Cine este mai favorabil pentru RM: McCaine sau Obama?

Alegerile din SUA par a fi deja decis datorită popularităţii imense a lui Barack Obama în rândul tinerilor, populaţiei de culoare şi a păturilor sociale vulnerabile. La moment practic toţi indicatorii existenţi arată o victorie clară a lui Obama pentru Preşidenţia SUA. Cu toate acestea, există voci care susţin că electorii şi rata de participare la scrutinul din 4 noiembrie 2008 ar putea fi elementele cruciale întru oscilarea balanţei în favoarea eroului militar John McCaine. Un lucru este cert. Aceste alegeri vor demonstra dacă societatea americana s-a debarasat de stereotipurile şi prejudecăţile rasiste odată şi pentru totdeauna sau nu. Totodată, aceste alegeri vor trasa noi tendinţe în dezvoltarea paradigmei socio-etnice în SUA, indiferent de faptul că Obama va câştiga sau nu (astfel, se vor rupe ultimele obstacole în calea emancipării generale a populaţiei de culoare din America nu atât pe făgaş pozitiv, cât în eventualitate pe cel negativ: tensiuni inter-etnice şi rasiste, separatism, secesionism etc.). De asemenea, va fi clar în ce direcţie se va mişca noile/vechile SUA şi cum noul Preşedinte american va gestiona cu unul din cel mai semnificativ pol al sistemului de relaţii internaţionale contemporan.
Pentru Republica Moldova fiecare din aceşti doi potenţiali candidaţi la scaunul de Preşedinte al SUA comportă o serie de riscuri şi oportunităţi.

Barack Obama – ambiguitate sau oportunitate

Candidatul din partea Partidului Democraţilor se bucură de o popularitate mai mare în Europa decât oponentul lui, probabil acest lucru ar fi valabil şi pentru RM (în RM asemenea sondaje însă nu s-au desfăşurat), dacă facem abstracţie de tradiţionalismul şi cultura politică joasă a populaţiei din RM. Cu toate acestea, Barack Obama este tratat cu încredere şi bunăvoinţă de către categoria tânără a societăţii moldoveneşti (cu puţină dependenţă de preferinţele politice adevărate). Obama este asociat cu schimbarea politică, socială, economică etc., iar acest deziderat a putut deveni omniprezent în orice colţ al lumii prin mesajele politice difuzate prin intermediul diverselor surse electronice. În pofida imaginii favorabile a lui Obama în rândul populaţiei, puţini îşi închipuie ce realmente va fi capabil să facă Preşedintele democrat, cu atât mai mult când este vorba de cetăţenii RM.

În ce priveşte oportunităţile pentru RM care vor rezulta din preşedinţia lui Obama putem menţiona următoarele:

• Vor creşte numărul proiectelor şi programelor finanţate de Guvernul american în aşa domenii ca democraţia, drepturile omului şi statul de drept, fiind pus accentul pe democratizarea RM şi a regiunii în întregime. Acest lucru ar putea sprijini integrarea europeană a RM în condiţiile în care conducerea RM de după 2009 va fi cooperantă pe marginea acestor subiecte (spre exemplu, dominarea Parlamentului RM de către comunişti după 2009 ar putea să apropie şi mai mult RM de Rusia ostilă faţă de exportul de democraţie realizat cu perseverenţă de democraţii americani).
• UE ar putea deveni mai independentă în perioada lui Obama ceea ce va maximiza aspiraţiile europene ale RM, dat fiind faptul că UE va fi capabilă să-şi soluţioneze problemele interne, care în prezent împiedică avansarea ei.
• Transferarea fenomenului „schimbării” către procesele electorale din RM, ceea ce ar putea avantaja forţele liberale moldoveneşti (din păcate, situaţia politică, precum şi cursul electoralei americane nu este reflectat îndeajuns nici în sursele media controlate de putere, nici prin eterul, presa sau frecvenţele de radio ale mass-mediei opozante).
• Un impuls puternic va obţine promovarea tinerilor în structurile de policy making şi policy decision nu numai în SUA, dar şi la nivel global, reieşind din imaginea noului lider al Casei Albe şi a prestaţiei sale politice pe plan internaţional.
• Creşterea gradului de toleranţă printre cetăţenii RM faţă de emigranţii de culoare aflaţi în ţară.

Dezavantajele/riscurile pentru RM observate în relaţie cu posibila preşedinţie americană câştigată de Obama ţine de următoarele:

• Politica externă a Rusiei ar putea să se intensifice în regiunea Europei de Est drept consecinţă a dinamizării instrumentelor de „soft power” a SUA în regiunea Mării Negre, dar şi ca urmare a principiului continuităţii agendei politice externe a conducerii SUA care nu este supusă unor rectificări de esenţă indiferent de doctrina împărtăşită de viitorul Preşedinte.
• Experienţa modestă a lui Obama ar putea duce la continuarea crizei financiare internaţionale, ceea ce ar putea avea efecte perverse asupra securităţii economice a RM (incompetenţa lui Obama la acest capitol poate fi atenuată de formarea unui cabinet de miniştri eficient).
• Detaşarea de SUA a UE ar putea conduce la apropierea acesteia de Rusia însemnând posibila tolerare de către Bruxelles a ingerinţei tot mai active a Moscovei în afacerile interne a statelor din cadrul Politicii Europene de Vecinătate (din care face parte şi RM).
• În termeni de realpolitik, Obama se va rezuma doar la dosarele internaţionale (lupta împotriva terorismului, Iranul, Afganistanul, Coreea de Nord), în rest atenţia lui se va focaliza pe afacerile interne drastic înrăutăţite în perioada celor două mandate ale republicanilor (problemele sociale, umanitare etc. vor sta la baza agendei politice interne şi externe ale SUA, în afară de dosarele internaţionale menţionate anterior). Astfel, RM ar putea decădea, de altfel ca şi Ucraina, şi celelalte ţări din regiune din topul de preferinţe al noului establishment politic de la Washington. În cel mai bun caz, inexperienţa şi/sau diletantismul lui Obama ar putea să ducă la formularea unei politici externe americane defectuoase cu privire la Europa de Est (inclusiv RM).
• Demersul pentru extinderea estică a NATO ar să slăbească în intensitate, în favoarea unui sistem pan-european de securitate operat şi promovat cu înverşunare de Rusia (lucru care ar putea dezavantaja RM).
• Reieşind din tradiţionalismul şi conservatismul populaţiei din RM putem anticipa careva frustrări faţă de SUA, dacă noul Preşedinte va susţine în continuare în mod deschis minorităţile sexuale nu doar la nivel de retorică, dar şi în ce priveşte sponsorizări.

McCaine- o victimă a umbrei lui Bush

Majoritatea populaţiei lumii şi cea a SUA îl asociază de McCaine cu G. W. Bush care în rezultatul celor două mandate la funcţia de Preţedinte a devenit unul din cei mai nepopulari preşedinţi americani din istorie. Irakul, Afganistanul, criza finaciară şi alte eşecuri ale lui Bush au stigmatizat puternic imaginea colegului de partid, John McCaine. Acest lucru ancorează tot mai mult candidatul din partea Republicanilor de o poziţie perdantă în timpul scrutinului din 4 noiembrie. Dacă analizăm beneficiile şi dezavantajele eventualei preşedinţii a lui McCaine pentru RM vom stabili următoarele lucruri:

Avantajele:
•  UE va rămâne strâns legată de SUA ceea ce va crea dificultăţii „revenirii plenare” a Rusiei în vecinătatea Europeană, inclusiv în RM.
• SUA va fi mult mai prezent în regiunea Europei de Est, condiţionând reformarea instituţiilor de stat din RM (cele mai profunde procese de transformări la nivel de instituţii au fost preconizate şi se implementează în timpul conducerii echipei lui G. W. Bush: Corporaţia Provocările Mileniului).
• Extinderea NATO spre Est se va amplifica, cuprinzând întreaga regiune a Mării Negre (respectiv şi RM).

Dezavantajele:

• Victoria lui McCaine este convenabilă Rusiei care va încerca să-şi consolideze şi mai mult „democraţia sa suverană”, folosind ameninţările SUA întru militarizarea sa crescândă. Acest lucru dezavantajează RM din cauza conflictului transnistrean, dar şi a numărului mare de cetăţeni ruşi ( ceea ce ar putea duce la repetarea parţială sau exhaustivă a cazului georgian).
• McCaine este în etate şi politica lui externă ar putea fi retardată şi ineficientă fapt ce dezavantajează toate statele lumii, nu numai RM.
• RM ar putea deveni parte componentă a tranzacţiilor politice dintre Washington şi Moscova, drept rezultat al politicii de la care derivă McCaine şi respectiv factorii de decizie de la Moscova (în calitate de produs inerent al perioadei Războiului Rece).
• Creşterea tensiunii dintre Rusia şi SUA în frunte cu McCaine va forţa Chişinăul să-şi traseze preferinţele geopolitice sau să-şi dezvolte o politică externă muldimensională cât de eficientă posibilă.

În concluzie, putem spune că orice decizie luată de electoratul american va fi istorică atât pentru SUA, cât şi pentru celelalte state lume.

 

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Poltică internaţională

5 comentarii pe “Cine este mai favorabil pentru RM: McCaine sau Obama?”

  1. IM Says:

    Chiar daca am un alt punct de vedere mi-a placut analiza, dar corecteaza numele candidatului republican, lumea poate citi gresit :))

  2. Sandu Says:

    Nu prea am urmarit campania electorala din SUA si as vrea sa te intreb, cit „cintareste” experienta in Relatiile Internationale(„din auzite” pu mine) a lui Joseph Biden (VP lui Obama) ??? Poate influenta cumva Politica Internationala a SUA? Am inteles ca a avut opinia sa era respectata in timpul mandatului lui Bush Jr.
    Multumesc 🙂

  3. Sandu Says:

    Reformulare: „Am inteles ca opinia sa era respectata in timpul mandatului lui Bush Jr.”

  4. Ion Bargan Says:

    Riscuri există din ambele perspective. Acum, însă, când ştim că din ianuarie Obama va conduce SUA trebuie să ne focalizăm atenţia asupra politicii externe promovate de liderul democrat.

    Îmi doresc ca mesajul Schimbării devenit victorios în State, să devină victorios şi în Republica Moldova!

  5. Denis Cenusa Says:

    Pentru SANDU. Biden este unul din principalii expeti nationali la nivel guvernamental ale SUA. Acesta a fost in perioadele 2001-2003 si 2007-prezent Presedintele Comisie Pentru Politica Externa din Camera Siperioara a Senatului. De aceea, mi se pare ilogic sa consideram ca acesta nu ar fi putut sa influenteze intr-o oarecare masura politica externa a SUA. Doar ca, Presedintele SUA are prerogative care pot ocoli Senatul American, respectiv Bush Junior si republicanii au procedat de unii singuri in cele mai vizibile proiecte ale politicii americane din ultimii ani. Totodata, nu putem neglija faptul ca Biden se afla in Senat din 1997 in cadrul Comisiei pentru Politica Externa. Reiesind din aceasta dar si din faptul ca Biden este considerat un as in politica externa si de aparare, putem presupune ca Bush ar fi cerut opinia lui in politica externa. Dar, nu tre sa uitam sa decizia finala a luat-o intotdeauna administratia americana si in special Bush. Din cele spuse mai sus putem conchide ca Bush (si echipa lui de sorginte republicana) este primul si singurul vinovat de esecurile politicii externe americane.

    Pentru Ion. Schimbarea este vitala pentru toata lumea, ma refer la sistemul global in intregime. Obama ar putea fi inceputul unei schimbari la scara internationala. Biden si altii prezenti in echipa lui Obama pot avea o bodendere majora in acest proces. Dar noul lider de culoare al SUA va fi principalul indicator. Daca el va gresi si va avea loc dezamagirea atunci ne putem astepta la anumite mutatii mai negative decat toate avantajele pe care le poate avea schimbarea inceputa de Obama.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: