sale în relaţiile internaţionale, indiferent de faptul dacă Kosovo îşi va confirma sau nu statalitatea sa. 
  • Asigurarea integrităţii teritoriale. Pronosticurile experţilor internaţionali referitoare la viitorul Federaţiei Ruse, de la începutul anilor ’90, erau destul de negative. Acestea conţineau supoziţii privind fărâmiţarea iminentă a Rusiei. Toate acestea erau confirmate şi de războaiele cecene, cu care se lega începutul sfârşitului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, venirea lui Putin la cârma Rusiei a dus la consolidarea teritorială a Rusiei, dezminţând astfel prognozele dramatice proiectate anterior. Oricum, la moment Moscova se teme că indepedendenţa provinciei Kosovo va generea în perspectivă noi valuri de mişcări naţionale pe teritoriul rus. Chiar dacă, diplomaţia rusă afirmă că va aplica precedentul Kosovo în cazul republicilor separatiste de pe spaţiul post-sovietic, aceasta nu a adoptat deocamdată niciun document care ar confirma validitatea acestor avertismente. De fapt, Rusia a crezut că va putea schimba poziţia statelor UE vizavi de provincia Kosovo, mergând pe premisa că în Europa sunt regiuni care la fel doresc statalitate. Dar masa critică generată de ameninţările parvenite din partea Rusiei nu au fost îndeajuns de puternice pentru a contamina cu scepticism cea mai partea a statelor UE. Respectiv, greii UE (Germania, Franţa şi Italia) vor încerca să convingă restul ţărilor europene să recunoscă independenţa Kosovo, iar Rusia se va împotrivi în continuare acesteia. De fapt, Rusia nu va putea să încurajeze independenţa republicilor autoproclamate de pe teritoriul statelor CSI, deoarece astfel va recunoaşte Kosovo. În plus, Moscova nu va face asta deoarece nu este interesată în perpetuarea subiectului legat de independenţa Kosovo, evitând în acest mod promovarea acestei idei pe propriul teritoriu (mai ales în Başkortostan, Tatarstan, Inguşetia, Daghestan şi desigur Cecenia). 
  • Motivaţia islamică. Eventualul stat kosovar va fi unul islamic (90% musulmani), ceea ar putea să întărească poziţia islamului în Balcani consideraţi ortodocşi. Cu certitudine, Rusia se opune unei asemenea idei care contravine intereselor sale în zonă. În afară de aceasta, posibila „Republică Kosovo” ar putea să devină un aliat redutabil şi o fortăreaţă islamică a NATO în inima peninsulei balcanice, alături de Albania. Totodată, confirmarea şi afirmarea „Republicii Kosovo” pe plan internaţional, cu încălcarea normelor internaţionale, ar putea crea un model periculos pentru Rusia şi regiunile sale locuite de musulmani. În acest sens, Rusia nu se teme atât de posibila independenţa a Kosovo, cât de faptul că viitorul stat kosovar este locuit de musulmani la fel ca Cecenia, Daghestanul, Inguşetia ruseească. Prin urmare, factorul etnic privind emanciparea musulmanilor în Europa şi mai puţin cel geopolitic privind consolidarea Alianţei Nord-Atlantice în Balcani, ar putea fi motivele fundamentale în ce priveşte denunţarea independenţei provinciei Kosovo.

În orice caz, Rusia va juca „cartea Kosovo” pentru a obţine dividente pe plan internaţional şi în relaţiile bilaterale cu UE. De asemenea, Moscova îşi va maximiza beneficiile sale economice în Serbia (sectorul ebergetic, aerian etc.), asigurându-şi fortificarea ponderii sale în această ţară, dar şi în restul Balcanilor ce sunt în plin proces de integrare europeană. Drept rezultat, Rusia în termen lung va căpăta tot mai multe pârghii pentru a condiţiona comportamentul politic şi geopolitic al UE în favoarea sa. Cât priveşte independenţa Kosovo, Rusia o va fi respinge categoric încercând să distragă atenţia de la aceasta, inclusiv prin avansarea proceselor de reglementarea a conflictelor îngheţate de pe spaţiul ex-sovietic. Altfel, aceasta riscă să devină victima unor noi valuri de mişcări naţionale pe teritoriul rus similare celei cecene.                

        

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Amestec de geo/politică

2 comentarii pe “Republica Kosovo?! sau concertul Naţiunilor… (II-continuare)”

  1. ceausescu Says:

    Tovarasi trebuie sa nu toleram si sa nu cream un precedent kosovo si la noi in tara de ex.Ardealul… trebuie sa ajutam poporul sirb prieten,si impreuna cu Rusia sa luam masuri pentru a impiedica faramitarea tarilor noastre exista un dicton:DEZBINA SI STAPINESTE…asta se incearca de mai multi ani in estul Europei …chiar sunteti legati la ochi….???

  2. DEnis CEnuşa Says:

    Draga ceausescu, Kosovo si kosovarii nu ar fi putu in nici un caz uita miile de albanezi ucisi…? ce crezi despre asta? te-ai gandit vreodata la genocid si crime de razboi? eu da!!!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: