Alegerile parlamentare din România şi impactul lor asupra Republicii Moldova

Pentru Azi.md

Prestaţia electorală a formaţiunilor politice din România (retorica, Programul de Guvernare etc.) scoate în evidenţă nu doar viziunile lor asupra proceselor interne din ţară, dar şi proiecţiile lor asupra sferei politicii externe, inclusiv atitudinea lor faţă de Republica Moldova.

 

Evenimentele de orice natură care au loc în proximitate pot influenţa situaţia internă din Republica Moldova. Astfel, pentru a determina caracterul scrutinului electoral din România şi modul în care acesta abordează RM, este necesară realizarea unei radiografieri a  comportamentului politic electoral al principalelor partide politice româneşti (PD-L, PSD, PNL), dar şi gradul şi raza de extindere a acestora asupra mediilor politice din străinătatea apropiată. Reflectarea corectă şi plenară a circumstanţelor politico-electorale ne va permite să deducem oportunităţile sau, din contra, dificultăţile pe care le conţine aceste alegeri pentru conjunctura politică actuală şi ulterioară din Republica Moldova.

Campania electorală din România şi referinţele la RM

Prestaţia electorală a formaţiunilor politice din România (retorica, Programul de Guvernare etc.) scoate în evidenţă nu doar viziunile lor asupra proceselor interne din ţară, dar şi proiecţiile lor asupra sferei politicii externe, inclusiv atitudinea lor faţă de Republica Moldova. Dat fiind faptul că, recentele sondaje de opinie publică din România elucidează obţinerea unor procentaje apropiate de către principalii opozanţi în cazul unor eventuale alegeri (PD-L şi PSD) creşte importanţa electoratului din exteriorul ţării în ce priveşte asigurarea unei funcţionalităţi ridicate viitorului Parlament al României. Or, conform sondajului realizat de INSOMAR, PD-L s-a plasat pe locul întâi după numărul de opţiuni de vot (36,6%), PSD-PC a obţinut 31,9%, în timp ce PNL – 17,5% (www.ziua.net, 9.11.08). În comparaţie cu sondajele precedente, PD-L este în scădere (septembrie – 39,4%, iulie-38,5%), de altfel ca şi PNL, spre deosebire de creşterea vertiginoasă pe care a cunoscută PSD (26,4% – iulie şi 24,7% septembrie). Un rol esenţial în această redistribuţie a preferinţelor de vot ale electoratului poate fi legat, în cazul PNL de ultimele iniţiative legislative promovate de PD-L şi PSD privitor la majorarea salariilor pentru profesori cu 50% (Guvernul Tăriceanu se împotriveşte acestei sporiri calificând-o drept falimentară din punct de vedere economic). Scăderea PD-L în sondaje poate fi cauzată de strategia de campanie utilizată care este concentrată pe „mesaje de atac dur” la adresa PSD-ului şi a lui Mircea Geoană, prin asocierea lor cu caracteristici de o semnificaţie negativă („PSD e Şcoala Naţională de Corupţie”, „Minciuna cea mai mare e că PSD e în opoziţie”, www.impactnews.ro, 29.10.08). În contextul unei crize economice internaţionale de proporţie care afectează şi România, electoratul român este tentat să dea prioritatea „apelurilor electorale” ce se referă, cu preponderenţă, la probleme de ordin social şi economic, fiind neglijate cele cu tentă net politică (conform studiului INSOMAR, din perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, populaţia consideră drept obiective imperative – salariile, nivelul de trai, crearea locurilor de muncă, sistemul sanitar, pensiile). În această situaţie delicată, PD-L are nevoie de factori stimulativi adiţionali pentru a fi capabil să îşi garanteze o majoritate confortabilă în forul legislativ împotriva PSD-PC şi PNL, care după desfiinţarea Alianţei D.A. a fost acuzat de colaborare cu social democraţii lui Geoană. Din aceştia face parte şi electoratul român din străinătate, şi anume românii care au emigrat cu scopul de a munci, dar şi posesorii de cetăţenie română localizaţi în ţările din vecinătate.

Conţinutul retoricii liderului PD-L, Traian Băsescu, faţă de problema românilor plecaţi la muncă în statele Uniunii Europene demonstrează existenţa unui asemenea interes. Acuzele nenumărate ale reprezentanţilor PD-L adresate Guvernării şi Parlamentului actual (dominat de PSD, PNL şi acoliţii lor) privitor la fondurile derizorii alocate pentru românii de pretutindeni sunt concludente în aceste sens. Argumentele lansate de PD-L urmăresc scopul de a exterioriza frustrarea emigranţilor români şi a românilor de pretutindeni pentru faptul că PSD şi PNL nu susţin cauza diasporelor române, adunând prin acest intermediu capital politic (Traian Băsescu a afirmat că sursele financiare alocate Departamentului Românii de pretutindeni a fost redus de la 20 ml. RON, în 2007, până la 1,4 ml. euro – 1,5 ml. euro, în anul 2008; www.infopolitic.ro, 6.10.08). Pe lângă gesturile de tip pur declarativ, PD-L şi-a dedicat un capitol aparte al Programului său de Guvernare problemei românilor de pretutindeni, printre care şi a celor din Republica Moldova. Printre viziunile centrale se regăseşte clauza re/dobândirii cetăţeniei române şi păstrarea identităţii române, crearea unor medii de afaceri intracomunitare propice în parteneriat cu exponenţii mediului de afaceri românesc de peste hotare, şi dezvoltarea unor proiecte sociale şi educaţionale destinate românilor de pretutindeni etc. (Programul de Guvernare al PD-L, www.pd.ro). O atenţie deosebită în acest document electoral este acordată şi relaţiilor moldo-române, accentul fiind pus pe extinderea şi aprofundarea relaţiilor cu RM, inclusiv în ce priveşte sprijinirea apropierii acesteia de UE, dar şi crearea unor conexiuni mai puternice între economia moldovenească şi piaţa europeană. Cu certitudine, aceste prevederi vizează cetăţenii RM care sunt în posesia paşaportului românesc (dar în mod special pe cei care se află din diverse motive pe teritoriul României: la studii, muncă etc.) şi care ar putea oferi o „asistenţă” considerabilă PD-L-ului la scrutinul din 30 noiembrie.

Cu toate acestea, democrat liberalii nu sunt unicii care mizează pe votul acestui segment de electorat, având ca rivali pe PNL şi PSD. Spre deosebire de ultimul, liberalii se focalizează mai mult pe românii de pretutindeni şi pe relaţiile cu Republica Moldova. Logica lor rezidă din faptul că în RM ei au drept aliaţi formaţiunea politică Alianţa „Moldova-Noastră”, care deţine un credit de încredere relativ semnificativ din partea electoratului (între aceste partide a fost semnat un protocol bilateral de colaborare), dar şi pentru că poziţia PNL în sondaje este precară, ceea ce l-a făcut să fie mai receptiv faţă de aceste subiecte (relaţiile cu RM, românii de pretutindeni). Prin urmare, liberalii fac referinţă la RM de mai multe ori pe parcursul Programului său de Guvernare. În primul rând aceştia se pronunţă pentru susţinerea RM în procesul ei de integrare europeană. La capitolul relaţii bilaterale se intenţionează stabilirea unor parteneriate şi activităţi cu ţările din regiunea Mării Negre, printre care şi Republica Moldova. De asemenea, în viziunea PNL printre atribuţiile prioritare ale României se va numără „ameliorarea climatului politic, economic şi social al RM”, cu scopul integrării ei eficiente în spaţiul european, atât la nivel instituţional, cât şi valoric (Programul de Guvernare al PNL, www.pnl.ro). În afară de componenta politică, PNL urmăreşte relaţionarea dintre România şi RM pe filiera economică, pornind de la premisa că statul român este nu doar o ţară vecină cu o economie dinamică, dar şi un membru al UE. În cazul românilor de pretutindeni se observă un anumit grad de reticenţă, mai ales în corelaţie cu PD-L. Prin urmare, liberalii nu invocă necesitatea simplificării procedurii de acordare şi redobândire a cetăţeniei, făcând apel în primul rând la promovarea şi monitorizarea drepturilor omului (specificând în mod particular regiunea transnistreană) şi la alte acţiuni de natură educaţională, socială etc., care însă nu răspund în termeni reali cerinţelor românilor de pretutindeni şi provocărilor la care aceştia sunt supuşi actualmente. De fapt, anume această atitudine timidă poate fi considerat principalul dezavantaj al PNL în confruntarea electorală cu PD-L pentru alegătorii din rândul românilor de pretutindeni (inclusiv a celor din RM).

Studierea detaliată a Planului de Guvernare al Partidului Social Democrat din România elucidează un interes dacă nu secundar, atunci extrem de reţinut pentru românii de pretutindeni şi respectiv relaţiile bilaterale cu RM. Susţinerea integrării europene pentru RM este în prim plan, dar conţine o anumită doză de condiţionalitate referitoare la aprofundarea reformelor democratice şi a respectării angajamentului pro-european confirmate prin procesul electoral corespunzător, dar şi prin rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 2009. Prin urmare, PSD este unicul partid din România care inoculează subtil ideea conform căreia avansarea procesului de europenizare a RM va depinde de componenţa politică a viitorului Parlament şi Preşedinte al RM. Prin această prevedere, PSD încearcă să se distanţeze de responsabilităţile care ar putea reveni României în cazul în care alegerile din RM vor rezulta cu o „variabilă politică” complexă şi controversată în raport cu valorile şi principiile europene. În ce priveşte românii de pretutin deni, PSD nu face nicio promisiune privitor la posibilitatea facilitării acordării cetăţeniei româneşti, focusându-se doar pe sprijinirea instituţională a românilor din străinătate, eliminarea restricţiilor de piaţă de muncă pentru români şi protejarea identităţii culturale pentru minorităţile româneşti (Programul de Guvernare al PSD+PC 2008-2012, 10 angajamente pentru România, www.psd.ro). Deficitul de atitudine şi interes atât faţă de RM, cât şi faţă de exigenţele populaţiei de naţionalitate/etnie română, denotă faptul că PSD tinde să se concentreze pe altă categorie socială la alegeri, consacrând 9 puncte din cele 10 ale Programului de Guvernare afacerilor/angajamentelor cu caracter socio-economic şi politic.

Reieşind din faptul că, aceste trei formaţiuni vor accede în parlament, formularea agendei guvernamentale finale va depinde de componenţa lor numerică şi modul în care acestea vor interacţiona. Totuşi, un lucru este evident, lipsa unei majorităţi confortabile în Parlamentul României pentru PD-L va diminua considerabil capacitatea lui de a elabora direcţiile de politici în corespundere cu promisiunile făcute, inclusiv în ce priveşte RM şi redobândirea cetăţeniei de către cetăţenii moldoveni etc. După destrămarea Alianţei D.A., este improbabilă colaborarea parlamentară eficientă dintre PD-L şi PNL, fapt ce va oferi oportunităţi pentru materializarea unoor relaţii de colaborare dintre PSD şi PNL, unde social democraţii (care vor domina  numeric) se arată a fi sceptici şi chiar oponenţi „nedeclaraţi” ai simplificărilor procedurilor de acordare a cetăţeniei româneşti. continuarea aici     

 

 

Anunțuri
Explore posts in the same categories: RM şi România

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: