Moldova, cetăţenia română şi temerea europeană

Pentru AZI.MD, preluat de FLUX

Presa europeană abordează tot mai intens chestiunea cetăţeniilor române obţinute de populaţia Republicii Moldova. Valul de nemulţumiri exprimate anterior în câteva reviste britanice a continuat în mass-media germană, cu articolul publicat în renumitul „Der Spiegel”.

De această dată, rezonanţa a luat proporţii de altă natură, pentru că a fost învinuită direct România care ar ajuta moldovenii să ajungă „în paradisul economic european”, acordând în masă cetăţenii române. Alte acuzaţii sunt adresate preşedintelui român, Traian Băsescu, etichetat drept adept al „României Mari”, dar şi politicienilor moldoveni denumiţi de „Der Spiegel” – promotori ai „unionismului”. Din articol se subînţelege că anume datorită relaţiilor speciale existente între Bucureşti şi elita politică filoromână de la Chişinău „a fost accelerată ofensiva de naturalizare realizată de statul român în ţara vecină”. În opinia ziarului german, problema cetăţeniei române trebuia să fie hotărâtă în baza unor referendumuri sau a unor acorduri cu Bruxelles, Paris sau Berlin. Mai este amintită „oboseala UE”, care nu opreşte „lărgirea acesteia pe furiş spre Est” cu ajutorul acţiunilor întreprinse de România.

Realităţile europene şi cetăţenia română

În statele europene este în creştere numărul instituţiilor media, ce induc opiniei publice europene ideea unei posibile „invazii” a populaţiei din Europa de Est. Printre principalele cauze invocate este menţionată politica prea liberală de acordare a cetăţeniei pentru populaţia din ţările din vecinătate, în special din R. Moldova.

Într-adevăr începând cu 2009, accesibilitatea cetăţeniilor române a sporit considerabil. Rolul central în facilitarea acestui proces îl are Traian Băsescu şi partidul condus de el. Conlucrarea armonioasă dintre cele două ramuri ale executivului românesc a contribuit la aprobarea unei serii de amendamente la legislaţia naţională în acest domeniu. Datorită înfiinţării Agenţiei Naţionale de Cetăţenie, funcţională din ianuarie 2010, a fost posibilă reducerea perioadei de procesare a solicitărilor până la 5 luni. Birourile teritoriale pentru cetăţenie din Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca, împreună cu consulatele româneşti deschise pe teritoriul R. Moldova, la Bălţi şi Cahul (eventual şi la Cahul), au accelerat la maximum procesul de acordare/redobândire a cetăţeniei române. În asemenea ritmuri se prognozează oferirea a 10.000 de paşapoarte lunar pentru cetăţenii moldoveni.

Din considerentele ritmului şi amplorii acestui proces se creează impresia unei ameninţări pentru întreaga Europă. În 2008, datele raportate de Eurostat arătau că majoritatea noilor cetăţeni ai statelor membre UE vin din Maroc (63.823 persoane), Turcia (49.546) şi Ecuador (27.322). În această perioadă se atestă 4.967 de cetăţenii acordate moldovenilor de România. Această cifră este mai mică decât numărul cetăţeniilor acordate de Franţa pentru marocani (28.699), de către Germania pentru persoane de origine turcă (24.449) sau de către Spania pentru ecuadorieni (25.536). Mai mult, cetăţeniile oferite de statul român pentru moldoveni sunt mai puţine decât cele perfectate de Ungaria pentru cetăţenii români (4.967 faţă de 5.535).

Potrivit unor calcule simple, moldovenii ar putea ridica anual peste 100.000 de cetăţenii, devenind unul din cel mai numeros grup de cetăţeni noi a unui stat membru (România). Prin intermediul paşapoartelor româneşti, moldovenii vor intra mai uşor pe piaţa de muncă din UE, mai ales după ce România va adera în 2011 la zona Schengen. Paralizia economiilor spaniole, portugheze, italiene, în frunte cu „colapsul elen”, vor putea conduce la re-direcţionarea fluxului migraţional din Moldova către alte state vest şi central-europene (cum ar fi Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Cehia etc.). Eventualele „valuri” de emigranţi din Moldova nevoiaşă ridică subiectul pe agenda publică europeană. Chiar dacă moldovenii sunt, de obicei, apreciaţi de către angajatorii europeni, numărul lor sporit poate intra în conflict cu capacităţile socio-economice din anumite state membre, pe fundalul unei recesiuni economice iminente şi a ratei ridicate a şomajului apărute ca urmare.

Cetăţenia română, interesul politic şi discordia geopolitică

Stângaci şi pe alocuri neconvingător presa europeană vrea să sublinieze o anumită iresponsabilitate a autorităţilor române în legătură cu diseminarea cetăţeniilor. Aceasta ilustrează un interes politic vizibil în disponibilitatea României. Prezidenţialele din 2009 denotă semnificaţia politică a cetăţenilor români din R. Moldova, care practic au contribuit la victoria lui Traian Băsescu. Deşi, în chestiunea cetăţeniilor predomină aspectul moral-istoric, grupuri politice distincte din România tind să valorifice potenţialul electoratului din vecinătatea estică.

Pe de altă parte, primirea cetăţeniei române nu prevede niciun set de responsabilităţi şi obligaţii concrete pentru şi din partea cetăţenilor români din Moldova. Facilităţile pentru moldoveni existente în sfera educaţională nu se încadrează în acest domeniu, deoarece sunt oferite pentru toţi cetăţenii moldoveni doritori. În general, aspectul social este absent categoric in politicile de acordare a cetăţeniilor române.

Potrivit poziţiei oficiale, România acţionează din perspectiva datoriei morale faţă de persoanele care au pierdut cetăţenia din motive neimputabile, în urma evenimentelor istorice. Din reversul acestor acţiuni putem citi şi alte raţionamente care coincid cu viziunile politicienilor „unionişti” de pe ambele maluri ale Prutului.

Principalul oponent al Alianţei pentru Integrare Europeană, alcătuită şi din partide filoromâne, Partidul Comuniştilor din Moldova exprimă îngrijorare în legătură cu intenţiile actualului preşedinte interimar, Mihai Ghimpu, de a realiza „unirea cu România”, indicând şi cetăţenia română printre instrumentele premergătoare.

Cu toate că, majoritatea moldovenilor asociază paşaportul românesc mai degrabă cu accesul liber în Uniunea Europeană, anumite semne de întrebare ridică posesorii de cetăţenie română din cadrul conducerii R. Moldova. În acest fel, apare riscul că unii guvernanţi moldoveni, în special cei cu aspiraţii „unioniste”, să servească priorităţilor statului român şi apoi celor moldoveneşti. Ca urmare, are loc consolidarea influenţei româneşti, în dezavantajul Rusiei, care la fel acordă cetăţenii pentru moldoveni, dar cu ritmuri mult mai lente şi neînsemnate. Astfel, ofensiva românească intră în coliziune cu poziţia grupurile filoruse, mobilizate considerabil după „descăunarea” comuniştilor.

Subtextul geopolitic întrezărit în chestiunea cetăţeniei române se extinde atât asupra suveranităţii reale a R. Moldova, precum şi asupra statalităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Competiţia ruso-română pune faţă în faţă două scenarii de evoluţie a Moldovei. Fie balanţa va înclina în direcţia intensificării tendinţelor unioniste, fie preponderentă va deveni aprofundarea dezintegrării pe linia „conflictului transnistrean”. În ambele cazuri va avea de suferit statalitatea sau integritatea teritorială a Moldovei. Din acest punct de vedere, este improbabil că România va renunţa la ponderea sa în statul vecin căpătată prin intermediul cetăţeniilor. Totodată, Rusia va continua să combine menţinerea mişcării filoruse exercitând manipulaţii cu problematica transnistreană.

Judecata europeană versus cetăţenia română

Neamestecul în afacerile interne al statelor membre reprezintă un principiu de bază pentru factorii de decizie europeni. De aceea, probabilitatea implicaţiei directe a Bruxelles-ului în afacerea cetăţeniilor române este minimă. Potrivit „Der Spiegel”, unul din membrii Parlamentului European, Andreas Molzer (Partidul Libertăţii din Austria), a cerut Comisiei Europene să propună modalităţi de stopare a măsurilor întreprinse de România. Totodată, parlamentarul german, Manred Grund, din partea formaţiunii cancelarului Angela Merkel, a anunţat că deocamdată aceasta nu reprezintă un pericol pentru Germania, deoarece emigranţii moldoveni aleg „Spania şi Italia”.

La moment, motivaţia Berlinului este insuficient de puternică pentru a lua atitudine negativă faţă de numărul de cetăţeniei române acordate de România. În primul rând, pentru că emigranţii moldoveni aleg alte destinaţii geografice, ocolind Germania şi altele.

În altă ordine de idei, tăcerea se datorează şi dialogului privind liberalizarea vizelor UE-R. Moldova, lansat în iunie curent. Ridicarea vizelor pentru moldoveni va conduce la soluţionarea problemei cetăţeniei române, care va deveni inutilă.

Dat fiind faptul că România este nevoită să îndeplinească cerinţele pentru integrarea în spaţiul Schengen, aceasta va ţine cont de corectitudinea procesului de acordare a cetăţeniei, pentru a nu întâmpina impedimente artificiale din partea „greilor europeni”.

Mai mult, mai există şi alte precedente europene, cum ar fi Ungaria sau Bulgaria, care la fel au facilitat oferirea cetăţeniilor maghiare şi, respectiv, bulgare. Cu toate acestea, cele mai simplificate condiţii le propune statul român, ceea ce îl poate transforma într-o destinaţie atractivă pentru criminalitatea organizată (complicii migraţiei ilegale, a traficului de fiinţe umane etc.), aflată în căutarea unor breşe noi în scutul frontalier estic al Uniunii Europene.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: AZI.MD, Realitatea europeană, RM şi România, România europeană, Românii de pretutindeni

2 comentarii pe “Moldova, cetăţenia română şi temerea europeană”

  1. Cristi Says:

    Britanicii sunt „inspaimantati” pentru ca prin reunificarea RO + RM ar ajunge la o suprafata teritoriala mai mare ca UK. De aici ar decurge mai multe avantaje pentru romani – reprezentare in structuri si bani mai multi de la diferitele bugete UE.


  2. […] Moldova, cetăţenia română şi temerea europeană Like this:LikeBe the first to like this post. Explore posts in the same categories: Aderarea României la Schengen, Cetăţenia română, RM şi România, România europeană […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: