Parteneriatul Estic: apropiere europeană cu diferite viteze

Pentru EUROPA.MD

Autori: Alex Oprunenco, expert economic                                                 Denis Cenusa, expert independent

Parteneriatul Estic (PaE), o iniţiativă europeană pentru şase ţări ex-sovietice, lansat recent la Praga oferă o viziune nouă privitor la relaţionarea UE cu o zonă extrem de volatilă, în lipsa unei finalităţi binedefinite faţă de anumiţi actori regionali şi vecinătate per ansamblu. Totodată, credem că acesta are o natură complexă şi trebuie privit din mai multe perspective. În ceea ce urmează vom încerca să privim acest Parteneriat din trei perspective: geostrategică, economică şi politică. În afară de aceasta, ne vom strădui să vedem ce acest parteneriat înseamnă pentru Republica Moldova în situaţia curentă.

Geostrategic:

Evaluarea sectorială a Parteneriatului Estic arată că poziţionarea geostrategică a regiunii constituie un raţionament serios pentru funcţionarea acestui Parteneriat. Apropierea geografică a statelor Europei de Est instabile din punct de vedere politic şi socio-economic, în condiţiile unei proximităţi de noii membri ai UE, dar şi de Federaţia Rusă, motivează includerea pe agenda Parteneriatului a unor proiecte serioase legate de conectarea regiunii la Tratatul Comunităţii Energetice (Europa de Est – Ucraina şi Moldova), dezvoltarea unor mecanisme reciproce de sprijin şi securitate energetică, inclusiv a unor mijloace de avertizare timpurie şi acţiuni comune de securizare în domeniu (Ucraina, Moldova şi Caucazul de Sud). Totodată, importanţa zonei din punctul de vedere al tranzitării hidrocarburilor către Europa implică o responsabilitatea mai mare a UE faţă de armonizarea legislaţiei şi politicilor partenerilor săi estici în sfera energetică. În perspectivă, Parteneriatul vizează realizarea unei pieţe energetice interconectate şi diversificate, rute de aprovizionare şi tranzit variate etc. Înfiinţarea unei reţele de zone de liber schimb, cu eventualiatatea creării unei Comunităţi economice de vecinătate, este un alt reper important din punct de vedere geostrategic. Minimizarea dificultăţilor de natură economică în vecinătatea estică va permite nu numai relaxarea responsabilităţilor de finanţare ale UE faţă de Europa de Est, dar şi obţinerea unor beneficii materiale ulterioare în favoarea agenţilor economici europeni. Altă componentă puternică este reprezentată de problema migraţiei şi fluidizarea ei prin intermediul pactelor de mobilitate şi securitate prescrise de Parteneriat. Datorită atuurilor geostrategice şi a deficitului continuu în unlele segmente ale pieţei muncii europene, statele din Europa de Est pot deveni surse sigure de aprovizionare cu forţă de muncă relativ inteligentă şi bine motivată (lucru deja observat în natura fluxurilor migraţionale din Moldova spre UE – migranţii mai tineri şi mai educaţi) . Asemenea angajamente vor avea rezultate reciproc avantajoase, în special pentru securizarea şi stabilizarea vecinătăţii şi frontierelor europene penetrabile de elemente infractoare şi vulnerabile din cauza dezechilibrului socio-economic şi politic. În acest context, obiectivele Parteneriatului Estic sunt compatibile şi chiar recomandabile pentru Moldova, care depinde de remitenţele emigranţilor moldoveni angajaţi în statele UE, piaţa de desfacere europeană (datorită exportului preponderent către România, dar şi alte ţări UE, granturile şi finanţările nerambursabile oferite de donatorii europeni etc. Reducerea independeţei şi creşterea securităţii energetice constituie alte oportunităţi facilitate de Parteneriat, la fel ca şi iniţiativele de liberalizare a regimului de vize şi realizarea unui Acord de Liber Schimb reciproc avantajos. Chiar dacă aceste posibilităţi sunt disponibile, facilitarea lor vor depinde de voinţa politică de la Chişinău şi de capacitatea lui de a-şi respecta angajamentele asumate faţă de Bruxelles.

Economic:

Important de menţionat că cel puţin trei platforme ale Parteneriatului conţin prevederi importante pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova: „convergenţa economică”, „securitatea energetică” şi „people-to-people”. Din punct de vedere economic parteneriatul nu oferă mare lucru Republicii Moldova. Toate beneficiile importante cuprinse de Parteneriat, precum acord de liber schimb aprofundat şi comprehensiv, aderarea la Tratatul Comunităţii Energetice sau liberalizarea regimului de vize „pendulau” în faţa Moldovei de ceva timp şi în mod normal trebuie atinse indiferent de existenţa PaE. Cu atât mai mult, că ţările ex-sovietice vizate de această iniţiative au obiective diferite în privinţa liberalizării relaţiilor economice cu UE şi se afla la etape diferite în acest proces. De exemplu şi Ucraina şi Moldova urmăresc instituirea unei zone de liber schimb aprofundat şi comprehensiv. Partea ucraineană poartă deja negocieri de altfel anevoioase, intenţionând să le finalizeze în toamnă anului curent. În cazul Moldovei, negocierile încă nu au început, iar Comisia Europeană nici nu a primit mandatul de la statele membre pentru demararea negocierilor. Totodată, rămâne de văzut cât va dura criza politică din Moldova şi ce efecte va avea aceasta asupra orizontului lansării negocierilor. Să nu uităm nici de criza financiară mondială care tot crează cicrumstanţă nu tocmai favorabile liberalizării comerciale. În timp ce Belarusul urmăreşte obiective concrete legate de eventuala ridicare a sancţiunilor economice din partea UE, dezvoltarea relaţiilor economice până la nivelul necesar pentru instituirea unei Zone de Liber Schimb, precum şi atragerea investiţiilor europene în sectorul belorus al inovaţiilor şi sporirea capacităţilor de tranzit a producţiei comerciale şi serviciilor către UE via Belarus. Cât priveşte regiunea Caucazului de Sud, conform Rapoartelor Politicii Europene de Vecinătate pentru 2008, Georgia şi Armenia vor putea începe negocierile pentru acorduri de liber schimb aprofundate şi comprehensive îndată ce vor îndeplini recomandările UE Însă, din câte se ştie, cadrul regulator în Georgia este prea liberal pentru UE, şi georgienii urmăresc un acord de liber schimb simplu, nu şi cel profund şi comprehensiv. În timp ce identificate prin intermediul unor studii de fezabilitate realizate în perioada 2007-2008. Dificultăţile în negocierile pentru aderarea la Organizaţia Mondială a comerţului împiedică Azerbaijanul să progreseze în relaţia cu UE pentu Acord de liber schimb, calificându-se însă împreună cu celelalte state sud-caucaziene pentru regimul comercial facilitat GSP+ în conformitate cu noul Regulament European GSP (2009-2011). Astfel, ţările ex-sovietice din cadrul Parteneriatul vor urma trasee diferite în contextul economic descris anterior.

Deşi ideea „Comunităţii Economice de Vecinătate” este considerată deocamdată destul de vagă, ea relevă viziunea actuală a Uniunii Europene asupra proceselor de integrare economică în regiunea. Astfel, principalii piloni pe care va fi fondată Comunitatea dată sunt instrumentul de consolidare a capacităţii instituţionale, însoţit de studii de fezabilitate pentru fiecare ţară şi rapoartele PEV, folosite pentru a sprijini partenerii (beneficiarii PaE) în negocierea şi implementarea angajamentelor privind zonele de liber schimb. Acest mecanism vizează aprofundarea integrării economice până la crearea unei „reţele de zone de liber schimb aprofundat şi comprehensiv”, care în rezultat va duce la stabilirea Comunităţii economice de vecinătate. Pe de altă parte, contribuţia esenţială se va datora elementelor cadrului multilateral al Parteneriatului, alcătuite din patru niveluri de structuri operaţionale (reuniuni la nivel de şefi de stat, miniştri de externe, platforme tematice şi de grupuri de experţi pe domenii specifice).

Politic:

Este foarte important ca includerea unor ţări cu situaţii interne politice şi economice atât de diferite să nu rezulte într-un parteneriat bazat pe cel mai mic numitor comun. Pentru viitorul Republicii Moldova are o importanţă crucială ca participarea în PaE să nu fie percepută de autorităţile naţionale ca un charte blanche pentru încălcarea drepturilor omului şi sfidarea principiilor democratice de dezvoltare. În caz contrar, Republica Moldova poate deraia de pe calea democratizării, plasându-se confortabil în grupul ţărilor cu democraţie deficitară: Belarus şi unele ţări din Caucaz (după cum am văzut în aprilie premizele pentru asemenea evoluţii există). De aceea, intenţia UE de a contribui (inclusiv financiar) la consolidarea instituţiilor democratice, statului de drept şi a procesului de respectare a drepturilor omului oferă garanţii provizorii privind „interesul” europenilor faţă de stabilitatea politică din RM. În virtutea acestui demers merită să fie menţionat caracterul de condiţionalitate asupra avansării dialogului RM-UE în corespundere cu calitatea reformelor şi gradul de respectare a principiilor democratice şi ale statului de drept de către actualele/viitoarele autorităţi moldovene.

În ultima instanţă, Uniunea Europeană trebuie să reamintească ţărilor incluse în parteneriat că, integrarea europeană se bazează pe valori europene comune şi respectarea acestora este indicatorul fundamental al unui progres autentic în această integrare.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Realitatea europeană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: