[Comentariu] De ce votează atât de puţini europeni pentru Parlamentul European?

Cauzele participării pasive la alegerile parlamentare variază, de aceea în continuare am încercat să le descriu mai detaliat.

•    Ce mesaj indică absenteismul de la vot? Pură nepăsare sau un „vot de blam”? – pentru candidaţi, pentru campanie, pentru politică?

Consider că gradul mic de participare a europenilor la recentele alegeri parlamentare europene reprinzinta reflectarea corespunzătoare a interesului mic faţă de viaţa politică al alegatorilor statelor UE pe plan naţional. Totodată, eşecul atragerii eficiente a votanţilor la urne se datorează lipsei de seriozitate a autorităţilor naţionale faţă de acest scrutin (De exemplu in cazul României poate fi evidenţiată folosirea euroalegerilor în calitate de platformă gratuită pentru viitoarele alegeri prezidenţial, precum şi angrenarea în campania electorală a unor personaje extrem de controversate, cum ar fi Elena Băsescu sau Gigi Becali etc.), de fapt, destul de important pentru activitatea UE şi efectele produse de aceasta asupra guvernelor statelor membre.
Analizand retrospectiv alegerile europarlamentare putem conchide că participarea redusă a electoratului este consecinţa unei combinaţii de cauze. Aceasta include atât votul de blam pentru autorităţile naţionale, cât şi neîncredere sau antipatia faţă de eurocandidaţi, dar în primul rând apatia faţă de politica europeană drept mediu eficace de soluţionare a problemelor cotidiene de ordin naţional.

•    Dacă UE e bună, a devenit acest bun unul de la sine înţeles, pentru care nu merită făcut nici un fel de efort? Absenţa căror eforturi cetăţeneşti îl ameninţă?

În realitate, atitudinea faţă de UE este diversă în rândul societăţilor europene. Unele îl asociază cu oportunitate pentru eventuală bunăstare (în statele noi membri ai UE), altele sunt convinse că anume aceasta este sursa unor aşa probleme ca: migraţia ilegală, deschiderea excesivă a pieţelor europene pentru migranţii din noile state UE, sporirea gradului de criminalitate, alocarea de fonduri europene “majore” către noii membri ai UE, problema omogenităţii compoziţiei rasiale, etnice sau lingvistice ale comunităţilor europene (îngrijorări caracteritoce vechilor state europene: Italia, Austria, Franţa etc.).
Pe de altă parte, o parte din europeni sunt conştienţi de caracterul supranaţional al acestei organizaţii politico-economice şi de aceea îl percep drept organism autosuficient, autonom independent de societăţile naţionale europene. În consecinţă se aprofundează clivajul centru-periferie care se caracterizează prin distanţarea instituţiilor europene supranaţionale de electorii locali naţionali.
UE şi dezvoltarea ei continuă depinde în mare de calitatea politicienilor furnizaţi de alegătorii naţionali. În acest sens, revigorarea partidelor de opoziţie naţionaliste, radicale, în mod obişnuit absente în viaţa politică, reprezintă pe termen mediu şi lung o ameninţare majoră pentru valorile liberal-democratice statutare şi esenţiale pentru existenţa şi integritate Uniunii Europene. Acest semnal negativ a fost recepţionat şi de către SUA, care s-a arătat alarmată de faptul propulsării unui număr mare de partide extremiste şi respectiv mai puţin democratice în cadrul forului european.

•    Ce ar putea face existenţa Uniunii Europene mai apreciată de eurocetăţeni? O campanie de alfabetizare în limbajul birocratic european? Un misionariat unionist?

Participarea mică a europenilor la alegeri nu este numai problema UE, dar şi a statelor care o alcătuiesc. Sunt răspândite cazurile când autorităţile locale, mass-media naţională sau societate civilă din anumite state UE nu dedică suficientă atenţie evenimentelor de conotaţie europeană, din care, din păcate, a făcut parte şi recentele alegeri europene.

Cât priveşte instituţiile europene, acestea se pot face mai populare atât prin utilizarea masivă a tehnologiilor moderne de comunicare (sursele electronice), cât şi prin mediatizarea largă a rezultatelor activităţii lor pe parcursul întregului mandat, nu numai înaintea alegerilor europene propriu-zise. Mai mult, este necesară abordarea problemelor stringente cu care se confruntă cetăţenii europeni, dar şi responsabilizarea autorităţilor naţionale în privinţa implementării plenare a tuturor iniţiativelor adoptate de instituţiile UE.

Nu mai puţin importante sunt măsurile în vederea uniformizării legislaţiilor naţionale în legătură cu alegerile europene în materie de ziua alegerilor, modalitatea de prezentare a rezultatelor electorale, componenţa listelor electorale (crearea unor liste supranaţionale etc.), desfăşurarea campaniilor electorale pe plan naţional etc.

Explore posts in the same categories: Realitatea europeană

3 comentarii pe “[Comentariu] De ce votează atât de puţini europeni pentru Parlamentul European?”

  1. friggmd Says:

    Indiferenta, cred ca indiferenta si poate dezinformarea ar fi o cauza.

  2. quinlanroad Says:

    exemplele date Iatlia, Franta sau Austria sunt putin nefericite. Franta in ultimele decenii are o pondere a perifericilor extrem de ridicata (istoria legata de africa si coloniile franceze din indochina, etc), Italia considera pina a ii inlocui cu romanii ca tiganii europei ii reprezinta portughezii, Austria e tara expartilor. ca contra-exeplu pot da Elevetia in sine un stat plin de periferici, italieni la sud, germani in nord, de o parte francezi.. sunt considerate si limbi oficiale si pentru ei integrarea comunitatilor respective chiar nu e o problema. in sine UE este un mozaic de nationalitati, deci nu putem afirma ca problema minoritatilor este una extrema. care e cetateanul UE?

    in Ro da.. era vorba de un vot de negativ si asa se explica absenta mare la vot..

    in ce priveste punctul 3… vezi reactia germaniei in ultimul timp fata de UE si ractificarea tratatelor. intersele nationale primeaza, si cred sincer ca teza lui Neagu Djuvara fata de UE are premise reale (google te lamureste, ultimele carti in privinta asta sunt exceptionale).


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: