Cine complotează împotriva României în privinţa cetăţeniilor române pentru R.Moldova?

Publicat in cotidianul national „TIMPUL” (editia de vineri, 23 iulie, Nr. 135)

În timp record, autorităţile române au devenit cel mai „criticat” stat european, pentru că acordă cetăţenii „cu duiumul” moldovenilor disperaţi. Uimeşte sincronizarea cu care reprezentanţii presei europene au lansat articole defăimătoare împotriva Bucureştiului. Alte suspiciuni trezesc faptul că „critica europenilor” este de provinienţa statelor care prietenesc „la cătăramă” cu Federaţia Rusă (Germania şi Italia) sau care posedă pârghii de a influenţa deciziile la nivel european (Marea Britanie).

Această „legătură” evidenţiază existenţa unei eventuale complicităţi dintre presa europeană şi „clienţi” din Rusia, sincer cointeresaţi să fragilizeze şi mai mult situaţia anevoioasă a Bucureştiului în cadrul „clubului european”. Scopul final al acestor acţiuni este însă de a deteriora la maxim imaginea României în cadrul UE, iar indirect de a folosi „mâna europeană” pentru a îngreuna artificial relaţiile moldo-române, normalizate şi înviorate până la cel mai înalt nivel de după perioada „podurilor de flori”. Dacă miza ar fi fost alta, atunci se arată cu degetul la corupţia din România; la cetăţenii români de etnie rromă care au invadat unele ţări europene după aderarea statului român la Uniunea Europeană; sau la criza societală şi socială, care se poate declanşa în anii următori din cauza planurile radicale de austeritate adoptate de guvernarea română. Teza dominantă în articolele britanice, italiene sau germane referitoare la România este însă „fabricarea” în masă a paşapoartelor pentru cetăţenii din Moldova, fără a ţine cont de temerile şi interesele partenerilor europeni. Oricum nu trebuie să excludem intersectări de motivaţii care stau la mijlocul acestei „campanii media” anti-româneşti, coordonate în eventualitate de anumite forţe străine (non)europene.

Ipoteza Nr. I

Goliţi de bani, britanicii, italienii sau nemţii nu vor să împartă oportunităţile socio-economice cu forţa de muncă ieftină din Europa de Est. Dacă da, atunci de ce aceştia admit imigrarea deocamdată mai masivă a indienilor, marocanilor şi turcilor, care la fel sunt plătiţi cu salarii mai mici decât muncitorii nativi? Asta pentru că România este cramponată în stereotipuri şi prejudecăţi extrem de puternice şi profunde, care predispun publicul din alte state europene să condamne orice lucru straniu percepţiei lor, decât să se preocupe de consecinţele migraţiilor intens promovate de propriile guverne. Or, România ca şi alte dăţi este folosită pentru a distrage atenţia de la problemele locale din alte ţări membre. În concluzie, la comandă, statul român este folosit destul de conştient în calitate de „sperietoare”, pentru a dezumfla „balonul” critic de nemulţumire socială, caracteristic majorităţii membrilor UE. Indiferent de suprapunerea scopurilor, rezultatul obţinut prin intoxicare jurnalistică este şi pe placul Rusiei.

Ipoteza Nr. II

Actorii care stau în spatele acestei defaimări pot urmări scopul de a folosi integrarea României în zona Schengen, planificată pentru 2011, în vederea obţinerii unor „restrângeri” a ofertei de acordare a cetăţeniilor române pentru moldoveni. Un gen de „şantaj” este posibil, deoarece Bucureştiul aşteaptă foarte mult realizarea acestui obiectiv, important pentru a putea beneficia din plin de dreptul de a circula liber pe spaţiul european. Probabil se crede că România ar putea sacrifica cu promisiunile făcute şi deja materializate privind simplificarea largă a procedurilor de acordare a cetăţeniilor române doritorilor eligibili din Moldova. Paradoxal, dar în categoria posibililor aplicanţi se numără persoane cu rude de origine română, până la gradul III de rudenie. Restul condiţiilor necesare anterior au fost practic excluse, în special interviul, care îngreuna acordarea cetăţeniilor pentru alolingvii din Moldova. Mai mult, reieşind din nivelul înalt de falsificare a actelor oficiale şi a multiplelor scheme de „târguire” cu paşapoarte româneşti, afişate la orice pas în Moldova, deschiderea României pentru vecinul din Est este percepută de opinia publică europeană drept un pericol în evoluţie. Conjunctura proiectată reliefează probabilitatea că mult mai mulţi cetăţeni moldoveni vor intra în posesia cetăţeniilor române, mai mult chiar decât 1 milion de persoane. Frica este amplificată inclusiv de faptul că piaţa de muncă din România nu va putea satisface fluxul de migranţi moldoveni, care ca urmare se îndreaptă în alte colţuri ale Europei. Astfel, cineva în cârdăşie cu Rusia sau fără ea, intenţionează să condiţioneze aderarea la spaţiul Schengen cu problema cetăţeniilor române. În final se doreşte introducerea unor „filtre” restrictive care să micşoreze cifra solicitanţilor de cetăţenia română. Or, pe de o parte europenii se asigură că „uşa din spate” construită de România va fi blocată, iar Rusia se va mulţumi cu aceea că numărul cetăţenilor români nu va creşte simţitor, până când la putere în Chişinău nu vor fi conduse forţe pro-ruse.

Ipoteza Nr. III

Există „centre” de influenţă în Europa, care nu vor o ciocnire frontală cu Rusia sau multiplicarea conflictelor în vecinătatea europeană, din cauza României „mărinimoase”. Repeziciunea cu care sunt oferite paşapoartele româneşti, timp de 5 luni, şi modalităţile frauduloase (falsificarea actelor de către solicitanţii din stânga Prutului) în care au loc pregătirea unor dosare, creează posibilitatea de a răspândi cetăţenia română practic pe tot teritoriul Moldovei (cu 3,4 mln. de cetăţeni), cu excepţia regiunilor moldoveneşti tradiţional pro-ruse (municipiul Bălţi sau UTA Găgăzia) sau regiunea transnistreană. Aceste scenarii sunt posibile şi pentru că la Chişinău sunt forţe politice interesate ca România să devină mai influentă în această regiune din varie motive, inclusiv din cel istoric (Basarabia a fost parte componentă a Regatului României).

În orice caz, dacă proporţiile paşapoartelor acordate se vor menţine, atunci se pot intensifica noi mişcări separatiste în ţară, după modelul transnistrean (forţele separatiste au motivat dorinţa de a ieşi din componenţa RM cu procesul de „românizare” de pe malul drept al Nistrului). La aceasta se pot alătura şi animozităţile tradiţionale dintre Rusia şi România, pentru dominarea geopolitică în regiune, dar şi fobia Ucrainei, care la fel condamnă făţiş iniaţiativele Bucureştiului în vecinătatea sa. Simultanietatea paşilor cu tenta „unionistă” pe ambele maluri ale Prutului ridică suspiciuni pentru anumiţi actori internaţionali (Rusia, Ucraina, chiar şi Uniunea Europeană) în privinţa păstrării liniilor geopolitice de demarcare curente, în favoarea scenariile despre „reconstituirea României Mari”. De aceea, alerta produsă de jurnaliştii europeni poate avea rolul de anticipaţie şi mobilizare. Efectul urmărit este de a genera masa critică suficientă pentru a forţa liderii politici naţionali să pună dosarul cetăţeniilor române în topul agendei oficialilor europeni.

Reacţiile menifestate, până acum, de mai mulţi oficiali europeni exprimă îngrijorarea, precum şi cointeresarea lor în contracararea tentativelor de simplificare a procedurilor de acordare/redobândire a cetăţeniilor române. Identificarea unei soluţii viabile care va pune capăt neîncrederii faţă de autorităţile române în rândul cetăţenilor europeni şi a scoate definitiv problema din spaţiul public, subiectul va trebui să fie dezbătut temeinic în cadrul insituţiilor centrale ale Uniunii Europene.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Cotidianul "TIMPUL", Realitatea europeană, RM şi România, România, România europeană, Rusia pretutindeni, UE şi RM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: