Parteneriatul Estic – o nouă viziune asupra Vecinătăţii estice a UE

Pentru UNIMEDIA

Iniţiativa Poloniei şi Suediei de a constitui Parteneriatul Estic rezultă din premise interne şi externe, conjuncturale şi strategice, ce s-au accentuat în perioada recentă în cadrul UE şi la frontierele sale externe. Printre acestea se numără, intenţia Franţei de a demara procesul de instituire a Uniunii pentru Marea Mediteraneană. Dinamizarea acţiunilor de revigorare a activităţilor în cadrul organizaţiei Comunităţii Statelor Independente, în frunte cu Rusia. Interesul crescând al statelor atât vestice, cât şi estice ale UE, pentru potenţialul energetic major al statelor din bazinul Mării Negre (ţările din Europa de Est incluse Politica Europeană de Vecinătate). Intensificarea activităţii politico-diplomatice a statelor din “Noua Europă” în vederea avansării dimensiunii estice a politicii externe a UE. De asemenea, promovarea/susţinerea coerentă şi amplă de către acestea a perspectivelor europene pentru statele ex-sovietice cu aspiraţii pro-europene accentuate.

Parteneriatul Estic – răspuns la Uniunea pentru Marea Mediteraneană

Ideea creării unui asemenea Parteneriat a apărut drept rezultat al deciziei de a crea Uniunea pentru Marea Mediteraneană. Parteneriatul Estic va reprezenta un forum multinaţional, alcătuit din cele 27 state membre ale UE şi Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaijan (potenţial Belarus) [1]. Obiectivele acestui forum vor viza domeniile migraţiei, facilitării şi ulterior liberalizării regimului de vize, zona de comerţ liber pentru servicii şi produse agricole, precum şi stabilirea unor parteneriate strategice între blocul european şi cele cinci state est-europene. De asemenea, accentul se va pune pe desfăşurarea unor proiecte bilaterale privind schimburile de studenţi, protecţia mediului înconjurător. Cu toate acestea, Parteneriatul respectiv exclude posibilitatea unei ulterioare aderări la UE.
Chiar dacă propunerea referitoare la crearea acestui Parteneriat a fost făcută publică pe 26 mai curent, opinii privind constituirea unei eventuale “Alianţe Estice” au fost vehiculate îndată ce Franţa a început să promoveze ideea Uniunii Mediteraneene (În cele din urmă, proiectul francez a fost acceptat, însă cu anumite amendamente esenţiale. Uniunea respectivă a fost redenumită Uniunea pentru Marea Mediteraneană. Aceasta va urma să include toate statele UE, nu numai cele riverane Bazinului Mediteranean, reprezentând un for de comunicare adiţional celui existent în cadrul UE şi nicidecum nu o organizaţie aparte dedicată distanţării Turciei de la perspectiva europeană etc.). Astfel, deja în luna aprilie curent, în cadrul Parlamentului European se făceau afirmaţii privitor la o potenţială „Alianţă Estică”, necesară pentru a oferi o soluţie intermediară statelor cu aspiraţii pro-europene [2]. Această propunere a fost condiţionată de faptul că UE înfruntă urmările extinderii extenuante din 2004 şi respectiv 2007, iar Franţa forţează dimensiunea sudică a Politicii Europene Externe. Rolul primordial în dezvoltarea acestei idei îi aparţine Poloniei. În vederea susţinerii cauzei europene a statelor est-europene, în special cea a Ucrainei, Varşovia şi-a canalizat eforturile sale politico-diplomatice pentru a obţine acordul şi inclusiv sprijinul membrilor UE (de remarcat faptul, că aceste acţiuni s-au soldat cu crearea tandemului Polonia-Suedia, precum şi cu înregistrarea unui număr mare de susţinători a acestui Parteneriat printre statele europene.). În contextul viitoarei preşedinţii a Franţei în cadrul Consiliului European, Parisul a dat de înţeles că susţine proiectul Parteneriatului Estic. De fapt, Franţa a decis să-şi revizuiască atitudinea sa faţă de statele din Europa de Est, în special faţă de Ucraina. Prin intermediul acestui gest Franţa intenţionează să-şi asigure un sprijin larg din partea noilor membri ai UE în chestiunile legate de funcţionarea Uniunii pentru Marea Mediteraneană, dezvoltarea dimensiunii de apărare a UE etc., ce vor face parte din agenda de lucru a Parisului la conducerea UE.
Reieşind din atitudinea ostilă a Franţei faţă de perspectivele europene ale Turciei [3], aceasta urmăreşte scopul de a introduce pe ordinea de zi a Bruxellului problemele Europei de Est pentru a distrage completamente atenţia UE de la demersul european al Ankarei. Prioritizarea premeditată a chestiunii Parteneriatului Estic, în contextul unei atenţii substanţiale a UE faţă de regiunea Balcanilor, ar putea să îngreuneze esenţial procesele de integrare europeană a Turciei (se consideră că Uniunea Mediteraneană a fost proiectată pentru a distanţa Turcia de UE, antrenând-o astfel în proiecte specifice Bazinului Mediteranean).
Prin urmare, ambiţiile franceze legate de demoralizarea aspiraţiilor europene ale Turciei, împreună cu sprijinul manifestat de noile state europene, în special Polonia, faţă de perspectivele europene ale Europei de Est, vor conduce la revigorarea dimensiunii estice a Politicii Externe a UE. În acest sens, se va pune bazele Parteneriatului Estic, care chiar dacă nu va oferi perspective clare de aderare, oricum va contribui la integrarea graduală în spaţiul european a celor 5 state CSI (printre care şi Republica Moldova).
Pentru Republica Moldova, ca şi pentru celelalte state, Parteneriatul Estic prezintă o oportunitate de a se desprinde de la concepţia tradiţională a Politicii Europene de Vecinătate, care le încadrează pe acestea într-un context comun cu statele Africii de Nord. În acest fel, apar premisele unei abordări diferenţiate a statelor din vecinătatea europeană, proiectându-se modele integraţioniste noi ce urmăresc aprofundarea şi eficientizarea relaţionării dintre UE şi statele ex-sovietice pro-europene.

Influenţa exogenă asupra Parteneriatului Estic

Emergenţa Parteneriatului Estic se datorează, de asemenea, revigorării activităţii CSI, precum şi tendinţelor de intensificare a influenţei Rusiei pe spaţiul ex-sovietic prin intermediul acestei organizaţii. Astfel, deja a fost pusă în discuţie problema creării unui spaţiu mediatic comun mai consolidat, inclusiv prin dublarea finanţării Televiziunii Interstatale “MIR”, extinderea perioadei de emisie până la 24 de ore, precum şi dezvoltarea componentei digitale a acesteia [4]. În acest sens, în cadrul şedinţei Şefilor de Guverne ale statelor CSI, desfăşurate recent la Minsk, actualul prim-ministru al Rusiei, ex-preşedintele rus, V. Putin a menţionat că “MIR” trebuie să devină “fundamentul spaţiului mediatic unic al spaţiului CSI” [5]. Un loc important în procesul de activizare a acestei organizaţii regionale îl ocupă Strategia de dezvoltare economică a CSI până în 2020, care a fost realizată inclusiv în cadrul întâlnirii de la Minsk (de asemenea, au fost abordate în jur de 20 de subiecte legate de transport, migraţie, sfera alimentară, umanitară etc.). Paradoxal, dar anterior V. Putin în calitate de Preşedinte, a prezentat Strategia de dezvoltare a Rusiei până în 2020. Această coincidenţă a anilor are un substrat deosebit, demonstrând interconexiunea pe care o va avea dezvoltarea propriu-zisă a Rusiei de cea a spaţiului ex-sovietic, unde ulterior va spori influenţa rusă. Astfel, urmează de evidenţiat că anterior în cadrul unui Summit informal, organizat la Moscova (22 februarie 2008), V. Putin a subliniat că CSI este o prioritate pentru Rusia, legând dezvoltarea statelor membre de progresele practice ale acestei organizaţii [6]. Or, strategia de dezvoltare economică, chestiunile ce ţin de transport, comunicaţii, energetică, migraţie, sfera alimentară, televiziune, limba rusă etc. reprezintă strategii de „soft power” iniţiate de Moscova pentru a-şi restabili ponderea sa geo/politică pe spaţiul ex-sovietic. În acelaşi sens, aceasta continuă să exploateze subiectul trecutului glorios al URSS, încercând să unească fostele state sovietice în jurul unor obiecte comune. În consecinţă, Rusia împreună cu celelalte state CSI au decis să celebreze în comun 65 ani de la Marea Victorie a Armatei Sovietice în cel de-al doilea Război Mondial [7].
Dat fiind faptul că problema centrală a CSI-ului este caracterul său amorf, Moscova a decis să anihileze acest handicap prin crearea Agenţiei Federale pentru afacerile CSI [8]. Astfel, se prevede coordonarea mai strânsă şi mai eficace dintre Rusia şi celelalte state din această organizaţie, ceea ce se înscrie în direcţiile de politică externă adoptate de actuala guvernare rusă.
În acest context, observăm că se creează premisele unei posibile ciocniri de interese nu numai dintre NATO şi Rusia, dar şi dintre Moscova şi Bruxelles.
Cu toate că Rusia este interesată de semnarea unui nou Acord de Parteneriat cu UE, extinderea acesteia în zona sa de interes vital este inacceptabilă pentru partea rusă. Această poziţie rezultă din “pericolele” latente pe care le poate genera exportarea modelului european în ţările din spaţiul CSI, caracterizate prin “de-fidelizarea” politică a acestora în detrimentul intereselor geo/politice, economice, energetice etc. ale Rusiei, precum şi atragerea lor activă în procesul de “euroatlantizare”.
Imperativul energetic a influenţat în mod indirect ideea creării Parteneriatului Estic. Graţie potenţialului energetic (inclusiv de transportare a agenţilor energetici) al ţărilor din Europa de Est şi a Caucazului de Sud care vor fi incluse în viitorul forum est-european, majoritatea statelor europene manifestă un interes deosebit pentru acest proiect. Capacităţile existente şi potenţiale, precum şi iniţiativele dezvoltate de Ucraina, Georgia şi Azerbaijan în ultima perioada forţează UE să-şi revizuiască poziţia sa faţă de gradul de integrare europeană a acestor state. Eforturile Ucrainei în vederea instituirii Comunităţii Statelor de Transportare a Agenţilor Energetici cu participarea spaţiilor Baltic, Pontic şi Caspic, ce urmează să înglobeze Azerbaijanul şi Georgia, sunt percepute de Bruxelles drept oportunităţi reale pentru stabilizarea şi securizarea procesului de transportare a hidrocarburilor către Europa, precum şi pentru generarea unor noi surse alternative de hidrocarburi [9]. Anterior, Kievul a lansat ideea construirii gazoductului “White Stream”, ce urma să ocolească în totalitate teritoriul rusesc, transportând gaze naturale din zona Caspică către consumatorii europeni. Pentru a asigura implementarea dinamică a acestor proiecte energetice este necesară o susţinere mai substanţială şi specifică din partea UE. Acest obiectiv poate fi realizat prin intermediul Parteneriatului Estic. Prin urmare, Bruxellul va reuşi să menţină în continuare aprofundarea integrării europene a statelor din Europa de Est şi a celor din Caucazul de Sud. În plus, acesta îşi va asigura în perspectivă noi căi de transportarea a resurselor energetice, minimizând astfel dependenţa sa faţă de hidrocarburile ruseşti.
În fine, Parteneriatul Estic nu trebuie perceput de statele est-europene drept mijloc sigur pentru ulterioara aderare la UE, ci doar drept instrument eficace suplimentar pentru avansarea proceselor de integrare europeană individuale.

Referinţe:

1. Poland and Sweden to pitch ‘Eastern Partnership’ ideaa, http://euobserver.com/9/26194/?rk=1
2. В Европарламенте предложили создать Восточноевропейский союз, куда войдет Украина, http://newsukraine.com.ua/news/107275/
3. Turkey calls for good behaviour from France, http://euobserver.com/9/26225/?rk=1
4. Главы правительств СНГ обсудили развитие телерадиокомпании „Мир”, http://mirtv.ru/content/view/32264/67/
5. Главы правительств СНГ обсудили развитие телерадиокомВ Минске проходит заседание Совета глав правительств стран СНГпании „Мир”, http://mirtv.ru/content/view/32227/10/
6. Путин: развитие СНГ определит будущее входящих в него стран, http://www.newsukraine.com.ua/news/100006/
7. Ответы В.В.Путина на вопросы журналистов по окончании заседания Совета глав правительств стран СН, http://mirtv.ru/content/view/32302/95/
8. Ответ и.о. официального представителя МИД России Б.Н.Малахова на вопрос СМИ в связи с образованием Федерального агентства по делам СНГ, ИНФОРМАЦИОННЫЙ БЮЛЛЕТЕНЬ, 20 мая 2008 года, http://www.mid.ru
9. В Киев состоялся Энергетический саммит, http://www.svobodanews.ru/Transcript/2008/05/23/20080523183532977.htm

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Amestec de geo/politică

6 comentarii pe “Parteneriatul Estic – o nouă viziune asupra Vecinătăţii estice a UE”


  1. […] Parteneriatul Estic – o nouă viziunea asupra Vecinătăţii estice a UE Un post excelent! […]

  2. unu Says:

    Denis,tu faci analize bune,doar ca nu stiu cum,nu le faci cu suflet…aceste comentarii sunt mai mult bune pentru profesorii de la facultate.Daca vrei ca sa fii apreciat,trebuie sa pui mai mult suflet si interes in ceea ce faci

  3. Denis Cenusa Says:

    Multstimate unu, multumesc pentru apreciere. Doresc sa evidentiez cateva momente. In primul rand, scrierea analizelor difera de cea a romanelor etc. Al doilea moment, tine de obiectivitate si impartialitate. Reiesind din aceste rationamente nu pot scrie in stilul pe care Dvs. mi-l recomandati. Multumesc anticipat pentru intelegere.

  4. Lorelai Says:

    Excelenta prezentare, la obiect si foarte clara, cu concluzii analitice pertinente.

  5. unu Says:

    Da,ai perfecta dreptate, doar ca eu ma gandeam ca tu chiar faci asta din dragoste fata de tara ta sau din dragostea fata de subiectele pe care le abordezi.Atunci cand mananci un mar „perfect” – iti pui intrebarea „dar oare e natural sau e cu multe „chimicale”?”.Primeste scuzele mele anticipate.E parerea mea personala…

  6. Denis Cenusa Says:

    Stimati cititori, va sunt recunoscator pentru asemenea aprecieri. Tin sa reiterez faptul ca voi fi in continuarea la fel de obiectiv si nepartinitor. De asemenea, as vrea sa va intreb ce subiecte va intereseaza cel mai mult, sau ce subiecte ati fi dorit sa fie reflectate mai mult. Astept propuberile Dvs. Multumesc pentru intelegere.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: