Criza gazelor şi suspiciunile Rusiei faţă de Parteneriatul Estic

Furnizarea gazelor ruse către UE trenează în continuare. Estimativ, reluarea livrărilor ar putea avea loc doar după 17 ianuarie curent, când în cadrul unui Summit trilateral Rusia-Ucraina-UE, cele trei părţi vor opta pentru o soluţie viabilă în vederea respectării urgente şi plenare a angajamentelor Protocolului privind monitorizarea livrărilor de gaze ruse ce tranzitează Ucraina, semnat la 14 ianuarie. În prezent, instituţiile europene învinuiesc atât Ucraina, cât şi Rusia de provocarea acestei crize, ce pune în pericol cetăţenii şi economiile statelor europene (www.europarl.europa.eu, 14.01.09). În timp ce diverşi actori naţionali ai statelor UE sprijină o parte sau alta (spre exemplu, Polonia la nivel de preşedinţie, este în totalitate de partea Ucrainei, în timp ce reprezentanţii mediului de afaceri din Ungaria şi Grecia – distribuitorii de gaze naturale, intenţionează să apeleze la instanţele de judecată internaţionale cu acuzaţii la adresa, în primul caz a Ucrainei, iar în al doilea – Rusiei, privind blocarea livrărilor de gaze).

Dacă Ucraina contează pe înţelegerea Bruxellului şi a ţărilor membre, invocând posedarea unor dovezi argumentate ce contestă toate acuzaţiile Rusiei, atunci autorităţile ruse de toate nivelurile tind să obţină din partea europenilor o poziţie mai dură în raport cu Kievul. Astfel, preşedintele Comitetului pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Constantin Kosaciov, a opinat că UE şi greii acesteia urmează să facă presiuni asupra Ucrainei, pentru a face pe ultima să-şi respecte angajamentele de ţară-transportatoare în conformitate cu Carta Energetică Europeană, la care partea ucraineană a aderat încă 1998. Necătând la faptul cu Rusia nu este partea a acestui document şi refuză să-l ratifice, aceasta promovează cu insistenţă acest demers, care de altfel reprezintă o interpretare ce nu coincide expres cu prevederile Cartei, din care motiv, probabil, nici nu este preluat de oficialii europeni drept argument plauzibil în dialogul cu Kievul.    
Acest context dificil pentru relaţiile ruso-comunitare, care deja a cauzat pierderi financiare enorme pentru Rusia şi un grup larg de state europene, a şifonat simţitor imaginea celor două republici ex-sovietice implicate în “războiul gazelor” (cu precădere Rusia este mai desconsiderată, fiind dezavantajată în ochii europenilor confuzi de esenţa şi particularităţile reale ale crizei date, spre deosebire de Ucraina, deoarece are în spate un război declanşat împotriva vecinului său estic – Georgia, dar şi dat fiind faptul că lansează în mod regulat afirmaţii belicoase la adresa Occidentului, fiind în contradicţie cu statele occidentale în cazul mai multor dosare internaţionale – Iran, Kosovo etc.). Cu toate acestea, unele autorităţi ruse fac reproşuri la adresa UE, evocând de această dată eventuale efecte negative ale Parteneriatului Estic asupra relaţiilor de bună vecinătate  existente între Rusia şi statele de pe spaţiul post-sovietic (care în realitate, traversează o perioadă critică: războiul din Georgia, războiul gazelor cu Ucraina 2006, 2009, neînţelegerile ruso-beloruse etc.).

Afirmaţia aparţine înaltului oficial rus, Constantin Kosaciov, care a evidenţiat faptul că acest proiect politic al UE nu este încă destul de transparent în percepţia Moscovei (chiar dacă clauzele şi direcţiile lui au fost prezentate public de UE încă în 2008, iar oficialii europeni au dat asigurări privind compatibilitatea lui cu interesele Rusiei) şi că pentru a evita „incidente” şi “neînţelegeri”, UE urmează să-l dezvolte fără a condiţiona ruperea artificială a celor 6 ţări post-sovietice de Rusia. Totodată, reprezentantul rus a subliniat că dacă iniţiativa polono-suedeză se va concentra mai mult pe probleme economice şi umanitare, atunci Rusia nu se va împotrivi lui în vreun fel, avertizând însă că utilizarea lui contrară recomandărilor ruse ar putea genera reacţii corespunzătoare din partea Moscovei (www.unian.net, 15.01.09). Apariţia unor asemenea declaraţii în timpul crizei gazelor este sugestivă. Or, preşedinţia cehă urmează să lanseze Parteneriatul Estic, în primăvara 2009, iar crearea acesteia presupune negocierea unor Acorduri de Asociere care vor cuprinde şi principiul interdependenţei energetice dintre cele 6 ţări şi sistemul energetic european; creşterea securităţii lor energetice; atragerea lor în Comunitatea Energetică Europeană; consolidarea angajamentelor politice cu Azerbaijan, în calitate de exportator de hidrocarburi important pentru UE; îmbunătăţirea eficienţei energetice prin folosirea surselor de energie regenerabile; dar şi dezvoltarea unui Coridor Energetic Sudic, cu scopul de a diversifica rutele de tranzit şi sursele de furnizare cu hidrocarburi etc. (Parteneriatul Estic, http://europa.eu).

Cu certitudine, eşecul campaniei ruse de discreditare a Ucrainei, a prejudiciat în aceeaşi măsură calitatea Rusiei de furnizor de gaze naturale credibil. Aceasta se observă nu doar în declaraţiile politice ale diverşilor reprezentanţi politici din statele UE, dar şi în cadrul documentelor deja adoptate de către instituţiile europene responsabile, în care sunt circumscrise menţiuni dezavantajoase pentru Rusia. Astfel, în Concluziile Consiliului European pe marginea securităţii energetice faţă de disputa gazelor dintre Rusia şi Ucraina, aprobate de statele UE, la 12 ianuarie curent, se specifică expres că proiectele energetice destinate diversificării traseelor de transportare şi a surselor de furnizare vor avea prioritate pentru finanţarea din partea Comunităţii europene (acest document se mai referă la dezvoltarea unei interconexiuni energetice între statele UE, gândirea unor politici europene de solidaritate în domeniul energetic etc.). Desigur, diversificarea ţărilor de origine şi a celor transportatoare de gaze nu implică în totalitate iniţiativa Parteneriatului Estic, abordând de asemenea gazoductul NABUCCO etc.

Totuşi, criza energetică şi poziţia precaută adoptată de „greii europeni”, dar şi de instituţiile UE în general, relevă faptul consolidării şi extinderii în rândul membrilor UE a statelor sceptice faţă de Rusia. Din aceste considerente suspiciunile guvernării ruse „post-putiniste” vizavi de Parteneriatul Estic par să anticipeze perfect ulterioarele acţiuni ale UE în direcţia statelor Europei de Est. De altfel, chiar însuşi Kosaciov, s-a referit la faptul că devierea Bruxellului de la problemele economice şi umanitare, ar putea conduce la apariţia unor posibile tensiuni. Radiografierea documentului Parteneriatului Estic demonstrează însă că europenii se vor “abate” în orice caz de la “regulile” trasate unilateral de exponenţii Kremlinului în privinţa iniţiativei polono-suedeze. Probabilitatea acestui lucru este şi mai mare, în condiţiile în care viitoarea Administraţie Obama urmează să revigoreze dialogul trans-atlantic, iar actualul establishment american a negociat şi semnat parteneriate strategice ambiţioase cu Ucraina şi Georgia (inclusiv în domeniile energetice, http://www.state.gov).
În pofida faptului că livrările de gaz rusesc sunt îngheţate pentru Europa (exceptând ideea că Ucraina ar fi la fel vinovată), Rusia avizat organizaţiile internaţionale că Georgia stopează premeditat furnizarea de “combustibil albastru” către Osetia de Sud, lipsind cetăţenii ruşi de agent termic etc. (www.mid.ru, 15.01.09). Paradoxal, dar jumătate din ţările europene sunt afectate de criza gazelor, ceea ar însemna în jur de 200 mln. de cetăţeni ai UE, faţă de care însă Rusia continuă să aibă o atitudine discriminatorie în comparaţie cu cea demonstrată faţă de populaţia Osetiei de Sud.

 

  
     

 

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Rusia pretutindeni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: