Rusia anti/democratică…

iiv.jpgiiv.jpgRusia îşi pierde în mod continuu trăsăturile sale democratice. O dovadă în acest sens reprezintă recentul refuz al Biroului pentru instituţii democratice şi drepturile omului al OSCE şi cel al Comitetului Nordic de a monitoriza desfăşurarea alegerilor prezindenţiale din Rusia, de pe 2 martie curent. Această decizie rezultă din diverse motive:

  • previzibilitatea rezultatelor alegerilor prezidenţiale;
  • existenţa unor condiţii incorecte şi asimetrice pentru candidaţii la alegeri (accesul neproporţional la mass-media, impedimente şi restricţii îndreptate împotriva unor candidaţi din opoziţie etc.);
  • interdicţiile stabilite de partea rusă privitor la termenele şi condiţiile de activitate a observatorilor în Rusia;
  • poziţia categorică a organizaţiilor internaţionale vizavi de comportamentul negativ şi ultimativ al Rusiei.

La moment, putem observa o tendinţă vizibilă în ce priveşte retragerea comunităţii internaţionale de la procesele de promovarea a democraţiei în Rusia. Aceasta este cauza şi totodată consecinţa metamorfozelor antidemocratice care cuprind societatea civilă şi spectrul politic rusesc. În lipsa unei poziţii dure a UE şi a altor actori occidentali vizavi de situaţia democraţiei şi cea a drepturilor omului, Rusia încearcă să reducă la minim impactul acestor factori asupra vieţii politice autohtone.

În contextul realpolitik-ului contemporan Occidentul nu riscă să ridice asemenea întrebări pentru a nu irita Rusia din ce în ce mai anti-democratică. Contracte şi beneficii finaciare substanţiale sunt vizate în primul rând în relaţiile ruso-occidentale, ceea ce de fapt duce la fragilizarea democraţiei ruseşti. Lipsa unui suport din partea statelor occidentale limitează impactul organizaţiilor regionale şi internaţionale în domeniul instituţiilor democratice asupra realităţii ruse.

După sistarea reprezentanţelor Consiliului Britanic în teritoriile ruseşti, autorităţile ruse au decis recent să întrerupă activitatea Universităţii Europene de la Sankt-Petersburg. Pretextul oficial invocat de autorităţi privind închiderea acesteia este lipsa securităţii antiincendiare. Cu toate acestea, există păreri care indică existenţa unei implicaţii politice din partea Kremlinului nemulţumit de programul de studii a acestei Universităţi. De asemenea, se presupune că însăşi V. Putin ar fi fost interesat în lichidarea acestei instituţii datorită legăturilor pe care le are aceasta cu centre academice britanice şi americane, precum şi din cauza faptului că acesta este finanţată de Comisa europeană în vederea îmbunătăţirii nivelului de practicii de monitorizare a alegerilor în Rusia. De asistenţa acestei instituţii de asemenea beneficiau partidele de opoziţie care primeau cunoştinţe în domeniul prevenirii falsificării scrutinelor electorale. În afară de aceasta, sistarea Universităţii ar putea să se datoreze unei asocieri directe a acesteia cu organizaţiile neguvernamentale finanţate din surse occidentale, care după părerea Kremlinului sunt manifestări ale ingerinţei externe în afacerile interne ruseşti.

Din cele menţionate mai sus rezultă că în Rusia se desfăşoară ample acţiuni anti-democratice ce nu pot fi oprite de comunitatea internaţională. Totuşi, cazul lui Aleksanian, ex-vicepreşedintele companiei ruse IUKOS, demonstrează că există presiuni externe latente care pot determina schimbare de atitudine în rândul autorităţilor ruse. Căci acest deţinut „politic” bolnav de SIDA şi tubercoloză a fost în final transferat pentru tratare la un spital civil. Dar totuşi, ce anume a dus la adoptarea acestei decizii, dacă până nu demult nici măcar CEDO nu putea să determine o poziţie pozitivă a autorităţilor ruse privind spitalizarea urgentă a lui Aleksanian.

În primul rând, există riscul ca opinia publică locală să repudieze într-un oarecare fel candidatura lui Medvedev susţinută de Putin, la electorala din 2 martie. Al doilea motiv, este legat de afirmaţiile sonore lansate recent de Putin privind necesitatea atragerii investiţiilor în Rusia. În acest sens, „torturarea” legală a businessmanului rus Aleksanian nicidecum nu coincide cu imaginea pozitivă a climatului politic favorabil reclamat de Putin. Prin urmare, permisiunea de a-l trata pe Aleksanian ar putea să aibă mai mult rădăcini politice interne decât de altă natură.

Cu toate acestea, putem presupune că dorinţa de a atrage investitori străini în Rusia a avut un imbold pozitiv asupra cazului lui Aleksanian. Prin urmare, democraţia din Rusia poate fi modelată de economia acesteia care la rândul ei se raportează la realităţile economice globale. Drept rezultat, actorii economici occidentali sunt apţi să schimbe natura democraţiei ruse. Însă pentru aceasta este nevoie de voinţa politică a statelor din care aceştia provin. Combinaţia dintre voinţa politică şi potenţialul economic a agenţilor economici occidentali ar putea să ducă la crearea unui climat politic/democratic pozitiv în Rusia.

În concluzie…

Rusia la fel ca şi alţi actori internaţionali este dependentă de Occident şi de investiţiile acestuia. Pentru a atrage investiţiile acestuia Kremlinul este în stare să facă concesii în chestiuni ce ţin de drepturile omului şi alte principii democratice. Totuşi, acest lucru nu este îndeajuns conştientizat de statele occidentale care întârzie sau refuză să acţioneze în sensul democratizării Rusiei. Anume din cauza realpolitik-ului eşuant şi egoist al Occidentului Rusia putinistă înaintează în direcţia autoritarismului. De fapt, Rusia este capabilă să se apropie de standardele democraţiei occidentale, dar pentru aceasta este nevoie de onestitatea şi exigenţa politică a comunităţii politice şi economice a Occidentului. Altfel, comunitatea internaţională riscă să se confrunte în mod seserios cu autoritarismul şi/sau totalitarismul rus.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Rusia pretutindeni

One Comment pe “Rusia anti/democratică…”

  1. Ion Bargan Says:

    Consider că totalitarismul este specific pentru poporul rus. Nu poate fi controlată altfel o federaţie în care cînd la Camciatka e dimineaţa, la Sank-Petersburg e bate se înoptează. Specificul rusesc nu se prea încadrează în formatul democratismului occidental.

    În ceea ce priveşte alegerile prezindenţiale, nu cred că trebuie de mai ridicat problema dacă va izbuti sau nu Medvedev să-l succeadă pe V.Putin la şefia federaţiei.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: