Evoluţia CSI în perioada preşedinţiei R. Moldova

Preluat de JURNAL DE CHIŞINĂU

 

Decizia Rusiei de a oferi în premieră Republicii Moldova prerogativa de a conduce cu organele statutare ale Comunităţii Statelor Independente pe parcursul anului 2009 (Consiliul de şefi de stat, Consiliul şefilor de guvern, Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe ai CSI etc.) reprezintă rezultatul combinat al constrângerilor, provocărilor şi oportunităţilor  întâmpinate de politica rusească în spaţiul ex-sovietic.

În primul rând, degradarea continuă a relaţiilor cu Georgia a determinat partea rusă să promoveze activ un „parteneriat” ruso-moldovenesc fictiv menit să demonstreze capacitatea şi disponibilitatea Rusiei de a dezvolta relaţii constructive cu fostele republici sovietice cu conflicte „îngheţate” pe teritoriul lor. Pe de altă parte, experienţa pozitivă a relaţiilor dintre cele două state a avut loc în contextul unor raporturi definitiv erodate între Rusia şi Georgia, ca urmare a războiului din Caucaz din 2008. De asemenea, prin acest intermediu, Moscova încerca să justifice acţiunile sale împotriva regimului lui Saakaşvili, în perioada 2008-2009, în cadrul CSI şi pe plan internaţional.

Alegerile parlamentare din Moldova şi atitudinea loială a Partidului Comuniştilor, de asemenea, au atras atenţia autorităţilor ruse, constituind un alt motiv care a determinat delegarea competenţelor în CSI către guvernarea comunistă. Prin aceasta, s-a intenţionat solidificarea aspiraţiilor pro-ruse în interiorul electoratului moldovenesc, dar şi asigurarea continuităţii politicii comuniste în raport cu Rusia. Graţie acestei abordări, comuniştii au reuşit totuşi să monopolizeze viziunile şi retorica pro-rusească, fiind percepuţi de diverse grupuri de alegători ca fiind unica formaţiune ce apără interesele minorităţilor naţionale vorbitoare de limbă rusă.

În al treilea rând, Rusia a folosit slăbiciunea şi dependenţa politică a conducerii moldovene pentru a promova prin intermediul acesteia iniţiative „politizate” legate de celebrarea a celei de-a 65-a victorii a armatei sovietice în cel de-al doilea Război Mondial sau de organizaţiile de veterani din cadrul CSI. Prevederile incluse în cele două documente propuse de guvernarea comunistă spre dezbatere şi adoptare în cadrul Summitului de la Chişinău, în strânsă colaborare cu Moscova, vizează următoarele:

  • Hotârârea în privinţa împlinirii a 65 de ani de la Victoria Armatei Sovietice: stabileşte 9 mai – „Zi a Victoriei” în toate statele CSI; cere educarea în rândul tinerei generaţii a demnităţii pentru istoria comună (sovietică); cheamă statele membre să lupte cu încercările de falsificare a realităţilor istorice din perioada celui de-al doilea război mondial.[1]
  • Hotătârea privind organizaţiile de veterani (pensionari) prevede: acordarea de asistenţă socio-economică şi garantarea intereselor legitime ale veteranilor; intensificarea activităţilor pentru educarea patriotică şi internaţională a tineretului, lupta cu încercările de falsificare a datelor privind cel de-al doilea Război Mondial (1941-1945) etc.[2]

Lipsa voinţei politice şi scepticismul faţă de Comunitatea Statelor Independente în rândul membrilor acesteia practic a imobilizat această organizaţie, accentuându-i şi mai mult rolul de „club al statelor ex-sovietice” construit exclusiv pentru discuţii politice pe întrebări geopolitice importante în primul rând pentru Rusia. De fapt, preşedinţia R. Moldova în cadrul CSI a demonstrat incapacitatea altor state decât Rusia de a gestiona cu afacerile Comunităţii, autonomia redusă a organizaţiei faţă de membrii săi mai influenţi, dar şi caracterul puternic propagandistic care transpare din activitatea curentă a CSI.

Din multitudinea de obiective ţintite de preşedinţia moldoveană o serie din ele au absentat de pe agenda discuţiilor multilaterale ale statelor CSI, fie pentru că au fost mult prea ambiţioase şi complexe pentru RM sau din cauza concentrării autorităţilor naţionale ale CSI asupra rezolvării problemelor de ordin intern (cu atât mai mult în situaţia unei crize financiar-economice internaţionale).

Consolidarea securităţii energetice (anul 2009 a fost dedicat abordării prioritare a problemelor energetice); intensificarea conlucrării statelor membre în vederea depăşirii consecinţelor crizei economice mondiale; dezvoltarea cooperării în problema asigurării securităţii alimentare a statelor CSI; dinamizarea procesului de constituire a zonei comerţului liber pe spaţiul CSI şi racordarea acesteia la rigorile OMC[3], sunt câteva din punctele Programului preşedinţiei moldovene absente complet sau parţial în cadrul cooperării multilaterale. Din contra, statele membre au folosit CSI pentru a pune în discuţie probleme de ordin bilateral (Rusia-Belarus, Rusia-RM, Armenia-Azerbaijan, Rusia-Kazahstan etc.), pentru a-şi legitima scrutinele electorale favorabile, dar fraudate (cazurile R. Moldova, Kîrghistan) sau pentru a protesta împotriva Rusiei (Georgia, Belarus, Ucraina, ţările Asiei Centrale). Din aceste considerente, putem evidenţia ponderea dimensiunii umanitare a acţiunilor întreprinse de RM pe perioada aflării la conducerea CSI (desfăşurarea unor evenimente cu caracter festiv cu ocazia anului tineretului în CSI sau a convocării Forumului oamenilor de cultură şi de ştiinţă din CSI etc.).

Summitul CSI desfăşurat la Chişinău subliniază în aceeaşi măsură carenţele organizaţiei. Or, neparticiparea tuturor şefilor de stat arată interesul redus faţă de această reuniune sau caracterul pur formal al acesteia. Absenţa preşedinţilor majorităţii statelor din Asia Centrală semnalează reticenţa acestora faţă de posibilităţile oferite de CSI, inclusiv în sfera energetică inclusă pe agenda priorităţilor preşedinţiei RM, rezultată la fel şi din persistenţa unor conflicte bilaterale cu unii din liderii prezenţi la eveniment (în special Rusia etc.).

Multitudinea de crize cu care s-au confruntat statele CSI (criza economică, antagonizarea relaţiilor bilaterale, consecinţele conflictului armat din Georgia, dicrepanţe politico-diplomatice, confruntări energetice sau economice) semnalează declinul întregii Comunităţi. Rezervele Ucrainei şi Republicii Moldova legate de rostul participării lor la activitatea acestei organizaţii politico-economice este cu atât mai semnificativ cu cât acestea tind să înlocuiască CSI-ul cu Uniunea Europeană. În timp ce în procesul de integrare europeană sunt atraşi tot mai multe state CSI, în mod special prin intermediul Parteneriatului Estic.

În concluzie, putem spune că Preşedinţia RM în cadrul CSI nu şi-a îndeplinit nici pe departe misiunea, având un caracter dependent şi introvert. Rusia însă a continuat să domine această organizaţie în 2009 ca şi anterior, care încetează a mai fi atractivă pentru cea mai mare parte din membrii săi, atât ca rezultatul sporirii influenţei UE în Europa de Est, cât şi a tensionării relaţiilor ţărilor membre cu fosta metropolă.

Referinţe:

[1] Решение об Обращении глав государств – участников Содружества Независимых Государств к народам государств – участников Содружества и мировой общественности в связи с 65-й годовщиной Победы в Великой Отечественной войне 1941–1945 годов, http://www.cis.minsk.by/main.aspx?uid=14762

[2] Решение о ветеранских организациях государств – участников Содружества Независимых Государств, http://www.cis.minsk.by/main.aspx?uid=14762

[3] ПРОГРАММА председательства Республики Молдова в Содружестве Независимых Государств в 2009 году, http://www.cis.minsk.by/main.aspx?uid=13548

Anunțuri
Explore posts in the same categories: CSI sau Comunitatea Statelor In/dependente de Rusia, Rusia pretutindeni

One Comment pe “Evoluţia CSI în perioada preşedinţiei R. Moldova”

  1. neagaoleg Says:

    CSI se mai se mai descifreaza si ca comunitatea statelor invalide, cu ce poate fi utila aceasta comunitate daca aici nu exista state dezvoltate pe care sa te poti sprijini, doar invalizi si agresori.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: