Concepţia de Securitate Naţională – document contradictoriu…

analiza realizata pentru CID NATO

Concepţia de Securitate Naţională reprezintă documentul-cheie ce prevede viziunea unei naţiuni/popor asupra mijloacelor de apărare, promovare, anticipare şi facilitare a intereselor, obiectivelor sale pe termen lung, în limitele competenţelor sale constituţionale şi oportunităţilor, garanţiilor, responsabilităţilor stabilite de dreptul internaţional. Comparativ cu această accepţiune, viziunea conceptuală asupra securităţii Republicii Moldova, elucidată în cadrul curentului proiect de lege privind Concepţia Securităţii Naţionale, nu corespunde întocmai necesităţilor vitale pe termen lung a cetăţenilor şi statului moldovenesc. Totodată, în textul acestui document figurează idei ce sunt improprii unei concepţii de securitate naţională clasice cu caracter fezabil, ce comportă tente evident politizate, legate de evenimentele politice în plin proces de derulare (reglementarea conflictului transnistrean, debutarea perioadei electorale etc.). În afară de aceasta, se observă o corelare slabă a Concepţiei date cu Strategia de Securitate a UE, precum şi cu experienţa în acest sens a statelor relevante (Georgia etc.).



Realitatea Concepţiei Securităţii Naţionale moldoveneşti

Concepţia de Securitate Naţională care actualmente se află în fază de proiect cuprinde un set incomplet şi subiectiv de necesităţi prioritare pentru Republica Moldova. De fapt, orice concept privind securitatea naţională ar trebui să facă referire la obiective de perspectivă lungă a unui popor, a căror realizare reprezintă un imperativ esenţial pentru evoluţia multidimensională durabilă a fiecărui stat şi a valorilor acestuia. Modelul moldovenesc face abateri de la această practică, concentrându-se în primul rând pe direcţii de politici de importanţă modestă pentru securitatea naţională. Astfel, se induce necesitatea Asigurării respectării statutului neutralităţii permanente a RM [1], principiu care de jure şi de facto este stipulat şi respectiv protejat de Constituţia RM. Imperativul dat nu corespunde realităţii moldoveneşti de securitate, deoarece nu se focusează pe soluţionarea problemelor stringente pentru cetăţenii RM [2]. Concepţia respectivă suferă de deficitul unei prioritizări eficiente a liniilor directorii pentru politica naţională de securitate. În acest sens, acţiunile îndreptate spre redresarea situaţiei economice şi a celei privitoare la statul de drept sunt înlocuite de problemele statutului de neutralitate şi cea a restabilirii integrităţii teritoriale, ceea ce creează impresia distragerii premeditate a atenţiei de la problemele majore ce constituie pericole la adresa securităţii RM (creşterea continuă a inegalităţii sociale, ritmul încetinit al creşterii economice, rata înaltă a inflaţiei etc. [3]).
La capitolul ameninţărilor persistente la adresa securităţii naţionale moldoveneşti pot fi observate anumite deficienţe. În primul rând, urmează de menţionat că obiectivele trasate în Concepţia respectivă nu răspund în totalitate necesităţilor de eliminare sau minimizare a ameninţărilor ilustrate în cadrul acesteia. Totodată, sunt o serie de pericole pentru care nu sunt prevăzute acţiuni specifice de reglementare:
• Ameninţarea privind coliziunea socială, este un imperativ care nu îşi găseşte reflectare în direcţiile politicii de securitate naţională. Astfel, are loc doar constatarea problemei, absentând în acest sens enunţarea măsurii necesare pentru ameliorarea situaţiei în această sferă.
• Ameninţarea de origine socială, din domeniul tehnologiilor informaţionale, celor care derivă din activitatea umană, factorii tehnogeni, şi calamităţile naturale, precum şi cea a crimei organizate, de asemenea, sunt lipsite de o perspectivă concretă de soluţionare.
Situaţia creată se datorează abordării incorecte a problematicii de securitate naţională. Or, direcţiile politicii de stat în materie de securitate naţională trebuie să fie orientate atât întru asigurarea intereselor şi valorilor naţionale, cât şi pentru prevenirea sau/şi rezolvarea problemelor (ameninţărilor, riscurilor, pericolelor şi provocărilor), cu care se ciocneşte o naţiune/popor. Totodată, cauza elaborării unei optici eronate poate fi concentraţia excesivă asupra chestiunilor legate de statutul de neutralitate şi asupra conflictului transnistrean, care au fost tratate pe larg în cadrul Concepţiei date. Din cauza lipsei de coerenţă în procesul de elaborare a acestui document a fost posibilă apariţia unor lipsuri în ce priveşte introducerea discuţiilor privind ameninţările legate de migraţie, aspecte demografice, securitate energetică (necesită o atenţie deosebită), corupţie, securitate informaţională (se are în vedere impactul surselor media străine asupra stabilităţii şi securităţii RM) etc. Omiterea acestor probleme pot avea consecinţe negative pentru formularea ulterioarelor documente, acţiuni îndreptate spre garantarea securităţii naţionale moldoveneşti.
De asemenea, excesul de uzitare a principiului de neutralitate ar fi trebuit să coincidă în măsură egală cu cel legat de dezvoltarea sistemului naţional de apărare. Spre exemplu, Estonia care este parte integră a NATO (ceea ce îi conferă o siguranţă militară avansată prin funcţionarea Art. 5 al Tratatului NATO, privitor la principiul de solidaritate în caz de atac asupra vreunui membru al Alianţei [4]), dedică un capitol întreg Apărării Militare estoniene (Capitol 3) [5]. În aceeaşi măsură este preocupată de politica sa de apărare şi Finlanda (stat neutru), care este orientată spre asigurarea unor capabilităţi de apărare eficiente, cu scopul de a-şi garanta securitatea exhaustivă a teritoriului său.[6] Astfel, reieşind din faptul că şi Georgia, care la fel ca RM se confruntă cu probleme secesioniste, a abordat în mod imperios problema sistemului de apărare în Concepţia sa de Securitate Naţională [7], autorii conceptului moldovenesc urmează la fel să atribuie o semnificaţie substanţială acestui atribut al securităţii naţionale. Mai ales că acest aspect constituie o prioritate majoră pentru Austria, Finlanda şi Suedia, state la care în permanenţă face referire Chişinăul, atunci când argumentează necesitatea menţinerii în continuare a statutului de neutralitate.
În fine constatăm că, Concepţia de Securitate moldovenească nu reflectă în mod adecvat, sistematic şi într-o formulă fezabilă aşteptările opiniei publice moldoveneşti, precum şi interesele naţionale reale şi specifice ce rezultă din realitatea socio-politico-economică în care se situează RM, în special cele cu efect de lungă durată pentru dezvoltarea continuă a societăţii şi statului moldovenesc.

Politizarea Conceptului de Securitate Naţională

Analiza conţinutului Proiectului Concepţiei Securităţii Naţionale constată existenţa unui caracter dihotomic pronunţat. Or, documentul dat reprezintă o simbioză dintre un concept de securitate şi un manifest politic [8]. La baza acestei imixtiuni a aspectelor agendei politice autohtone asupra Concepţiei se găsesc intenţiile reale sau false ale guvernării actuale de a soluţiona diverse probleme, în special cea transnistreană. Astfel, documentul dat este abundat de principiul statutului de neutralitate permanentă, care după cum se cunoaşte face parte din acţiunile garantate de partea moldovenească Rusiei pentru ca cea din urmă să faciliteze procesul de reglementare transnistreană. [9] De asemenea, în partea a III-a a Concepţiei se face referinţă la acele măsuri propuse de guvernarea comunistă pentru soluţionarea conflictului transnistrean (măsurile de consolidare a credibilităţii între Chişinău şi Tiraspol, precum şi acţiuni privitor la reintegrarea teritorială a ţării). Dat fiind faptul că Concepţia Securităţii Naţionale trebuie să reflecte necesităţile pe termen lung în materie de securitate, menţiunea actualei situaţii a procesului de reglementare transnistreană demonstrează rolul accentuat partizan şi interconexiunea Concepţia respective la necesităţile politice imediate ale actualei guvernări moldovene. Aceeaşi obiecţie poate fi atribuită şi în cazul introducerii ameninţării privind coliziunea socială, care de fapt reprezintă o problemă inventată sau/şi subiectivă ce nu corespunde realităţii socio-politice moldoveneşti (Conform Barometrului de Opinie Publică aprilie 2007, populaţia RM este îngrijorată de problema relaţiilor interetnice în măsură de 0,2%, faţă de 34,4% vizavi de cea a sărăciei.)
Prin urmare, documentul dat nu poate fi considerat drept unul absolut şi obiectiv, cu vocaţie genral naţională, deoarece însumează interese politice particulare legate de statutul de neutralitate şi soluţionarea curentă a conflictului transnistrean. Indiferent de faptul că s-a încercat realizarea unui document independent politic, favorizarea excesivă şi observabilă a anumitor aspecte, de importanţă redusă pentru securitatea naţională (statutul de neutralitate, soluţionarea conflictului transnistrean, chestiuni de integrare europeană), trădează involuntar caracterul părtinitor al Concepţiei Securităţii Naţionale.
Politizarea Concepţiei poate fi legată de apropierea alegerilor parlamentare şi de necesitatea partidului de guvernare (PCRM) de a-şi mări capitalul electoral întru asigurarea unei prezenţe politice avantajoase în Parlamentul RM de după 2009. În acest context, securitatea naţională a RM capătă un grad înalt de vulnerabilitate, deoarece riscă să nu fie racordată necesităţilor şi obiectivelor autentice ale populaţiei şi statului moldovenesc. Or, este obligatorie depolitizarea acestui document în vederea apropierii lui de realităţile de securitate a RM şi raţionalizării măsurilor de consolidare a stabilităţii procesului de dezvoltare a societăţii şi statului moldovenesc.

Defectele flagrante ale Concepţiei moldoveneşti

Examinarea minuţioasă a Concepţiei Securităţii Naţionale atestă faptul că Concepţia suferă de lipsa unei structurări contextuale logice şi adecvate:
Capitolul 2 şi 3 sunt cele mai dezorganizate din acest punct de vedere. Astfel, subcapitolul (2.5) “Сooperarea la nivel bilateral în domeniul securităţii” cuprinde aspecte legate de integrarea europeană abordate în mod repetat în subcapitolul (2.2) “Procesul de integrare europeană”.
• În subcapitolul (2.5) “Сooperarea la nivel bilateral în domeniul securităţii” se urmăreşte cu dificultate aspectul de securitate a raporturilor bilaterale ale RM cu Rusia şi SUA. În timp ce dialogurile cu Ucraina şi România nu sunt vizate de RM în mod particular, ci într-o accepţiune preponderent unică, după principul general de vecinătate statală. Această viziune nu corespunde ponderii pe care o pot exercita în termeni reali fiecare din aceste state în raport cu RM, în materie de securitate (Astfel, Ucraina trebuie vizată drept garant al securităţii frontierei de Est a RM, cu rol net superior faţă de alţi actori regionali în vederea eficientizării soluţionării conflictului transnistrean, precum şi în calitate de viitor membru NATO. De asemenea, acest stat poate contribui eminamente, în mod indirect, la apropierea graduală a Moldovei de UE în perioada ce vine, prin promovarea constantă şi perseverentă a propriei foi de parcurs pentru aderarea la UE şi a dimensiunii Estice a extinderii europene. Pe când România, are o semnificaţie majoră, deocamdată puţin exploatată, pentru avansarea RM în procesele de integrare europeană atât prin implicarea aspectelor lingvistice, cât şi datorită ataşamentului politic demonstrat de Bucureşti faţă de cauza europeană a Republicii Moldova. Sursa de alimentaţie a acestei atitudini se găseşte în sensul moralizator şi istoric al afirmaţiei des utilizate de cercurile politice de la Bucureşti, privitor la“o singură naţiune – două state”, precum şi reieşind din dimensiunea europeană a vecinătăţii, la care România s-a alăturat după 2007[10]. De asemenea, România este o sursă continuă şi sigură de securitate pentru statele limitrofe, în special RM, graţie statutului său de membru NATO. ).
Capitolul 3 este pe cât de voluminos, pe atât de ambiguu şi incoerent. Prin urmare, în acest compartiment se omite clasificarea concretă a cadrului instituţional al sistemului naţional de securitate, ceea ce complică la rândul său înţelegerea componenţei şi caracterului sectorului securităţii naţionale a RM per ansamblu. Aceste neajunsuri pot cauza apariţia unei reflecţii deformate şi insuficient de clare privitor la mecanismul de realizare a măsurilor ce se includ în procesul de reformare a sistemului de securitate. Acest paragraf necesită o serie de modificări calitative în vederea realizării unei percepţii distincte privind elementele componente, clasificarea, competenţele şi mecanismul de coordonare a cadrului instituţional, ce aparţine sectorului de securitate naţională a RM.

Imperfecţiunile documentului dat vizează omiterea gravă a prevederilor referitoare la riscurile şi vulnerabilităţile existente la adresa securităţii naţionale (acestea nu sunt deloc specificate în versiunea actuală a Concepţiei). De asemenea, nu este prezentă explicaţia termenilor de bază utilizaţi în formularea acestui document (de exemplu: noţiune de ameninţare, coliziune socială, ameninţare economică etc.), fapt ce afectează în mod esenţial conţinutul documentului.
În ce priveşte materialul ideatic, o parte din acesta a fost preluat din Concepţia Securităţii Naţională a Estoniei (secţiunea ce se referă la ameninţări). Ideile obţinute din acest document, în unele cazuri, nu a fost adaptat în mod corespunzător la condiţiile şi necesităţile reale ale Republicii Moldova (fiind utilizate chiar traducerile integrale sau parţiale ale prevederilor conţinute în Concepţiei estoniene [11]). În acest sens, rămâne neclar scopul folosirii experienţei statelor străine şi a documentelor acestora de către autorităţile moldovene, în cazul în care se observă o influenţă extrem de redusă şi neesenţială a acestora asupra bazei structurale, de stil şi uneori de conţinut a Concepţiei Securităţii Naţionale a RM (cu excepţia plagierii parţiale sau totale observate în cazul Concepţiei estoniene).
În afară de defecţiunile menţionate mai sus, în cadrul Concepţiei respective persistă anumite idei contradictorii ce se exclud reciproc. Or, documentul respectiv prevede participarea concomitentă a RM atât la procesul de asigurare a durabilităţii sistemului european de securitate, cât şi la cel de consolidare a segmentului de securitate caracteristic pentru CSI. Reieşind din faptul că RM face eforturi în direcţia integrării europene, nu este clară intenţia acesteia de a asista la fortificarea securităţii statelor CSI. Aceasta poate fi una din cauzele neabordării Strategiei Europene de Securitate (SES), care implică participarea UE şi in/direct a spaţiului său integrator (din care face parte şi RM) la identificarea şi soluţionarea unei serii de probleme de securitate (din acestea fac parte: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, instabilitatea statală, crima organizată)[12]. Totodată, conceptul SES evidenţiază începutul consolidării Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA), care în cele din urmă va duce la funcţionarea deplină a dimensiunii militare a UE.[13] Prin urmare, încercarea guvernării actuale de a anexa principiul statutului de neutralitate permanentă la Concepţia de Securitate Naţională a RM nu corespunde întocmai clauzelor Tratatului de la Lisabona, care preconizează crearea unei politici comune de securitate şi cooperare [14], în cadrul PESA. Or, dacă Chişinăul doreşte să adere la UE, atunci acesta va urma să-şi schimbe poziţia vizavi de statutul de neutralitate, deoarece în procesul de integrare în spaţiul european va trebui să se ralieze şi la componentă militară a cestuia. Argumentele privind cazul Austriei, Finlandei şi Suediei nu este valabil pentru RM, deoarece aceasta spre deosebire de primele trei ţări nu este membră în UE, pentru a renunţa în mod categoric la perspectiva de a adera la alte spaţii de siguranţă şi stabilitate, cum ar fi NATO. De asemenea, aceste ţări sunt oricând acceptate în rândul statelor euroatlantice, iar în Austria există voci politice din ce în ce mai puternice (în pofida faptului că poziţia oficială a Vienei este pentru menţinerea în continuarea a statutului de neutralitate, în contextul unei politici externe comune a UE [15]), ca şi în celelalte state europene, ce sprijină ideea dezvoltării dimensiunii militare a UE şi asimilarea delicată de către aceasta a statutului lor de neutralitate. În condiţiile în care UE este aproape de a-şi finaliza procesul său de maturizare politică de tip integraţionist, Republica Moldova va trebui să se conformeze principiilor europene, în special în termeni de securitate, astfel renunţând în mod benevol la neutralitatea sa permanentă. Or, Conceptul Securităţii Naţionale urmează să suferă transformări la acest capitol, evitând insistarea obsedantă asupra necesităţii păstrării în continuare a acestui statut inutil şi dezavantajos pentru sistemul moldovenesc de securitate.
Documentul dat trebuie să conţină abordări elocvente şi comprehensibile privitor la ameninţările de tip energetic, ecologic, social a căror vizibilitate trebuie să aibă un caracter sporit în cadrul Concepţiei date (mai ales reieşind din incidenţa crescândă a provocărilor de generaţie nouă ce se referă la energetică şi diverse aspecte al domeniului social – migraţie, crize umanitare şi conflicte sociale pe motiv economic etc. ).
În lipsa de resurse suficiente RM va urma să adere în eventualitate la o organizaţie de securitate colectivă (NATO, UE – PESA sau Organizaţia pentru Securitate Colectivă de orientare euroasiatică). Luând în calcul aspiraţiile europene ale RM (populaţia şi forţele politice) putem anticipa care va fi polul de atracţie spre care aceasta va tinde. Or, Chişinăul îşi va menţine statutul de consumator al securităţii până când nu va adera la unul din spaţiile sus-menţionate. Pentru a deveni generator de securitate RM trebuie să folosească raţional tendinţele regionale în domeniul securităţii, caracterizate prin intensificarea procesului euroatlantic în raport cu Ucraina (acest lucru urmează la fel să fie remarcat în Concepţia Securităţii Naţionale).
Ezitarea sau renunţarea realizării corectărilor şi îmbunătăţirilor relevante de conţinut şi formă, va produce un adevărat pericol la adresa securităţii naţionale, din cauza confuziei, dezinteresului şi/sau capacităţii reduse de acţiune în termeni de securitate, create în rândul instituţiilor din domeniul securităţii, populaţiei şi cel al partenerilor externi ai RM.

Referinţe:
1. CONCEPŢIA SECURITĂŢII NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA, Proiect de lege, http://www.parlament.md
2. Conform Barometrului de Opinie Publică aprilie 2008, cele mai prioritare probleme pentru populaţia RM sunt: întărirea ordinii în ţară (28,7%), ridicarea nivelului de trai (25, 3%), dezvoltarea economiei (21,0%), http://www.ipp.md
3. În corespundere cu constatările Raportului de Stare a Ţării 2007 (poate fi accesat pe http://www.expert-grup.org), sărăcia care reprezintă un factor de risc la adresa securităţii naţionale, este alimentată de ritmul încetinit al creşterii economice, creşterea continuă a inegalităţii sociale, rata înaltă a inflaţiei etc. Aceste riscuri luate împreună sunt capabile să degenereze în crize sociale, umanitare, migraţioniste, capabile să submineze mai profund şi serios stabilitatea Republicii Moldova, decât ameninţările reale referitoare la conflictul transnistrean.
4. The North Atlantic Treaty, Washington D.C. – 4 April 1949, http://www.nato.int
5. National Security Concept of the Republic of Estonia (2004)
6. Finland’s foreign and security policy, vhttp://formin.finland.fi/public/default.aspx?nodeid=32280&contentlan=2&culture=en-US#security_environment
7. National Security Concept of Georgia, http://www.mfa.gov.ge/index.php?sec_id=24&lang_id=ENG, Vezi: Această Concepţie include un capitol voluminos privitor la Apărarea de Stat a Georgiei.
8. Prin “manifest politic” se subânţelege o declaraţie prin care şeful statului, guvernul, un partid politic, o grupare literară etc. îşi face cunoscute în mod public programul, hotărârile, concepţiile, intenţiile etc.; text cu conţinut politic, răspândit pentru a determina acţiuni imediate, sursa: http://www.dexonline.ro
9. „Мы с Владимиром Путиным давно потеряли вкус к собственным хотелкам”, http://www.kommersant.ru/doc.aspx?DocsID=865338&NodesID=5
10. Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti 2007
11. În Concepţia de Securitate Naţională a RM au fost incluse integral sau parţial fragmente de text traduse ale Concepţiei estoniene (spre exemplu: Ameninţarea terorismului internaţional, Ameninţările de origine economică (parţial), Ameninţările de origine socială, Ameninţările în domeniul tehnologiilor informaţionale, Ameninţările care derivă din activitatea umană, factorii tehnogeni şi calamităţile naturale, Ameninţarea crimei organizate (parţial))
12. EPREZENTAREA MILITARA LA UNIUNEA EUROPEANA IN CONTEXTUL POLITICII EUROPENE DE SECURITATE SI APARARE/ESDP, http://www.presamil.ro/OM/2005/03/pag%2005.htm
13. THE EU SECURITY CONCEPT – IMPLICATIONS FOR NATO AND THE EU, http://www.nato-pa.int/default.asp?SHORTCUT=490
14. Treaty of Lisbon amending the Treaty on European Union and the Treaty establishing the European Community, Citeşte: The Union’s competence in matters of common foreign and security policy shall cover all areas of foreign policy and all questions relating to the Union’s security, including the progressive framing of a common defence policy that might lead to a common defence.( page 34)
15. Statement by Foreign Minister Ursula Plassnik to the National Council on the EU Reform Treaty,http://www.bmeia.gv.at/en/foreign-ministry/news/speeches-and-interviews/2007/statement-by-foreign-minister-ursula-plassnik-to-the-national-council-on-the-eu-reform-treaty.html

Anunțuri
Explore posts in the same categories: moldova

One Comment pe “Concepţia de Securitate Naţională – document contradictoriu…”


  1. […] Concepţia de Securitate Naţională – document contradictoriu… Concepţia de Securitate Naţională care actualmente se află în fază de proiect cuprinde un set incomplet şi subiectiv de necesităţi prioritare pentru Republica Moldova. De fapt, orice concept privind securitatea naţională ar trebui să facă referire la obiective de perspectivă lungă a unui popor, a căror realizare reprezintă un imperativ esenţial pentru evoluţia multidimensională durabilă a fiecărui stat şi a valorilor acestuia. Modelul moldovenesc face abateri de la această practică, concentrându-se în primul rând pe direcţii de politici de importanţă modestă pentru securitatea naţională. Astfel, se induce necesitatea Asigurării respectării statutului neutralităţii permanente a RM [1], principiu care de jure şi de facto este stipulat şi respectiv protejat de Constituţia RM. Imperativul dat nu corespunde realităţii moldoveneşti de securitate, deoarece nu se focusează pe soluţionarea problemelor stringente pentru cetăţenii RM [2]. […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: