Ucraina discriminează sau responsabilizează RM ?

Prin Hotărâre de guvern, din 6 mai curent, executivul ucrainean a decis introducerea Republicii Moldova în lista statelor a căror cetăţeni sunt obligaţi să demonstreze disponibilitatea/capacităţile lor financiare pentru a avea accesul pe teritoriul Ucrainei. Opinia publică din RM a catalogat această măsură drept act de discriminare adresat moldovenilor puternic dependenţi de Ucraina (din punct de vedere economic: afaceri, turism; cultural: relaţii interumane etc.). Chiar dacă autorităţile ucrainene afirmă că acţionează în baza şi conform normelor şi practicii internaţionale (europene), percepţia Chişinăului este neprietenoasă. Mai ales după adresarea injurioasă exprimată recent de Preşedintele ucrainean V. Iuşcenko (care a echivalat „lipsa de atenţie” a unei persoane din stafful tehnic în cadrul unei conferinţe ucrainene cu modul de a fi al „moldovenilor”), iar în linii generale, a apărut ca urmare a credibilităţii reduse a autorităţilor ucrainene actuale pe teritoriul Moldovei (Vezi referinţa [1]).

Noul regim de intrare adoptat de Guvernul ucrainean ar putea avea însă efecte mult mai serioase şi esenţiale decât înariparea şi/sau sporirea unor sentimente anti-ucrainene printre diverse categorii de moldoveni (antreprenori, turişti etc.). În primul rând acestea vor afecta relaţiile comerciale dintre cele două ţări rezultate din activităţile de tranzit efectuate prin Ucraina. Altă sferă influenţată puternic va fi turismul cu destinaţii în Ucraina [2]. În anumite combinaţii această măsura poate avea impact asupra dispoziţiei (din punct de vedere calitativ şi cantitativ) de cumpărare a cetăţenilor moldoveni a produselor fabricate în Ucraina şi comercializate în RM, cauzând în final reorientarea acestora către alţi producători din regiune (Rusia, Belarus, state UE).

Dacă această măsură cuprinde un număr atât de mare şi variat de costuri de factură economică, culturală, dar şi cu urmări nefaste evidente de natură politică, atunci există alte raţionamente ale Kievului care prevalează asupra lor.

Presiune indirectă asupra RM la “rugămintea” Bruxellului?
Bruxellul poate fi un actor interesat în stabilirea unui regim mai restrictiv faţă de RM?. Această motivaţie ar putea rezulta din încercarea UE de a aplana conflictul generat de Chişinău în raport cu Bucureştiul, asupra căruia se atenţionează inclusiv în Rezoluţia adoptată recent de Parlamentul European cu privire la situaţia din RM (7 mai) [3]. Pentru a-şi consolida imaginea de stat cu aspiraţii coerente şi parcurs consecvent către UE, Ucraina ar putea ajunge la un acord tacit cu oficialii europeni în cazul disputei dintre RM şi România. Deşi, acest scenariu este vehiculat de unele medii locale, el are un fundament şovăielnic. Or, există convingeri obiective în ce priveşte eventualele concluzii ale Comisiei internaţionale de investigare asupra evenimentelor din 7 aprilie referitor la neparticiparea României sub nicio formă la organizarea revoltelor de la Chişinău. Pe lângă aceasta, aplicarea unui regim de vize discriminatoriu faţă de cetăţenii europeni de naţionalitate română contravine acordurilor RM-UE, pe care partea moldoveană este obligată să le respecte dacă intenţionează să atingă nivelul maxim de liberalizare a regimului de vize cu UE. În caz contrar, autorităţile moldovene riscă să încurajeze tendinţele pro-româneşti şi mai adânci în cadrul societăţii moldovene, exprimate prin solicitarea de cetăţenie românească în perioada imediată, dar şi prin radicalizarea comportamentul politic al votanţilor moldoveni (atât la nivel local, cât şi la cel republican) pe termen mediu şi lung.

Interese ucrainene pentru proiecte operaţionale europene
Acceptabilitatea acestei acţiuni decurge din interesul major al Kievului pentru sursele financiare prognozate în procesul de realizare a Proiectelor operaţionale trilaterale România-RM-Ucraina susţinute financiar de UE. Astfel, dacă Chişinăul se confruntă cu Bucureştiul, atunci pot fi tergiversate realizarea de proiecte simetrice şi integrate de către cele trei părţi (în aşa domenii ca: dezvoltarea economică transfrontalieră, implementarea unor proiecte pentru prevenirea şi buna gestionare a situaţiilor de urgenţă, activităţi în sfera socială etc.) [4]. Chiar dacă Ucraina poate desfăşura proiecte (singulare) doar pe teritoriul său, cu condiţia atragerii României, excluderea Moldovei din această ecuaţie limitează impactul posibil al unor proiecte transfrontaliere extrem de importante pentru avansarea sud-vestului ucrainean. Pentru a anticipa multiplicarea vitezelor de dezvoltare regională existente în Ucraina (pe filierele: Sud subdezvoltat – Nord dezvoltat, Est preponderent agricol – Vest industrializat), din intenţii pragmatice Kievul ar putea susţine reconcilierea moldo-română, inclusiv prin metode mai sofisticate de coerciţie, din care face parte şi regimul dat de intrare pentru moldoveni.

Acţiunile Ucrainei vizează liberalizarea regimului de vize cu UE
Foaia de parcurs privind stabilirea unui regim de vize simplificat, iar în final liberalizat [5], pentru cetăţenii ucraineni reprezintă un alt scop major ce poate sta la baza acestei decizii ucrainene. Conform „pactelor de mobilitate şi securitate” preconizate între UE şi partenerii săi estici (state din Parteneriatul Estic), pentru ca ultimele să obţină facilităţi pentru mobilitatea  largă şi nestingherită a cetăţenilor lor pe spaţiul statelor UE, acestea trebuie să întrunească anumite criterii. Aceste criterii specifice se referă la instituirea unui climat de securitate referindu-se la lupta împotriva migraţiei clandestine etc. (securitatea documentelor, ordinea publică, chestiuni legate de relaţiile externe, respectarea dreptutilor azilaţilor şi emigranţilor). Or, pentru a atinge progrese în negocierile cu UE, demonstrând o atitudine neechivocă faţă de problema migraţiei, Ucraina complică accesul moldovenilor pe teritoriul său prin necesitatea probării situaţiei financiare. În condiţiile în care, nivelul corupţiei este îngrijorător în RM, iar Kievul aspiră să elimine regimul de vize cu UE până în 2012 (când în Ucraina şi Polonia urmează să se desfăşoarre campionatul european de fotbal), măsurile întreprinse în cazul vecinului vestic sunt parţial explicabile. Cu toate acestea, problema corupţiei este mult mai stringentă în Ucraina (care se află pe locul 137, în timp ce RM pe 112, conform indicelui de percepţie a corupţiei, 2008 [6]). Însă, în schimbul eradicării sistemice a corupţiei şi consecinţelor ei atât pe plan intern, cât şi extern, Kievul pare să iniţieze o luptă unilaterală îndreptată în primul rând pe factorii externi (inclusiv RM).      

Aspecte geopolitice ale măsurii ucrainene
Indiferent de logica urmărită de autorităţile ucrainene prin intermediul acestui regim de circulaţie putem, ea reprezintă un catalizator putesrnic pentru o serie de acţiuni intercorelate. În primul rând, aceasta ar putea declanşa o nouă compeţie socială pentru cetăţenia ucraineană, în concomitenţă cu cea pentru paşaportul român şi rusesc.
Problema transnistreană constituie altă zonă sensibilă în acest context. Datorită noilor amendamente, populaţia de pe malul stâng al Nistrului nu va înfrunta restricţii la intrare în Ucraina, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni ai RM (populaţia din zona frontalieră nu cade sub incidenţa noului regim de intrare aplicat cetăţenilor RM). Aceasta ar putea spori atractivitatea Kievului din partea populaţiei regiunii transnistrene, cât şi per ansamblu în procesul de negocieri, concurând în continuare cu Rusia pentru postura de actor principal în reglementarea transnistreană vitală pentru securitatea naţională a Ucrainei.
 Totodată, în eventualitate, UE ar putea urgenta acordarea unor facilităţi mai mari pentru RM în problema vizelor, ca urmare a măsurilor ucrainene, pe de o parte, şi a ordonanţei de urgenţe privind facilitarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române de către moldoveni, pe de altă parte. Prin urmare, în baza posibilului „precedent moldovenesc”, Ucraina ar putea pretinde la modele simplificate de flexibilizare a regimului de vize cu UE.

Din aceste considerente, chiar dacă la prima vedere măsura aplicată de Ucraina discriminează moldovenii, ea ar putea deveni un nou element de responsabilizare coercitivă a Chişinăului.

Referinţe:
1. Victor Iuşcenko se bucură de cel mai mic nivel de încredere comparativ cu alţi lideri de stat, fiind devansat semnificativ de aşa lideri ca Medvedev, Putin, Băsescu, Berlusconi, Merkel, Obama etc. Iar pentru un parteneriat strategic cu Ucraina, de care depinde în mare parte soluţionare conflictului transnistrean şi reunificarea RM, se pronunţă numai 2,2%, faţă de 60,1% îm cazul Rusiei, 7,6%-România şi 20,6% – UE. Date reliefate de Barometrul de Opinie Publică, din martie 2009, IPP.
2. Conform datelor pentru 2008, numărul moldovenilor care vizitează în scopuri privat sau turism organizat este de 4333717 persoane, ceea ce în comparaţie cu Rusia (7142559), Polonia (5024834), Belarus (3321356) permite plasarea RM pe locul trei, sursa: http://www.ukrstat.gov.ua/
3. Punctul 12 al Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia din Republica Moldova “deplânge ferm decizia autorităților moldovene de extrădare a ambasadorului român și de introducere a obligativității vizelor pentru cetățenii acestui stat membru al Uniunii Europene; insistă asupra faptului că discriminarea cetățenilor UE pe baza originii lor naționale nu este acceptabilă și solicită autorităților moldovene reinstituirea regimului lipsit de vize pentru cetățenii români;”
4. Romania-Ukraine-R. of Moldova Cross Border Cooperation, http://www.ro-ua-md.net/index.php?page=PROGRAMME_ELIGIBLE_PROJECTS
5. Aceste parteneriate prevăd facilitarea regimului de vize în etapa primară şi instituirea unor facilităţi suplimentare în faza secundară, cum ar fi eliminarea de taxe de vize pentru toţi cetăţenii, Comunicare a Comisiei Europene privind Parteneriatul Estic.
6. În comparaţie cu anul 2007, indicele pentru Ucraina s-a înrăutăţit, iar pentru RM a rămas constant, Trasparency International, The 2008 and 2007 Transparency International Corruption Perceptions Index, http://www.infoplease.com/world/statistics/2008-transparency-international-corruption-perceptions.html
7.

Explore posts in the same categories: Ucraina

One Comment pe “Ucraina discriminează sau responsabilizează RM ?”

  1. Misu Says:

    ”Prin Hotărâre de guvern, din 6 mai curent, Rada ucraineană..”. E guvernul, sau Parlamentul (Rada)?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: