RM: Ajutorul chinezesc în schimbul drepturilor omului şi demersului UE

Aplicarea unei abordări selective în privinţa politicii externe europene de către guvernarea comunistă continuă să aibă loc. De această dată conducerea comunistă a evitat să se solidarizeze cu poziţia europeană vizavi de situaţia critică din China, unde autorităţile centrale au reprimat cu agresivitate protestele organizate de minoritatea de etnie uigură, din regiunea chineză Xinjiang. În urma operaţiunilor de restabilire şi menţinere a ordinii publice desfăşurate de forţele speciale chinezeşti au decedat peste 150 de persoane civile, fiind restricţionate sau încălcate flagrant drepturile omului, printre care libertatea exprimării şi dreptul la libera asociere. Chiar dacă partea moldoveană s-a angajat să colaboreze cu UE în sfera politicii externe, aceasta beneficiază în plină măsură de caracterul optativ al acestei prevederi pentru a se eschiva.

Reticenţa oficialilor moldoveni faţă de derapajale anti-sociale din China are la bază variate raţionamente:

• Prevalarea interesului economic. Guvernarea comunistă se confruntă cu un deficit bugetar considerabil, cauzat pe de o parte de efectele penetrante ale crizei financiare şi economice mondiale, iar pe de altă parte de conflictul politic întreţinut de forţele politice locale. Deşi, antagonismele politice au un impact puternic de tip imediat, consecinţele pe termen lung pot fi catastrofale pentru sustenabilitatea economică fragilă şi vulnerabilă a RM. În corelaţie cu consecinţele declinului economic mondial (care afectează nu numai balanţa comercială, dar şi fluctuaţiile de remitenţe aflate în continuă scădere comparativ cu ceilalţi ani), conjunctura socio-economică moldovenească devine şi mai alarmantă pentru guvernare comunistă. De aceea, PCRM mizează pe aşa ţări ca Rusia sau China, pentru a multiplica cât mai multe “ferestre de oportunităţi” capabile să furnizeze beneficii materiale sau de orice altă natură vitale pentru păstrarea senzaţiei de “stabilitate relativă” în rândul populaţiei. Interesul faţă de China se conturează în condiţiile unui context electoral tensionat, a unor ajutoare financiare improbabile sau condiţionate din partea Rusiei (În pofida faptului că, Duma de Stat a FR a adoptat recent un act legislativ care prevede avansarea procedurii de acordare a unui sprijin financiar în valoare de 500 mn. dolari pentru RM, dificultăţile economice parcurse de aceasta pot conduce la deturnarea unor asemenea planuri.), dar şi a retragerii temporare motivate politic a anumitor instituţii financiare internaţionale (de exemplu: FMI). Nu în mod obligatoriu, dar cu certitudine poate fi evidenţiat faptul că rezervele guvernării comuniste faţă de apelul UE în susţinerea drepturilor omului din China a fost apreciată de ultima (Vezi Declaraţia Preşedinţiei suedeze a UE, http://www.se2009.eu). Or, autorităţile chineze urmează să ofere RM/PCRM un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 732 mii dolari. Chiar dacă acest ajutor va fi convertit în rechizite de birou destinare Preşedinţiei şi Parlamentului, guvenarea comunistă va folosi această acţiune pentru a obţine puncte electorale. La rândul său, Beijingul demonstrează prin această iniţiativă că ar putea fi dispus să intervină în vecinătatea europeană în orice moment, dacă UE va forţa nota pe marginea problemelor ce ţin de afacerile interne ale Chinei (în acest caz, nici măcar Rusia nu va reproşa, deoarece beneficiază pe larg de împrumuturile autorităţilor chineze).

Interes geo/politic. Odată cu instaurarea guvernării comuniste au fost intensificate şi relaţiile cu China. Dialogul politic, insesizabil la prima vedere, dintre partidele de guvernământ ale celor două ţări şi-a găsit reflectare în mare parte şi în comportamentul autorităţilor moldoveneşti (aceeaşi formulă este valabilă şi în cazul relaţiilor RM cu alte regimuri mai mult sau mai puţin autoritare, cum ar fi cele din Rusia, Belarus etc.). Acţiuni violente de reprimare a protestelor paşnice răspândite pe larg în China au prins rădăcini şi în RM, degradând până la nivelul evenimentelor post-electorale de după 5 aprilie curent. Pentru a nu compromite relaţiile cu statul asiatic emergent, PCRM renunţă intenţionat şi dezaprobator la angajamentele faţă de Uniunea Europeană (în sfera coordonării politicii externe). Asemenea politică se datoreză, în primul rând, condiţionalităţii reduse sau ineficiente a UE în raport cu vecinii săi estici, ceea ce produce iresponsabilitate sau indiferenţă politică din partea unor guverne similare celui din RM. În al doilea rând, acţiunile comuniştilor moldoveni pot rezulta din calcule strategice legate de potenţialul Chinei şi rolul pe care îl va juca ea în sistemul internaţional după consumarea crizei mondiale. Prin urmare, PCRM tinde să consolideze relaţiile cu China, inclusiv prin intermediul disocierii de UE pe plan extern.

Raţionament politic intern. În pofida faptului că a fost acuzată în repetate rânduri de faptul că a agresat protestatarii paşnici (în perioada 7 -15 aprilie), îngrădind şi încălcând drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului (Parlamentul European, Consiliul Europei etc.), guvernarea comunistă evită să îşi perieze imaginea în ochii UE prin susţinerea demersurilor acesteia faţă de cazuri de reprimare a protestelor paşnice din alte ţări (cazul Chinei). După ce Rusia a sprijinit comuniştii moldoveni în faţa criticii lansate de UE (Occident), ultimii nu pot acţiona mod contrar, mai ales că, Rusia şi China sunt parteneri strategici alcătuind pilonii de bază ai Organizaţiei de cooperare de la Shanghai. De asemenea, guvernarea comunistă emite semnale politice clare Beijingului, cu scopul de a demonstra “solidaritatea” sa politică (urmărind să obţină ulterior „pomene economice” etc.), dar şi de a legitima acţiunile autorităţilor chineze, în mod special pentru oficialii europeni.

Atitudinea simplistă a guvernării comuniste faţă de violarea drepturilor şi libertăţilor omului din China, în schimbul utilajelor tehnice oferite pentru nevoile Preşedinţiei şi Parlamentului, explică suplimentar logica şi caracterul acţiunilor agresive ale autorităţilor comuniste faţă de protestele paşnice şi participanţii acestora.

Articole relevante despre reacţia altor state ale lumii faţă de evenimentele din China:

China hits out at Turkey ‘genocide’ comment (Financial Times)

Xinjiang riots damage Sino-Turkish ties (Financial Times)

Anunțuri
Explore posts in the same categories: moldova, Realitatea europeană, UE şi RM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: