UE răspunde Iranului ca şi Republicii Moldova

Pentru FOREIGN POLICY România

Documentar FP.  Bruxelles-ul este insuficient de pregătit pentru a promova eficient drepturile omului nu doar în calitate de forţă regională, dar şi ca actor internaţional. Răspunsul european la situaţia din Iran aminteşte de reacţia UE faţă de acuzaţiile de amestec din afară proferate de Vladimir Voronin după alegeri.


Contestatarii alegerilor din Moldova au simţit că Europa le-a întors spatele. Cei iranieni s-au întors cu faţa către o instanţă superioară

Realegerea lui Mahmud Ahmadinejad este lipsită de legitimitate generală, dar are susţinerea largă a cercurilor politice şi religioase din Teheran.

De aceea, pentru a distrage atenţia opiniei publice interne loiale lui, dar şi pentru a explica „izolarea” ţării sale pe plan extern, Ahmadinejad a lansat o luptă propagandistică împotriva UE şi SUA. Occidentul a fost acuzat de ingerinţă în afacerile interne ale Iranului, iar unele ţări occidentale chiar de complicitate în organizarea protestelor din perioada post-electorală.

Dilemele bruxelleze

Deşi destul de grave, învinuirile aduse UE de către preşedintele Iranului nu au fost urmate de reacţii proporţionale şi prompte din partea Bruxelles-ului. Preşedinţia europeană cehă a fost capabilă doar să dezmintă public acuzaţiile şi să solicite „aplicarea unui tratament adecvat faţă de protestatari”. Iar din cauza alegerilor europene recente, Comisia Europeană şi Parlamentul European au fost destul de pasive.

Autorităţile iraniene au continuat ofensiva împotriva statelor europene prin expulzarea a doi diplomaţi britanici şi suspendarea activităţii surselor media europene pe teritoriul iranian etc. În cele din urmă, pentru a evita prejudicierea relaţiilor cu întreaga UE, Teheranul a decis să identifice un singur duşman – Marea Britanie, calificată de liderul suprem iranian drept cea mai rău-intenţionată ţară occidentală.

Indiferent dacă situaţia din Iran se detensionează, Bruxelles-ul continuă să aibă reacţii deficitare în raport cu autorităţile iraniene „dezlănţuite”. UE nu poate să recurgă la măsuri concrete de disciplinare, deoarece Teheranul este implicat în mai multe dosare internaţionale majore, interdependente – programul iranian de îmbogăţire a uraniului, conflictul israeliano-palestinian, stabilizarea Irakului etc. Pe de altă parte, Iranul este vizat drept potenţial furnizor de gaze naturale pentru gazoductul Nabucco, râvnit de Vest. Apoi, UE este acum foarte focusată pe chestiuni interne presante.

Tonul moderat faţă de Iran s-ar putea datora şi dorinţei de prevenire a unui curent anti-european mondial. Poziţia autorităţilor iraniene este susţinută de Moscova – promotoarea unei „democraţii” alternative celei occidentale -, iar contrapunerea „democraţiilor suverane” (Rusia, China, Iran etc.) poate împovăra refacerea lumii occidentale liberale afectată puternic de criza mondială.

Similitudini

O comparaţie a evenimentelor post-electorale din Republica Moldova (RM) cu cele din Iran, arată multe asemănări, dincolo de specific:

Continuarea articolului aici

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Amestec de geo/politică, moldova, Realitatea europeană, UE şi RM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: