Regulile de joc stabilite de comunişti pentru alegerile anticipate

Din punct de vedere contextual, alegerile anticipate preconizate spre desfăşurare miercuri, 29 iulie, instituie condiţii privilegiate pentru comunişti. Or, electoratul moldovenesc de orientare liberală (partea activă a societăţii) ar putea să abandoneze opţiunea de a alege atât din motive obiective (serviciul, activitatea economică etc.), cât şi din considerente subiective (dezorientarea sau frustrarea electorală etc.). În timp ce, alegătorii „comunişti” cunoscuţi prin disciplină şi mobilizarea înaltă vor avea oportunitatea să susţină partidul preferat.

Conform logicii tehnologilor comunişti, asemenea aranjament urmăreşte antrenarea unui număr mai mare de persoane din anumite categorii: pensionari, persoane din localităţile urbane (adepţii comuniştilor originari din sate vor participa la alegeri indiferent de zi, ceilalţi alegători însă ar putea fi reticenţi, indiferenţi sau puţin motivaţi să-şi exprime opţiunea).  Pe lângă aceasta, votul în zi de lucru ar putea fi problematic pentru votanţii de peste hotare (susţinătorii PLDM şi PL).

Astfel, comuniştii intenţionează să-şi asigure un procent convenabil de voturi fără a recurge la falsificări serioase, încercând să se alinieze recomandărilor UE de a desfăşura alegeri corecte pentru a evita agravarea relaţiilor cu Bruxelles.

Pe lângă detalii tehnice, PCRM contează pe efectele „bruiajelor” electorale care sunt create de multiplele mişcări politice care au loc în cadrul sau cu participarea partidelor de opoziţie. Noile achiziţii făcute de PD (Marian Lupu, Valeriu Lazăr, Oleg Serebrian, Andrei Popov etc.) şi încercarea acestuia de a se extinde pe centru-stânga a eşichierului politic. Problema neidentificării electoratului cu doctrine politice concrete, precum şi semnificaţia mare concentrată în jurul personalităţilor politice aparte, poate duce chiar la organizarea unei ofensive a PDM asupra segmentului de electorat controlat de PLDM. De altfel, ambele partide pun în uzanţă strategii similare de atragere a unor persoane experimentate şi cu notorietate deosebită (PLDM s-a remarcat mai devreme şi mai accentuat).

Cu toate acestea, antrenarea PPCD-ului şi a lui I. Roşca în politica reală (începând cu justificările şi mărturisirile liderului creştin-democrat în timpul revoltelor post-electorale şi terminând cu numirea lui în funcţia de Vice-prim-ministru), precum şi plecarea lui Lupu din echipa comuniştilor trezesc anumite suspiciuni în privinţa caracterului lor accidental sau nedeliberativ. Aici pot fi lansate cel puţin două ipoteze. Prima se rezumă la migrarea politică ordinară şi nu prevede nicio conspiraţie electorală în legătură cu ex-spicherul Parlamentului. Or, conflictul orgoliilor personale ar fi putut sta la baza determinării lui Lupu să se refugieze într-un partid ne-comunist, dar care în trecut a susţinut de nenumărate ori iniţiatevele PCRM (PDM). În acest caz, Lupu alături de alţi ex-funcţionari de stat (Lazăr, Popov etc.) au devenit forţe motrice a unui partid care a obţinut aproximativ 2 % la alegerile din 5 aprilie 2009, dar nu a fost implicat deloc în evenimentele post-electorale. Utilizând retorica moderată echipa nou formată (Lupu-Diacov) se va axa în primul rând pe sectorul de centru-stânga, dar şi pe acele categorii de populaţie neprincipiale din punct de vedere doctrinar, dar puternic  influenţabile prin intermediul imaginii personalităţilor remarcabile.

Ipoteza secundă se bazează totuşi pe teoria conspirativă. În conformitate cu ea, re-apariţia lui Roşca şi emigrarea lui Lupu către PDM pot alcătui părţi ale planului comuniştilor de a oferi o garnitură de forţe de opoziţie relativ nouă, „nepătată” imagologic şi în anumită măsură competitivă cu partidele anti-comuniste.

În mod normal, niciunul din aceste scenarii nu poate exista în formă pură, iar tacticile comuniştilor ar putea avea în orice moment turnuri noi. În orice caz, în prezent pot fi identificate trei partide cu şanse electorale sigure: PCRM, PL (datorită monopolului asupra retoricii pro-române şi personalităţii lui Dorin Chirtoacă) şi  PLDM (ca urmare a echipei selecte, a coerenţei mesajului politic, detaşării de la modelul partidelor geo-politice caracteristice pentru RM etc.). Alte două partide ar putea să ajungă în viitorul Parlamentul nu atât datorită ponderii politice substanţiale, cât micşorării pragului electoral până la 5% (deşi, PDM ar putea dezvolta capacităţi interne suficiente pentru a se instala în viitorul Parlament). Celelalte partide mai mici vor alege între jertfirea voturilor în favoare formaţiunilor mai puternice sau să fie asimilate pe liste comune. Indiferent de aceasta, după cum au arătat şi alegerile precedente, fuzionarea pe o listă comună nu reprezintă nicidecum o soluţie viabilă.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: moldova

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: