Politica „struţului” la Chişinău şi cea a „biciului” la Moscova

Preluat de SPRE VEST, UNIMEDIA, HOTNEWS.MD

Ultimele evenimente arata ca Alianta pentru Integrare Europeana s-a inselat asteptand ca decretarea „Zilei Ocupatiei Sovietice” se va solda cu o simpla reactie usturatoare a diplomatiei ruse.

Emis de Ghimpu la 24 iunie, efectele estimative ale decretului asupra relatiei cu Rusia au fost insuficient studiate si anticipate. Chiar si dupa retorica spinoasa a MAE-ului rus, din partea guvernarii de la Chisinau au lipsit actiuni energice in vederea diminuarii „supararii” Moscovei. Semnalele au fost concludente, dar nicio componenta din cadrul Aliantei nu s-a ingrijit de aceea ca relatiile moldo-ruse sa fie protejate de o deteriorare previzibila de la bun inceput. Rolul agravant le-au avut insa reflexele „strutului” sesizate in politica externa si interna realizate de conducerea moldoveana. Or, pozitiile exprimate de MAE-ul rus, Rospotrebnazorul rusesc si Parlamentul Federatiei Ruse au fost ignorate practic in totalitate de catre Guvernul R. Moldova, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Atat acuzatiile serviciului sanitar rusesc, cat si actul de condamnare al Dumei de Stat, afecteaza in/direct intersele cetatenilor moldoveni sau ale tarii in intregime. In conditiile de criza economica, accesul pe traditionala piata ruseasca poate fi salvatoare pentru ramura vinicola locala. Spre deosebire de exigentele mai mici si capacitatile pietei rusesti enorme, cele europene mai sunt paralizate concomitent de diminuarea puterii de cumparare a consumatorilor, dar si de tendintele de protectionism manifestate de autoritatile interesate de relansarea propriilor economii.  Totodata, decretul lui Ghimpu dezaprobat vehement si incisiv de forul legislativ rus poate prejudicia situatia moldovenilor aflati la lucru in aceasta tara. Din moment ce economiile nuputincioase ale statelor europene – populare in randul emigrantilor moldoveni (Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Irlanda), aplica variate planuri de austeritate profunda, remitentele din Rusia pot deveni vitale pentru tara noastra pe termen scurt si mediu. Cu toate acestea, autoritatile moldovenesti au la dispozitie un spatiu restrans de manevra, atat din lipsa unei strategii viabile in raport cu Rusia, dar si pentru ca diplomatia moldoveneasca activeaza in stransa corelatie cu consimtamintele politice din cadrul coalitiei de guvernare. Din cauza unei stanjeneli si retineri din partea Aliantei pentru Integrare Europeana in privinta Moscovei, comunistii si alte partide de stanga de natura „vatamatoare” pentru sistemul politic moldovenesc preiau si folosesc cu abilitate mesajul formulat de „geostrategii si ideologii rusi”. Comportamenul lor se contopeste perfect in actiunile Rusiei destinate prevenirii asa-zisei „falsificari a istoriei”, care in conceptia comunistilor moldoveni este identica cu antagonizarea relatiilor cu Romania si contracararea fortelor politice cu aspiratii „unioniste” ascunse sau deschise.

Rusia si politica „biciului”

In loc sa invete lectii din gafele comise de comunistii moldoveni in 2006 sau din experienta altor state confruntate cu Rusia in ultimii 5 ani (cel mai recent – Belarus, pe motive politice si economice), puterea de la Chisinau, prin actiunile celui mai imprevizibil element al sau (Partidul Liberal), a reusit sa tensioneze la maxim dialogul cu Kremlinul. Ca si in alte cazuri, autoritatile ruse au specificat foarte clar care sunt instrumentele preconizate de acestea pentru a „ordona” guvernarea fostei republici unionale. Chiar daca serviciul sanitar rusesc, in frunte cu Oniscenko, refuza sa raporteze intensificarea si inasprirea controalelor asupra productiei vinicole din Moldova la decretul lui Ghimpu, precedentul georgian, moldovenesc (2006) si cel belorus in 2009 (cu productia de lactate) demonstreaza alt lucru. In realitate, Rospotrebnazorul a devenit demult unul dinte instrumentele cele mai eficiente in amenajarea relatiilor dintre Rusia si mai multe state CSI (Belarus, Ucraina si R. Moldova, iar pana la parasirea organizatiei si de catre Georgia), dupa parghia ce consta in constrangeri legate de livrarile si preturile la gazele naturale exportate.

Odata ce hidrocarburile se scumpesc in mod natural, reiesind din contractul semnat de Gazprom cu Guvernul lui Greceanii, pentru a domoli spiritele infierbintate de la Chisinau autoritatile ruse mizeaza pe comertul extern. „Biciul” aplicat de aceasta data nu este la fel de „dureros” ca in 2006, care in combinatie cu scumpirea gazelor si presiunile politice, obtine o eficienta sporita considerabila. Stoparea exporturilor productiei moldovenesti a avut loc in 2006 un caracter punitiv evident. La aceasta etapa, avertismentele rusilor in privinta „vinului”  moldovenesc, in concomitenta cu pozitionarea Dumei de Stat, au urmatoarele rationamente:

  • Relansarea formatiunilor de stanga, orientate spre Est, in circuitul politic moldovensc;
  • Discreditarea si dezechilibrarea coalitiei liberal-democrate in fata opiniei publice, in contextul viitoarei campanii electorale;
  • Reliefarea unor noi „inamici” externi pentru publicul rus, in permanenta intretinut cu animozitati ale statului rus cu factorii externi indiferent de dimensiunea si pericolul real emanat de acestia;
  • Sensibilizarea partenerilor europeni ai Rusiei in privinta impactului politicilor intreprinse de guvernarea din Moldova sustinuta de UE, care ar detona intentionat relatiile moldo-ruse si ar agrava atmosfera de pe Nistru.

In mod eronat unii din cadrul AIE cred ca UE va intra in polemica pentru cauza moldoveneasca, neinteleasa practic de catre partenerii europeni, care nu vor sa sacrifice cu pragmatismul fata de Rusia. La acest pas nu este pregatit nici cel mai apropiat aliat al actualei guvernari moldovenesti – Bucurestiul, care este slabit mult de criza soci0-economica interna. Aceasta perspectiva, la fel ca si ultimele involutii si progrese in problematica transnistreana ce trebuie sa puna in garda Chisinaul, impunandu-l sa-si rationalizeze radical politica externa.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Rusia pretutindeni, UE şi RM

2 comentarii pe “Politica „struţului” la Chişinău şi cea a „biciului” la Moscova”

  1. marius din iasi Says:

    Cred ca un alt efect al acestei situatii e ca producatorii ar trebui sa constientizeze ca Rusia e un partenere comercial instabil, si ca ar trebui sa incerce sa isi diversifice desfacerea si pe alte peite. Din punct de vedere doar economic, asta e semnalul pe care Rusia il transmite.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: