CSI actual în continuare pentru RM

pentru revista internationala ACUM

De la apariţia sa şi până în prezent CSI s-a manifestat în calitate de „creaţie” amorfă, care serveşte Rusiei drept platformă pentru menţinerea dialogului cu fostele republici sovietice (cu precădere pentru a relaţiona cu aşa state ex-sovietice impredictibile ca Ucraina, RM, anterior Georgia). În realitate, cadrul de cooperare oferit de această organizaţie este folosit de Kremlin pentru a proteja interesele sale în regiune (pe două direcţii: Asia Centrală şi Europa de Est), în condiţiile prezenţei emergente a puterilor euro-atlantice în acest spaţiu. Criza din Caucaz cu ulterioara recunoaştere unilaterală a regiunilor separatiste georgiene, solicitarea Georgiei de a părăsi CSI, precum şi denunţarea statutului de forţe de menţinere a păcii pentru militarii ruşi din Abhazia şi Osetia de Sud de către Georgia, au constituit un context complex pentru participanţii Summitului CSI de la Bişkek (10 octombrie a.c.). Desigur, niciunul din liderii statelor post-sovietice nu a condamnat sau susţinut iniţiativa Rusiei privind recunoaşterea independenţei regimurilor separatiste din Caucaz. Însă anxietatea acestora vizavi de modul în care poate să acţioneze Moscova pe plan regional (cazul Georgiei) continuă să alimenteze “fobiile” anti-ruseşti ale tinerilor democraţii din Europa de Est şi a regimurilor autoritariste de tip belorus sau central-asiatic. În această situaţie, în cadrul proceselor integraţioniste de pe spaţiul CSI promovate cu elan de Rusia pot interveni obstacole suplimentare. Din aceste considerente, pentru moment, autorităţile ruse au renunţat la promovarea „noilor state” din Caucaz în cadrul CSI şi altor organizaţii intolerante faţă de comportamentul Rusiei „putiniste şi post-putiniste”.
Forul CSI-ist de la Bişkek (din 10 octombrie curent) a mai scos în evidenţă două lucruri extrem de importante. În primul rând, a fost demascat rolul ulterior conferit de Voronin organizaţiei date. Problema secundă dată în vileag este misiunea pe care o va avea CSI în strategiile geo/politice ale Moscovei, în special în raport cu Republica Moldova.

CSI – un avanpost pentru regimul lui Voronin
Pentru actualul partid de guvernământ participarea în cadrul CSI conţine o serie de avantaje atât de ordin politic, cât şi economic şi social etc. Din punct de vedere politic, organizaţia dată, de altfel ca şi concepţia privind relaţia de fraternitate dintre fostele republici sovietice realizată prin intermediul ei, au constituit întotdeauna argumente solide în atragerea electoratului pro-rusesc din RM. Prin urmare, pentru partidul comuniştilor care se află în ajunul unor electorale dificile este vitală exploatarea mesajului pro-rusesc şi implicit cel referitor la CSI. Spre deosebire de aceasta, integrarea europeană reprezintă o chestiune vulnerabilă pentru guvernarea comunistă, care din cauza insucceselor în implementarea dezideratelor europene înregistrează pierderi drastice de imagine (în 2009, comuniştii ar putea fi mai puţin credibili sub lozinca pan-europeană, decât sub cea pro-rusă şi pro-euroasiatică). Totodată, formaţiunile politice de opoziţie de dreapta şi de stângă vor miza pe retorica pro-europeană (şi sunt din acest punct de vedere mult mai competitive decât PCRM), ceea ce indirect îngustează „terenul de luptă” al PCRM (Partidul Comuniştilor din RM) pentru decuplarea voturilor electoratului autohton.
Agenda politică favorabilă unei înclinări spre CSI se datorează şi potenţialului economic al Rusiei şi CSI în general. Astfel, produsele necompetitive din RM pot fi cu uşurinţă comercializate în fostele republici sovietice decât ar fi posibil în cadrul UE, în baza Preferinţelor Autonome Comerciale. Lipsa unui regim de vize cu statele CSI, în special cu Rusia, de asemenea, sunt apreciabile pentru fluxurile migraţioniste constante din RM. Aceste domenii sunt esenţiale pentru economia RM (care în pofida oportunităţilor economice enorme este păstrat de regimul comunist în strânsă dependenţă de piaţa economică, forţei de muncă etc. ale Rusiei), iar potenţialul electoral asigurat de acestea este unul din aşii de bază pe care mizează PCRM la următoarele alegeri parlamentare.
Decizia de la Bişkek de a acorda Republicii Moldova preşedenţia în toate organele Comunităţii Statelor Independente, pentru anul 2009, prezintă o turnură simptomatică pentru viitorul electoral şi politic al guvernării comuniste şi al ţării per ansamblu (având puţine în comun cu avantajele economice reale pentru RM). În primul rând, preluarea conducerii asupra instituţiilor CSI va contribui la reabilitarea imaginii deficitare a partidului de guvernământ (Sărbătorirea a 65 de ani de la Marea Victorie, Anul Tineretului în CSI, dialogul energetic – câteva din pârghiile oferite de CSI pentru anul 2009). Contactul politic permanent cu Moscova este al doilea element semnificativ pentru conducerea comunistă interesată de menţinerea unor relaţii strategice cu Rusia şi alte state CSI (inclusiv datorită promisiunilor făcute de autorităţile ruse privind injectarea unor investiţii considerabile în economia naţională a RM, precum şi în ce priveşte negocierea unor preţuri mai mici la hidrocarburile ruseşti). De fapt, factorul rusesc este practic singurul care poate garanta atingerea unor performanţe în alegerile parlamentare din 2009. De aceea, mandatul de Preşedinte în cadrul CSI pentru 2009, oferit la decizia şi insistenţa Rusiei, poate fi calificat drept „carte blanche” adresat PCRM-ului (prin care acesta va putea atrage de partea sa atât electoratul din cadrul RM, cât şi cel aflat în Rusia şi alte ţări CSI).

CSI – „fereastră” de oportunitate pentru Rusia
Privilegiul de a conduce cu toate instituţiile CSI pe o perioadă de un an nu poate fi interpretat doar ca o mână de ajutor din partea Moscovei pentru guvernarea comunistă aflată în declin. Reversul acestei monede rezidă în oportunităţile pe care le conferă Kremlinului acest lucru.
Primo, în pofida numărului alegătorilor care poate fi atras de PCRM prin intermediul politicii pro-ruse etc., lipseşte certitudinea că acest partid va repeta succesul de 3 ani şi respectiv 7 ani în urmă. Majoritatea pe care o pot obţine actualele forţe de opoziţie prezintă un pericol la adresa influenţei ruse. Prin urmare, funcţia de preşedinte în CSI constituie o posibilitate eficientă a  Rusiei de a menţine RM în raza sa de acţiune geo/politică. De altfel, pentru autorităţile ruse reformatarea radicală a arenei politice moldoveneşti ar putea semnifica pierderea controlului de facto asupra acestei republici. Re-orientarea autentică şi ireversibilă a RM spre Vest, aprofundarea relaţiilor cu NATO şi SUA, demersul pentru internaţionalizarea pacificatorilor antrenaţi în problema transnistrenă (în baza precedentului georgian), renunţarea la statutul de neutralitate sunt doar câteva din efectele transformărilor politice care pot avea loc, cel puţin ipotetic.
Secundo, Rusia nu poate conta totalmente pe sinceritatea lui Voronin, având în spate denunţarea Memorandumului „Kozak”, în anul 2003, şi ulterioara modificare a vectorului extern în favoarea Occidentului. Or, „conectarea” RM la CSI prin această preşedinţie poate servi drept siguranţă a unui control, dacă nu exhaustiv, atunci cel puţin parţial, asupra eventualelor metamorfoze a politicii externe moldoveneşti (existând condiţii potrivite în acest sens: Parteneriatul Estic, Sinergia Mării Negre, GUAM, impactul crizei din CAUCAZ etc.).

În cele din urmă, în anul 2009 şi după aceasta, CSI va continua să fie în uzanţa exclusivă a Rusiei. Schimbările structurale care încearcă a fi induse de republicile ex-sovietice reformatoare ca Ucraina şi Kazahstan vor fi proporţionate şi chiar tergiversate de Rusia, care va tinde să integreze regiunea în spaţiul ruso-euroasiatic, dar cu ignorarea principiului de paritate. Dacă Ucraina va rupe cordonul „afecţiunii” privitor la Rusia, drept rezultat al obţinerii MAP-ului (Membership Actions Plan) şi eventual al aderării la NATO, atunci întreaga regiune (Europa de Est) va cădea sub incidenţa transformărilor tectonice care vor avea loc la nivel de arhitectură geopolitică, cu atât mai mult Republica Moldova.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: CSI sau Comunitatea Statelor In/dependente de Rusia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: