Axa „Pasat-CSI-Biserica Ortoxa Rusa”

Publicat pe HOTNEWS.MD

Ofertele electorale inaintate de ex-seful serviciilor secrete si mai nou prietenul Bisericii Ortodoxe Ruse, Valeriu Pasat, pot conduce la inapoierea tarii cu cel putin zece ani. 

Obiectivele perimate si alterate punctate de liderul Partidului Umanist din Moldova (PUM) coincid in mare parte cu ceea ce propunea PCRM in 2000, dar la care acesta a renuntat peste 1-2 ani dupa instalarea la putere. In conditiile unei crize de idei lucrative si proiecte fezabile, „umanistii” lui Pasat readuc in discutie proiecte vechi abandonate de unii actori politic, totodata, efectuand o interventie in terenul ideatic-electoral al formatiunilor, aflate diametral opus fata de actuala guvernare.  Ca si alti oponenti ai Aliantei pentru Integrare Europeana, Pasat a folosit „caderea” referendumului constitutional ca un moment convenabil pentru a insufla viata in fragmente din viitorul program electoral al PUM. Astfel, dintr-o stare inerta in campania electorala pentru referendum, formatiunea lui Pasat a trecut intr-o faza mai dinamica. In goana dupa preferintele electorale, initiativa timpurie a PUM evidentiaza pregatirea acesteia pentru a se lansa plenar in „dezbaterile politice”, nu inainte de a stabili „coordonatele” sale politice.

Principalii piloni ai programului si campaniei electorale ale PUM-ului lui Pasat pentru alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010, sunt de sorginte estica si implica sub orice aspect factorul rusesc:

  • Limba rusa si promisiunea de a o face limba de stat fac parte din aceasta increngatura de retete electorale. Desi, cu intelegerea ca repeta mesajul PSD-ului rusolingv si pro-comunist, Pasat a facut primul pas pentru demarcarea electoratului, pe care se va bizui in mod prioritar. Pentru a facilita comercializarea ofertei sale electorale, PUM leaga functionarea limbii ruse ca una de stat cu posibilitatea de a solutiona conflictul transnistrean, problema care nici pe departe nu consta in setul de limbi de stat pe care le arE R. Moldova. Bazandu-se pe impactul produs de propaganda anti-romaneasca a comunistilor (inclusiv pe perioada pregatirilor pentru referendum), demersul lui Pasat intrevede o alternativa opusa asa numitului proces de „romanizare”, care in opinia grupurilor etnice si a administratiei de la Tiraspol are loc in tara. Aceasta poate trezi un soi de gelozie din partea PSD, care a si-ar fi dorit sa ramana „pionier” in promovarea limbii ruse, monopolizand asupra curentului etnic alolingv, mai ales dupa ce autoritatile nationale au cerut introducerea subtitrelor in lima romana in cinematografele din RM, aflate in proprietatea lui Selin. 
  • Adancirea integrarii in CSI si aderarea la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan ilustreaza aspectul politicii externe proiectate pentru R. Moldova de catre echipa lui Pasat. Spre deosebire de PCRM-ul din 2000, PUM-ul se indeparteaza de Uniunea statala Rusia-Belarus, pledand in faza urmatoare pentru o „uniune politica” in cadrul CSI,  dupa modelul Uniunii Europene, la care sa participe si statul moldovenesc. Evocarea unor asemenea intentii denota un nivel inalt de absurditate si de artificialitate propriu programului electoral elaborat de PUM. Nici CSI si nici Uniunea Vamala constituita cu intarziere in luna iulie curent nu si-au demonstrat eficienta. Comunitatea Statelor Independente functioneaza la nivelul relatiilor bilaterale dintre state si mai putin ca un sistem conjugat de relatii interstatale. Esenta organizationala a CSI nu poate fi comparata cu cea a UE, care isi asigura viabilitatea datorita principiilor de cooperare, suveranitate delegata, solidaritate si coeziune etc. Platitudinea perspectivelor propuse de Pasat decurge si din faptul ca nici in perioada comunistilor „pro-estici” nu s-a reusit aprofundarea integrarii R. Moldova in structurile CSI, deoarece insasi organizatia stagneaza, fiind perturbata de diversele divergente bilaterale care scanteiaza intre statele membre. Presedintia R. Moldova in majoritatea structurilor de baza ale CSI in 2009 a demonstrat ineficienta practica a participarii la aceasta organizatie, ale carei acorduri interne fie raman in faza de ratificare si semnare sau se impotmolesc in momentul implementarii. Totalmente eronata este convingerea ca RM poate adera la Uniunea Vamala Belarus-Rusia-Kazahstan. Circumstantele geografice, politice si chiar economice fac imposibila si improbabila asemenea evolutie. Or, fara aderarea Ucrainei (in prezent, indiferenta fata de uniunea data) conexiunea geografica/teritoriala a Moldovei cu spatiul vamal comun „al celor trei” nu poate avea loc. Mai mult decat atat, pentru a pasi pragul acestei organizatii este practic obligatorie participarea plenara a Moldovei la Сomunitatea Economica Euroasiatica (ЕврАзЭс), unde aceasta detine deocamdata statutul de observator alaturi de Ucraina si Armenia. Problema geografica sta la baza acestor obstacole, dar mai este inca una despre care reprezentantii PUM uita sa spuna fie pentru ca nu cunosc, fie ca ascund adevarul. Or, statutul de mebru in Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) de care beneficiaza RM inca din 2001 este practic incompatibil cu prevederile severe ale zonei vamale. Nici macar Kirgizstanul nu poate convinge conducerile Rusiei si Kazahstanului sa fie admisa, pentru ca fiind membru OMC aceasta este penetrata lejer de produsele tarilor din aceasta organizatie (cum ar fi China), gratie absentei taxelor vamale, creand pericole pentru producatorii si pietele ruso-kazahe. Prin urmare, falimentara din start, prin propunerea sa Pasat incearca sa se apropie de populatia atasata pozitiv fata de organizatiile regionale de textura ruseasca.
  • Invocarea fratiei cu Biserica Ortodoxa Rusa (BOR) si mentinerea R. Moldova in spatiul religios subordonat Patriarhiei de la Moscova urmareste diversificarea electoratului PUM, de la categorii etnice si pro-ruse pana la grupuri apolitice religioase, cunoscute pentru legaturile lor puternice cu spatiul crestin-ortodox slav. In acest fel, Pasat intentioneaza sa organizeze „batalioane de credinciosi”, ascultatori si receptivi la mesajele subtile emise de Mitropolia Moldovei, reprezentanta oficiala a BOR in R. Moldova. In acest sens, Pasat primit anumite garantii, dupa ce a fost binecuvantat si sustinut de Mitropolitul Vladimir cu mult inainte de referendumul constitutional. Pentru a-si umaniza mesajul, PUM invioreaza atentia publicului la nevoia studierii obligatorii a „bazei ortodoxiei” in institutiile pre-universitare, pastrand continuitatea campaniei demarate in vara acestui an si s-a soldat cu esec. Chiar daca premierul Filat l-a deposedat de acest mesaj, introducand incepand cu septembrie un obiect „religios” facultativ, Pasat doreste sa accentueze necesitate studierii exclusive a „ortodoxiei”, dar si propria contributia pentru la „spirtualizarea crestin-ortodoxa” a spatiului educational autohton, contand pe sprijinul acelor paturi de electorat care se impotrivesc activitatii educationale realizate de alte reprezentante religioase, decat cele administrate direct de Mitropolia Moldovei si BOR.  

Pozitia anacronica a formatiunii lui Pasat intra in contradictie cu procesele de integrare europeana care se desfasoara activ in R. Moldova si in intreaga regiune, mai ales dupa schimbarile politice interne si dupa lansarea Parteneriatului Estic de catre UE, in mai 2009. 

Reiesind din faptul ca se suprapun cu PCRM si acolitii acestuia, PUM si Pasat vor infrunta greutati pentru a-si atrage alegatori. Totodata, exista posibilitatea ca acestea sa inregistreze anumite succese in randul votantilor indecisi, care cuprind si crestini-ortodocsi conservativi, anterior dezinteresati de procesele politice. 

Chiar daca ipotetic, PUM spera sa se strecoare in legislativ dupa scrutinul din 21 noiembrie 2010, acesta va fi nevoit sa coabiteze si chiar sa se alieze cu PCRM si alte partide cu viziuni pro-ruse, indiferent de faptul ca Voronin va fi sau nu la conducerea PCRM. Pentru a contrabalansa aripa fortelor pro-europene, la sugestia fetelor bisericesti de la Moscova, consultate si de „cardinalii de la Kremlin”, Pasat va fi obligat sa puna umar unei coalitii pro-ruse in noul Parlament de la Chisinau.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Biserica Ortodoxa Rusa/Mitropolia Moldovei, CSI sau Comunitatea Statelor In/dependente de Rusia, RM fara (cu) Rusia, Rusia pretutindeni

One Comment pe “Axa „Pasat-CSI-Biserica Ortoxa Rusa””

  1. Cristi Says:

    Concluzie : Mitropolia Moldovei nu doreste aderarea RM la UE. In sfirsit cartile se joaca pe fata.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: