Anti-xenofobia informaţională vs. perspectivele GUAM

Pe 1 iulie curent, la Batumi a avut loc Summitul GUAM, desfăşurat sub sloganul “GUAM uneşte Europa de Est”. În cadrul acestei întâlniri, Georgia a preluat preşedinţia organizaţiei pentru o perioadă de un an. La Summit au participat şefii de state ai Georgiei, Azerbaijanului, Ucrainei, Poloniei, Lituaniei şi alte oficialităţi importante. În cadrul acestui Summit s-au organizat sesiuni în formatul GUAM + (cu SUA, Japonia, Polonia). Totodată, s-a pus în discuţie o serie de probleme ce vizează valorificarea potenţialului de tranzit şi de transportare ale GUAM-ului în timpul prezidării organizaţiei de către Tbilisi. Pe lângă aceasta, accentul a fost pus pe integrarea multilaterală a statelor din regiunea GUAM, în spiritul principiilor europene.

În pofida semnificaţiei acestui Summit  pentru potenţialele oportunităţi energetice, economice  etc. ale RM, Preşedintele V. Voronin  a renunţat să participe la forumul dat. În schimb, şeful statului a dat curs invitaţiei de a participa la o Şcoală de Vară pentru tineri jurnalişti şi politologi din Rusia, Georgia, Ucraina şi Moldova, organizată la Chişinău, de către Agenţia Informaţională Internaţională RIA Novosti, cu tema “Integrarea informaţională împotriva xenofobiei informaţionale”. Discursul ţinut de Voronin cu această ocazie a reflectat problema dezinformării şi distorsionării informaţiei referitoare la Rusia, observată de preşedintele moldovean în mass-media occidentală şi cea din spaţiul post-sovietic. De asemenea, liderul PCRM nu a ezitat să evidenţieze aşa zisa “xenofobie informaţională” aplicată de sursele media în raport cu RM şi conducerea comunistă. De fapt, victima principală a unei posibile xenofobii informaţionale printre statele ex-sovietice poate fi mai degrabă Moldova, decât Rusia a cărei surse informaţionale deţin pârghii semnificative de control şi ingerinţă în spaţiile mass-media ale celorlalte state ex-sovietice.
Dat fiind faptul că, populaţia RM preferă să vizioneze posturile TV ruseşti şi chiar să citească presa scrisă în limba rusă (conform Studiului realizat de IDIS Viitorul, din aprilie curent, 67,5% din populaţie au încredere în posturile TV ruseşti), precum şi în lipsa unor surse informaţionale concurente cu cele ale statelor vecine, creşte riscul unei posibile lovituri informaţionale din interiorul RM cu alimentarea acesteia din exterior ( în special din Rusia). Cu toate acestea, Voronin nu a trecut în revistă aceste handicapuri ale sistemului informaţional moldovenesc, care în realitate este un amalgam al produselor informaţionale din Rusia, Ucraina şi România (ponderea majoră o deţine mass-media rusească).
În afară de faptul, că Voronin a folosit discursul în cadrul acestei Şcoli de Vară pentru a confirma ataşamentul Moldovei faţă de cauza rusească, în special cea informaţională, acesta a renunţat să participe la lucrările Summitului GUAM, acţionând prin urmare în detrimentul intereselor naţionale. Delegarea Ministrului Afacerilor Interne, Valentin Mejinskii, pentru participare la întâlnirea şefilor de state GUAM denotă existenţa un interes redus al Chişinăului faţă de activitatea şi perspectivele acestei organizaţii. Decizia lui Voronin de a absenta de la Summit rezultă din relaţiile strânse dintre Moscova şi Chişinău, precum şi din dorinţa preşedintelui moldovean de a păstra status-quoul intereselor ruseşti în RM, cu precădere în contextul alegerilor electorale din 2009.
Problema energetică este primul motiv al neparticipării lui V. Voronin la întrunirea statelor GUAM. Astfel, în cadrul Summitului dat a fost prezentată propunerea părţii ucrainene de a crea o structură distinctă pentru controlul calităţii şi volumului gazului rusesc livrat spre Europa via Ucraina, administrată de statele GUAM, Polonia şi Ţările Baltice. Proiectul dat reprezintă o continuare a Concepţiei privitor la constituirea Spaţiului Caspico-Pontico-Baltic de transportare a agenţilor energetici, lansată de preşedintele ucrainean, V. Iuşcenko, la Summitul energetic de la Kiev, din 23 mai curent. Aceste iniţiative reprezintă alternative la proiectele ruseşti în domeniul energetic şi de tranziţie din regiune, care vizează şi RM. Înţelegeri în acest sens au fost stabilite la Moscova, între prim-miniştrii Rusiei şi Moldovei, V. Putin şi Z. Greceanîi (19 iunie curent), privitor la eventualele investiţii ale Gazpromului în sfera energetică moldovenească. În afară de această, conducerea comunistă consideră că proiectele energetice ale GUAM nu prevăd participarea RM, ceea ce prezintă un argument solid în acţiunile de desolidarizare a acesteia de GUAM.
Pentru a nu supăra Rusia, Voronin a decis distanţarea RM de la acţiunile de dinamizare a GUAM, care împreună cu iniţiativa “Parteneriatul Estic”, creează obstacole pentru amplificarea şi menţinerea influenţei ruseşti în zonă. Propunerile celor trei state GUAM, cu excepţia Moldovei, de a dezvolta dimensiunea politică şi cea ce răspunde de securitate regională (inclusiv gestionarea conflictelor îngheţate) pun în pericol tendinţele Rusiei de a domina geo/politic statele de importanţă majoră din punct de vedere geostrategic şi energetic (Azerbaijan, Georgia, Ucraina). În timp ce încercarea acestor state de a integra regiunea GUAM, în baza principiilor şi normelor europene, poate genera perturbaţii în cadrul proceselor integraţioniste ce derulează în CSI, declarate drept prioritare pentru Kremlin. Interrelaţionarea dintre GUAM şi viitorul Parteneriat Estic sau chiar posibila lor suprapunere trezeşte suspiciuni şi nemulţumiri la Moscova, care presimte eventuala deconectare a acestei regiuni de la sistemul în continuă consolidare al CSI. Aceasta va însemna pierderea Rusiei în lupta cu UE pentru superioritatea geopolitică asupra statelor din Europa de Est. De asemenea, această zonă reprezintă un viitor concurent economic puternic pentru spaţiul rusesc în ce priveşte transportarea mărfurilor, producţiei, agenţilor energetici etc. din Asia spre Europa şi invers. De aceea, Rusia este interesată în dezeficientizarea GUAM-ului, inclusiv prin intermediul RM.
Absenţa preşedintelui moldovean la Batumi are o doză mare de subtext politic. Astfel, Voronin a încercat să se distanţeze la maximum de figura politică contradictorie a lui M. Saakaşvili, percepută la Moscova drept necredibilă şi anti-rusească. Pe lângă aceasta, prezenţa lui Voronin la Batumi ar fi putut genera diverse critici din partea liderilor de la Tiraspol, care folosesc orice mişcare politică a conducerii moldoveneşti pentru a discredita atitudinea constructivă a Chişinăului vizavi de reglementarea transnistreană. De asemenea, lipsind de la Summit, Voronin a evitat să semneze documente, declaraţii politice privitoare la dezvoltarea ulterioară a GUAM-ului, ceea ce poate cauza tergiversarea în eventualitate a procedurile de intrare în vigoare a acestor acte, promovând astfel interesele ruseşti. În fine, retincenţa lui Voronin faţă de GUAM a fost condiţionată şi de abordarea cooperării GUAM-NATO, care alături de aspiraţiile euroatlantice ale Kievului şi Tbilisi contravin retoricii anti-euroatlantiste folosite pe larg de guvernarea comunistă pentru a favoriza statutul de neutralitate al RM şi a antrena Rusia în deblocarea reglementării transnistrene. Chiar dacă după Summitul de la Batumi, V. Voronin a infirmat informaţia despre posibila ieşire a RM din cadrul GUAM, ulterioara participare eficientă şi favorabilă a Chişinăului la activitatea organizaţiei este suspectă, atât timp cât RM va continua să treneze iniţiativele statelor GUAM în domeniul politic şi militar, precum şi să blocheze proiectul privind crearea unei forţe de pacificare sub egida GUAM.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: moldova

4 comentarii pe “Anti-xenofobia informaţională vs. perspectivele GUAM”


  1. Интересно и по сути.

  2. Denis Cenusa Says:

    Спасибо. В будущем, может быть начну писать статьи и на русском.

  3. Viat Says:

    articolul e ok.
    cu parere de rau, mult-stimatul nostru presedinte a abandonat interesele nationale in favoarea Rusiei inca inainte de a fi ales in functia de presedinte, planul Rusia-Belarus a fost elocvent in acest sens.
    el nu a abandonat, pur si simplu promoveaza un interes interpretat distorsionat, si e problema deficitului de democratie ca nu avusem posibilitate de al testa anterior de a fi ales, acum nu avem ce face decat sa asteptam alegerile din 2009

  4. Denis Cenusa Says:

    Mi se pare ca nici un test, in afara de leagea lustratiei nu are potentialul necesar pentru a depista persoanele care lupta pentru interesele nationale, care in cazul RM sunt legate de integrarea europeana.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: