REALPOLITIK-ul scutului antirachetă american

Scutul antirachetă a devenit unul din subiectele cele acide ale agendei politice internaţionale.  La moment SUA sunt forţaţi să-şi regândească poziţia sa asupra proiectului ce vizează construirea elementelor de apărarea antirachetă în Europa de Est.

Între timp Rusia îşi consolidează poziţiile pe marginea acestei probleme, încercând să colecteze cât mai multe beneficii pe seama acesteia. Pe când, Polonia şi mai puţin Cehia, doresc să-şi asigure securitatea pe seama investiţiilor americane, dar totdată influenţând nesemnificativ relaţiile cu Rusia.

 Şansele modeste ale SUA

Washingtonul şi-a extenuat simţitor forţele în încercarea sa de a-şi extinde influenţa pe plan internaţional. Războiul din Irak şi Afganistan, precum şi tensiunile din Orientul Apropiat, au atenuat ponderea acesteia în afacerile europene. În afară de aceasta, SUA s-au discreditat în ochii comunităţii internaţionale atunci când a fost prezentat raportul privind potenţialul atomic al Iranului. Cu toate acestea, unii experţi consideră că Casa Albă a înscenat intenţionat prezentarea acestui raport pentru a altera opinia mondială referitor la Iran. În schimb, se presupune că aceasta ar fi primit promisiunea Teheranului privind temperarea ingerinţelor acestuia în ce priveşte sprijinirea grupărilor teroriste din Irak şi Afganistan (pentru a linişti electoratul american nemulţumit de pierderile umane şi financiare generate de aceste războaie şi a orchestra obţinerea unor succese imaginare pe câmpul de luptă). Această acţiune a americanilor a fost însă interpretată categoric de europeni, care s-au simţit vexaţi de faptul că au fost trişati în acest fel de SUA. Totuşi, e posibil că dezvăluirea dată să facă parte din luptele politice interne din SUA declanşate în ajunul scrutinului electoral curent. Oricum, intenţiile reale ale Washingtonului au fost descoperite, constând în aceea că funcţionarea scutului antirachetă nu vizează numai Iranul, dar şi Rusia în eventualitate. Cu toate acestea, republicanii americani vor încerca să realizeze planurile sale privind construcţia acestui scut, în cazul în care vor obţine victoria la alegerile prezidenţiale. Totodată, reieşind din faptul că politica externă a SUA nu suferă schimbări esenţiale în cazul alterărilor politice, putem constata că şi democraţii vor continua să pedaleze în direcţia instalării scutului antirachetă în Europa de Est. În al doilea caz, SUA vor deveni mai pragmatică şi se vor strădui să nu repete greşelile guvernării precedente. 

Rusia şi pericolul scutului antirachetă

Ideea despre construirea scutului antirachetă american în Europa a deranjat Rusia de la bun început. Moscova nemulţumită de extinderea NATO până la frontierele sale s-a iritat şi mai mult la apariţia planului de construire a scutului american. Din start, Moscova afirma că acest scut nu este necesar pentru că Iranul nu reprezintă o potenţială sursă de pericol pentru europeni şi americani. Militarii ruşi iniţialmente au facut referinţe la aceea că sistemul antirachetă urmează să fie îndreptat în final împotriva Rusiei. Aceştia au făcut presiuni asupra europenilor cerându-le sistatarea acestui proiect. După care, Rusia a început să facă propuneri SUA privind folosirea în comun a staţiilor radar ruse etc. Aceste alternative nu au fost acceptate de americani, care insistau asupra necesităţii construirii scutului antirachetă în Polonia şi Cehia. După prezentarea raportului privind posibilităţile Iranului de montare şi lansare a armelor nucleară de către militarii americani, Rusia a confirmat valabilitatea supoziţiilor sale anterioare. Cu toate acestea, la moment Moscova nu este atât de irascibilă în declaraţiile sale contra acestui scut. În primul rând, aceasta conştientizează faptul că Polonia şi Cehia sunt destul de sceptice privind construcţia acestui scut. De asemenea, aceasta are mânile dezlegate privind Forţele Armate Convenţionale din Europa şi poate să facă diverse manevre pentru a se asigura adăugător împotriva efectelor generate de eventualul scut antirachetă.

Europa de Est şi temerile sale

Polonia şi Cehia au fost selectate nu întâmplător pentru desfăşurarea elementelor americane de apărare antirachetă. Aceste ţări sunt euroatlantice şi au un trecut istoric dramatic legat de ocupaţia sovietică. În acest context, speculaţiile referitore la securitatea şi siguranţa acestora au priză nu numai la publicul larg, dar şi la cercurile politice. În afară de aceasta, guvernele acestor ţări erau prielnice pentru adoptarea unor decizii favorabile privind instalarea scutului antirachetă. Totodată, acestea nu se supunea presiunilor din partea Rusiei nemulţumite de acest scut, reprezentând un mediu politic tocmai optim pentru realizarea fără obstacole a proiectului dat. Însă, după ce la alegerile parlamentare din Polonia a câştigat Partidul „Platforma civică”, poziţia acesteia vizavi de perspectiva construcţiei scutului american s-a schimbat radical. La baza schimbării politice din Polonia a stat frustrarea electoratului cauzată de animozităţileprezente în relaţiile cu Rusia şi intenţiile de instalarea a elementelor scutului antirachetă pe teritoriul polon. Prin urmare, Primul-ministru, D. Tusk, a decis să condiţioneze aceste două lucruri. Adică, Polonia relaxează poziţia categorică vizavi de scut în schimbul restabilirii relaţiilor economcie cu Rusia. Această propunere indirectă a fost receptată de Rusia, care intenţionează să îmbunătăţească raporturile polono-ruse dar cu condiţia ca prima să ia în calcul interesele ruse vizavi de scutul antirachetă. Drept rezultat, noua guvernare polonă a cerut Washingtonului să ducă în continuare negocieri cu Moscova în privinţa acestui scut în vederea garantării intereselor comune ale părţilor implicate. Totodată, Polonia a solicitat examinarea posibilităţii includerii acestui scut în sistemul european de securitate şi cel al NATO. Spre deosebire de Polonia, Cehia continuă să sprijine poziţia americanilor. Însă pentru Rusia cea din urmă nu reprezintă pericol, de aceea atenţia acesteia este îndreptată în special asupra Poloniei. În cele din urmă, Polonia şi Rusia ar putea să convină la concesii mutuale în defavoarea scutului american. 

Totuşi, Varşovia doreşte să folosească acest scut pentru a soluţiona o altă problemă stringentă legată de geografia traseului gazoductului Nord Stream. În prezent, mai multe companii europene s-au alăturat deja proiectului dat, care de fapt este susţinut de instituşiile europene dar nu şi de toate statele UE. Printre acestea se numără Ţările Baltice şi Polonia, care propun sa acest gazoduct să parcurgă teriitoriile sale în direcţia Germaniei şi nicidecum să nu fie realizat pe fundul Mării Baltice. În acest context, presupunem că Polonia ar putea să se înţeleagă cu Rusia privind Nord Stream în detrimentul instalării scutului antirachetă american. Dar această acţiune este destul de rsicantă pentru ambele părţi. În primul rând, dacă Rusia va accepta propunerea Poloniei, aceasta iarăşi va risca să se confrunte cu probleme ce ţin de tranzitarea gazelor. Aceasta se va datora faptului că gazoductul va trece prin fostele state ex-sovietice şi sovietice, care din punct de vedere politic sunt destul de reticente faţă de Rusia şi respectiv emană un grad redus de previzibilitate. În afară de aceasta, Rusia deja are pârghii suficiente pentru neutralizarea scutului american, în speţă posibilitatea de militarizare a Kalinigradului. În timp ce Polonia ar putea să renunţe la scut pentru a cădea sub o dependenţă şi mai mare a Rusiei, din punctul de vedere al securităţii energetice. Totodată, este posibil ca Polonia prin intermediul UE să obţină redirecţionarea traseului gazoductului Nord Stream şi în  acelaşi timp să beneficieze de resursele americane pentru a securiza teritoriul său. De asemenea, este posibil ca UE să accepte această iniţiativă, doar în cazul în care scutul construit de americani va fi inclus în sistemul european de securitate şi cel NATO. În acest sens, vor avea de câştigat în primul rând europenii, consolidându-şi securitatea sa militară şi cea energetică.

În concluzie…

Scutul antirachetă american este destul de contradictoriu şi complex şi are semnificaţie majoră atât pentru SUA, UE şi Rusia. Desigur, atenţia cea mai mare este axată pe Polonia şi Cehia care sunt supuse unor presiuni deosebite nu numai de către SUA dar şi de Rusia, şi în formă latentă şi de UE. Cu toate acestea, noua guvernarea a Poloniei a efectuat remanieri esenţiale în raportul de forţe pe marginea instalării acestui scut. În fine soarta acestui scut va depinde de negocierile „de culise” duse de părţile interesate în această problemă. Presupunem că în eventualitate scutul va fi construit dar în condiţii diferite de cele actuale. Eliminarea conflictelor pe marginea acestei probleme va necesita luarea în consideraţie a intereselor reciproce ale acestor părţi sau efectuare unor cedări reciproce în vederea altor subiecte relevante de pe agenda politicii internaţionale.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Poltică internaţională

4 comentarii pe “REALPOLITIK-ul scutului antirachetă american”

  1. socolenco Says:

    „In afară de aceasta, SUA s-au discreditat în ochii comunităţii internaţionale atunci când a fost prezentat raportul privind potenţialul atomic al Iranului.”

    Danis, poate ca in prezent Iranul nu poseda acel potential atomic, dar ai uitat sa mentionezi angajamentele Iranului fata de Rusia, care vrea sa construiasca acolo niste statii energetice atomice in valoare de vreo 2 miliarade. Deci faptul ca nu are acum potential atomic nu poate exclude ca Iranul nu si-ar dori sa fie in posesia armei atomice. Intrucit este o tara cu mare potential energetic avind in vedere rezervele de petrol, atunci este foarte posibil ca sa doreasca sa achizitioneze si arma atomica.

  2. socolenco Says:

    Sorry, Denis. 🙂

  3. DEnis CEnuşa Says:

    Prin potential atomic am avut in vedere inslusiv capacitatea de a imbogati uraniul si de aproduce in rezultat bomba atomica. Merci pentru comentariu !!!

  4. socolenco Says:

    Pentru putin.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: