Fezabilitatea scutului antirachetă din Europa

ii2.jpgConjunctura internaţională conturează noi limite politice şi geopolitice vizavi de scutul antirachetă din Europa. Recent, s-a demonstrat că Iranul nu posedă armă nucleară şi nu are suficient potenţial pentru a le obţine în viitorul apropiat.

 Prin urmare, sursa de pericol s-a adeverit a fi una imaginară, ceea ce a schimbat completamente opinia europeană şi cea a comunităţii internaţionale faţă de necesitatea construirii scutului antirachetă american. În acest context, Rusia a obţinut o victorie tactică în ce priveşte probabilitatea montării scutului antirachetă de către americani. Plus la aceasta, Congresul american a tăiat o sumă importantă din bugetul militar pentru 2008 dedicat pentru construirea complexului antirachetă în Europa de Est, de către Pentagon. Semnificativ, dar banii care au fost opriţi se refereau la desfăşurarea celor 10 rachete în Polonia, faţă de care Rusia se opune cel mai mult. În afară de aceasta, pentru a primi finanţare militarii americani vor trebui să prezinte Congresului dovezi plauzibile privitor la pericolul de atac nuclear împotriva SUA. Totodată, aceştia vor trebui să obţină acordul definitiv din partea Cehiei şi Poloniei pentru desfăşurarea scutului antirachetă american pe teritoriul lor. Adică, situaţia în jurul scutului antirachetă se agravează din ce în ce mai mult în detrimentul Washingtonului.  

Or, se pare că Moscova s-a asigurat pe termen mediu de această „ameninţare” la adresa securităţii sale. Cu toate acestea, retorica acesteia pe marginea acestui subiect continuă să fie agresivă şi ofensivă. Aceasta se observă în declaraţiile recente ale reprezentanţilor organelor militare ruse vizavi de posibilitatea modificării componenţei prezenţei sale militare în Kaliningrad (enclavă rusească în Europa), în cazul în care scutul antirachetă va fi pus în funcţiune. Drept rezultat, Rusia ar putea să înzestreze regiunea Kaliningrad cu complexele militare „Iskander”, ce ar putea anihila cu uşurinţă eventualele rachete americane din Polonia. Această alternativă însă nicidecum nu va influenţa planurile americanilor, care preconizează să dea start construcţiei scutului în 2013. Rieşind din aceasta, putem constata că militarii ruşi de fapt avertizează Polonia şi mai puţin Cehia. Prin specularea cu această informaţie aceştia încearcă să distanţeze conducerile acestor ţări de la luarea unei decizii favorabile instalării scutului antirachetă.  Dacă guvernarea cehă nu prea se împotriveşte acestei idei, atunci Guvernul polon, în frunte cu moderatul D. Tusk, denotă deocamdată o poziţie neclară. Primul-ministru Tusk demonstrează un interes major pentru restabilirea relaţiilor cu Rusia. Prin urmare, Varşovia doreşte să deblocheze relaţiile comerciale cu partea rusă, oferindu-i acesteia în schimb posibilitatea de a influenţa decizia finală asupra instalării scutului antirachetă. De fapt, actuala guvernare polonă este cointeresată în instalarea acestui scut, dar în componenţa sitemului NATO, sub auspiciile UE şi cu participarea Rusiei.

În afară de aceasta, opinia publică din Cehia şi Polonia se opune vertiginos iniţiativei de construire a scutului, care este văzut drept o sursă de pericol la adresa securităţii şi siguranţei acestor două ţări. Or, SUA se vor confrunta nu numai cu poziţia şovăielnică a guvernelor ceh şi polon, dar şi cu presiunea crescândă a populaţiei acestor două state.

Totodată, americanii vor trebui să ia în calcul faptul că Rusia a ieşit din cadrul Tratatului despre Forţele Armate Convenţionale din Europa (decembrie 2007), ceea ce va contribui la dinamizarea mobilităţii militare a acesteia pe continentul european.

În acest context, SUA are câteva alternative:

  • instalarea scutului antirachetă în Europa de Est, prin convingerea autorităţilor polone şi cehe, poate chiar prin intermediul unor cedări în defavoarea părţii americane legate cheltuielile aferente acestui proiect (partea polonă a solicitat diverse privilegii ambiţioase de la americani privitor la funcţionarea scutului etc.).
  •  includerea scutului dat în sistemul militar NATO, dar renunţarea la implicarea Rusiei în procesul de instalare a acestuia. Astfel, SUA va încerca să distanţeze UE de Rusia, ceea ce ar putea duce la deteriorarea relaţiilor dintre ultimele două.
  • construirea acestui scut în cadrul unui parteneriat trilateral (americano-ruso-european) în vederea eliminării disensiunilor dintre acestea şi promovării intereselor reciproce.
  • renunţarea la scutul antirachetă din cauza deciziilor negative a părţilor polone şi cehe vizavi de acest proiect, precum şi datorită ostilităţii intense din partea Rusiei.

Totuşi, oricare din aceste variante este posibilă, dar la moment se profilează cel mai mult prima. Or, urmează să urmărim îndeaproape acţiunile Poloniei în raport cu Rusia, dar mai ales tendinţele în politica internă americană (rezultatele alegerilor prezidenţiale şi profilul noului Preşedinte american) care va determina soarta proiectului privind instalarea scutului antirachetă în Europa de Est.

În concluzie…  

SUA se găseşte într-o situaţie dificilă privitor la şansele de construire a scutului antirachetă, din cauza contestării informaţiei privitor la armele nucleare posedate de Iran, dar şi datorită indeciziei politice manifestate de Polonia şi mai puţin Cehia. De fapt, atitudinea acestor ţări depinde de mai mulţi factori, în speţă presiunile exercitate de Rusia. Drept urmare, fezabilitatea scutului antirachetă depinde de nivelul de coeziunea dintre părţile interesate (SUA, Polonia şi Cehia, Rusia). Cu toate acestea, situaţia pe marginea acestui scut depinde în primul rând de metamorfozele care se prevăd în politica internă a SUA.

Eu sunt de părerea că SUA va face totul pentru a instala acest scut. Desigur, Rusia nu va permite şi nu va agrea acest lucru. Dar Polonia şi Cehia sunt în NATO, de aceea sunt ancorate la politicile acesteia, care deobicei sunt proiectate de SUA. Aici, multe vor depinde de rezultatul alegerilor din Rusia şi dacă viitorul preşedinte rus va fi întradevăr pro-occidental după cum se declară la moment. Totuşi, importanţa majoră în privinţa scutului dat o păstrează rezultatele alegerilor prezidenţiale din SUA.  

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Amestec de geo/politică

5 comentarii pe “Fezabilitatea scutului antirachetă din Europa”


  1. Dom’le da’ scrii ştiinţific.

    Articolele le scrii tu sau le preiei de pe vreun site de stiri sau analize? 🙂

    p.s. de ce lipseste lista cu articole atunci cand vezi un singur articol in parte?

  2. socolenco Says:

    Eu nu cred ca alegerile prezidentiale din Rusia sau SUA va afecta realizarea acestui proiect. Acest proiect este ca rezultat de lunga colaborare militara dintre SUA si multe state din Europa in cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Acest proiect nu putem sa il consideram a fi initiat acum pe vremea lui Bush si daca Bush si Putin se duc de la conducere atunci lucrarile vor inceta sau incetini. Este putin probabil ca acesti sefi sa poata influienta buna lui realizare in Europa. Angajamentul intre tarile membre este mult mai strins decit ne putem imagina. Si apoi nimic nu se realizeaza pina nu se studiaza orice detaiu. Nici populatia Cehiei sau a Poloniei nu poate impiedica asa mult cu toate ca cunosc ce atitudine au cehii. Iti spun: oamenii, adica masele de aici nu pot constientiza punctele forte ale acestui proiect, de asta nimeni nici nu se grabeste, de asta si este planuit abia pentru 2013, pentru a se putea promova destul si pentru a gasi si alte motive care ar fi favorabile realizarii lui.

  3. DEnis CEnuşa Says:

    Desigur, nu va afecta proiectul, dar cu siguranta ar putea sa influentezeye componentele lui de baza. Adica, construirea scutului cu participarea sau nu a Rusiei etc.

  4. indimionn Says:

    Mdaaa de citit athi citit dar nu prea obiectiv vati lasat comentariile–COPII MICI!!!… pasiunile,shi propriile opinii fatha de persoana nimik comun cu comentariile scrise

    Concluzia mea DeCenta! daca de luat in considerathie faptul ca in ultimul timp tarile din Golful Persic, sunt intro permanenta presiune 1980-2008[din partea SUA cit shi Israelului],tuluburari interne, iar puterea de stat se schimba pe fel de fel de grupari musulmane radicale S.A. ,apoi scutul antiracheta credca ca ar fi o posibilitate a populathiei Europene de a se securiza,intr-o mica masura[30%]….nu cred ca daca ar fi in pericol Ungaria ,Rominia,Cehia , apoi Rusia-[ Матушка Русси!] tare ishi va mai bate capu in ceea ce priveste apararea decenta a acestor state europene,cu scutul sau antiracheta,probabil ar prefera un ajutor umanitar…mai apoi biethilor oameni ce arputea suferi de pe urma pagubelor chimice sau radioctive….
    Scutul antiracheta Rusia-Europa-SUA, e ceva ineralizabil ,caci in orice caz una dintre parthi, va dori suprimathie in controlul acestor rachete,e imposibil sa imparthi scutul antiracheta in diviziuni total diferite de unitathi,shi sub divers comandament….sau chiar daca e shi posibil asha ceva apoi deciziile vor fi luate atit de lent incit scutul ishi va arata ineficientha….
    Asta considerathiile mele in ceea ce priveshte ca scutul antiracheta ar fo o sansa de asalva populathia Europeana!

    Shi respectiv astfel cit vor fi mai multhi oameni ca mine nu numai in Moldova ci shi dupa hotarele ei ,SUA ushor ishi va instala [П.Р.O.] unde doreshte chiar shi pe teritoriul Rep.Moldova-stat netral!

    Shi nu cred ca NATO ar putea intru fel oarecare de a presa Polonia shi Cehia , ca aceste state sa instaleze in fine pe teritoriul sau scutul antiracheta, ele vor avea mult mai mult[cedarile,privilegiile din partea U.E. shi SUA] …Polonia ishi va perfecthiona poateca armata sa , iar Cehia poate ar scapa de inflathie… Doar poate-ca!…
    De ce ia-r fi frica Russiei , oare ii este teama ca cineva ii va neutraliza rachetele sale intercontinentale strategice athintite spre Europa shi nu spre SUA[Islanda]. probabil destinderea din anii „80 nu a luat sfirshit shi cu venirea la putere in Rusia a lui Putin ar fi posibil shi aparithiia conflictelor ca CRIZA DIN MAREA CARAIBILOR cu aceleashi consecinthe….

    Articolul e bun !, eu consider ca ar trebuie puthin mai mult abordata aceasta tema, shi mai multe meditathii.

  5. socolenco Says:

    Desigur ca avantajul pe care il va avea comunitatea Europeana este enorm si nu toate tarile constientizeaza asta, pentru ca marea frica a Rusiei este concurenta. Ei se tem ca concureze si le place sa se autoproclame marii detinatori de rachete in regiune.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: