Axa Paris-Berlin-Moscova şi „coordonata transnistreană”

PENTRU AZI.MD

Relaţiile Uniunea Europeană-Rusia sunt puternic ancorate la dialogul dintre cei trei „coloşi” europeni – Medvedev, Merkel şi Sarkozy, reuniţi recent în localitatea franceză Deauville

Dosarele grele aflate pe agenda lor de discuţii au vizat preşedinţia franceză în cadrul „G8″ şi „G20″, starea negocierilor în Orientul Apropiat, programul nuclear al Iranului, precum şi parteneriatul multidimensional dintre UE şi Rusia, inclusiv cel legat de securitatea europeană. În pofida speculaţiilor masive circulate în presa autohtonă, problema transnistreană nu a ocupat nici pe departe afişele principale ale reuniunii „tripartite”, figurând tangenţial la finalul Declaraţiei politice finale, emise la închiderea reuniunii.

Interdependenţele ruso-germano-franceze

Oscilaţiile între cele trei capitale este condiţionată de starea de utilitate reciprocă crescândă în care se află fiecare dintre acestea. Înclinaţiile pro-ruseşti a liderilor europeni derivă din calitatea Rusiei de furnizor de hidrocarburi pentru consumatorii germani, fie de client pentru procurarea armamentului francez în procesul de modernizare a forţelor armate ruseşti, preconizată până la finele anului 2014, precum şi de actor internaţional indispensabil, cu rol activ în majoritatea formatelor de negocieri privind soluţionarea conflictelor internaţionale.

Dacă imperativul livrărilor de gaze naturale către Germania (în special după lansarea gazoductului North Stream) sau apetenţa producătorilor francezi de armament pentru comenzile considerabile făcute de autorităţile ruse nu au fost punctate tranşant la reuniune, atunci importanţa factorului rus în depăşirea blocajelor în diferite litigii internaţionale a fost accentuată. Moscova s-a raliat la poziţia Franţei şi Germaniei în problemele sensibile ce cuprind conflictul palestiniano-israelian, dosarul nuclear al Iranului necooperant şi dubios, primind un accept de principiu din partea liderilor francez şi german cu privire la gestionarea comună a securităţii euro-atlantice şi euroasiatice, dar cu anumite rezerve.

Europa este luată în consideraţie de factorii decizionali de la Moscova pentru capacităţile tehnico-inovaţionale şi investiţionale enorme, absorbirea cărora este vitală pentru multdorita „modernizare” a economiei ruseşti, minimizare a dependenţei acesteia de industria extractiva şi reducerea decalajului în nivelul de dezvoltare cu statele din cadrul UE. Revendicarea acestui obiectiv face ca negocierile privind liberalizarea vizelor dintre UE şi Rusia să se menţină în topul acţiunilor îndreptate pentru activizarea şi funcţionalitatea „Parteneriatului de modernizare”. Sustenabilitatea acestei iniţiative depinde categoric de capacitatea şi condiţiile de penetrare a teritoriului naţional al statului rus de către mediul de afaceri din statele europene. În versiunea franceză a Declaraţiei semnată de „greii europeni” se menţionează necesitatea atingerii unor progrese concrete pentru stabilirea etapelor pentru liberalizarea vizelor, ţinându-se cont de sarcinile înaintate de Comisia Europeană. [1] Urmărind însă să demonstreze opiniei publice naţionale o autonomie în problema relaxării regimului de vize cu europenii, Kremlinul insistă în varianta rusă a Declaraţiei tripartite pe angajamente bilaterale, refuzând să admită public obligaţiuni unilaterale ale Moscovei faţă de oficialii europeni.[2]

„Verigile slabe” ale trilateralei de la Deauville

Efectuând radiografia Declaraţiei politice convenite de către Sarkozy-Merkel-Medvedev găsim mai multe formule contradictorii, care dezavuează opinia încetăţenită în mediile europene şi cele locale despre armonia perfectă dintre cei trei lideri.

În primul rând, poate fi evidenţiat caracterul anevoios al negocierilor privind constituirea Comisiei Rusia-UE la nivel de miniştri de externe, propusă în temeiul Memorandumului semnat cu ocazia întrevederii Merkel-Medvedev, pe 5 iunie 2010.[3] Exceptând suportul promis de lideri „cooperării în domeniul securităţii şi politică externă”, documentul politic lasă într-un con de umbră „Comisia ruso-europeană”, sugerată de părţile rusă şi germană cu aproape 5 luni în urmă. Motivul acestei omiteri poate fi bivalent, fie s-a impus preşedintele francez extrem de gelos pe cordialitatea relaţiilor ruso-germane, fie iniţiativa întemeierii „Comisiei” respective provoacă suspiciuni în rândul anumitor state UE în legătură cu eventualele imixtiuni latente a Moscovei în politicile comunitare de securitate şi de afaceri externe.

Incoerenţe în relaţiile dintre cei trei lideri pot fi observate atunci când se menţionează despre asigurarea securităţii în spaţiul euro-atlantic şi euroasiatic. Abordările Moscovei diferă de cele ale tandemului germano-francez. Spre deosebire de logica arhitecturii de securitate pan-europeană propulsată activ de partea rusă, cuplul Merkel-Sarkozy pune accentul pe prioritatea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în asigurarea şi supravegherea securităţii. Astfel, în textul documentului politic trilateral absentează complet ideea elaborării unui nou tratat de securitate europeană, chiar daca sursele oficiale de la Kremlin atrag atenţia asupra abordării primordiale a acestui „tratat” în cadrul reuniunii date.

Un element ambiguu a fost introdus în Declaraţia politică la capitolul privind „cooperarea comună în domenii concrete de securitate pentru a consolida încrederea mutuală şi a contribui la acţiuni colective pentru prevenirea şi soluţionarea crizelor.” Discordanţa constă în faptul că Memorandumul semnat anterior de Merkel şi Medvedev prevede o claritate net superioară vizavi de tipul de cooperare ruso-comunitară pe segmentul securităţii, cu accentul pe recomandări practice pentru administrarea crizelor şi conflictelor, în care atât Rusia cât şi UE sunt implicate ca părţi ale formatelor internaţionale.[4]

O discrepanţă de tonalitate poate fi sesizată la abordarea problemei transnistrene, care comparativ cu Memorandumul ruso-german(european) din 5 iunie este adăugată în contextul general al conflictelor „îngheţate”. În documentul politic validat prin semnătura celor trei lideri se recomandă promovarea soluţionării acestor tipuri de conflicte, inclusiv a celui transnistrean, faţă de „cooperarea în vederea soluţionării conflictului transnistrean, cu scopul atingerii unui progres în formatul „5+2″”, după cum stipulează Memorandumul Merkel-Medvedev. Potrivit Memorandumului, părţile semnatare convin asupra eventualităţii unor acţiuni concrete în parteneriatul Rusia-UE, care ar permite o trecere treptată la faza finală de soluţionare a conflictului de pe Nistru.

În pofida acestor disensiuni de viziuni bine camuflate, cei trei lideri au salutat reuniunea de la Deauville, propunând practicarea unor asemenea „randevu-uri” politice pe viitor.

„Coordonata transnistreană” în condiţiile ruseşti

Aşteptările locale au fost excesiv de grandioase vizavi de acest eveniment, care oricum a avut şi rezultatele parţial satisfăcătoare.

Pe lângă afirmaţia generală despre identificarea soluţiei pentru conflictele „îngheţate”, nimic altceva din Declaraţia celor trei nu se referă strict la subiectul transnistrean. Unii consideră această menţiune drept succes, însa privind-o în paralel cu clauzele Memorandumului ne dăm seama despre inferioritatea sa. Cauzele acestei „descalificări” pot varia de la presiunile Moscovei şi până la înţelegerea obiectivă de către cei trei lideri a situaţiei politice din R. Moldova, unde a

început campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate (din 28 noiembrie). Totuşi, după reuniune, Medvedev a dat de înţeles că Rusia, Franţa şi Germani, au capacitatea de a soluţiona diverse conflicte, inclusiv pe cele „îngheţate”. [5] De asemenea, şeful statului rus a enumerat o serie de condiţii necesare pentru reluarea negocierilor în formatul „5+2″. Poziţia constructivă a părţilor implicate în procesul de negocieri ocupă un loc central în „lista cerinţelor” specificată de Medvedev. Alte motive invocate de partea rusă sunt alegerile din ţară şi starea confuză a scenei politice moldoveneşti, de care va depinde şi calitatea viitoarei puteri, iar prin urmare şi a reprezentantului la R. Moldova la procesul şi formatul de negocieri. Pe lângă poziţiile Chişinăului şi a Tiraspolului, reluarea procesului mai depinde de UE şi România.

În realitatea, Moscova abordează pentru prima dată atât de frontal Bucureştiul în problema transnistreană. Referindu-se la acesta, Medvedev a avut în vedere atât documentele bilaterale nesemnate cu Chişinăul, a căror neclaritate ar alimenta nemulţumirea şi suspiciuni din partea populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului. Aceeaşi problemă a fost ridicată şi de către cancelarul german, Angela Merkel, care a insistat să concretizeze cu Băsescu etapa negocierilor tratatului privind gestionarea frontierelor moldo-române.

Mai mult decât atât, rolul României reapare în discuţie datorită influenţei pe care aceasta o poate exercita asupra procesului electoral din Moldova, susţinând anumite forţe politice din actuala guvernare. Aceasta poate conduce la ignorarea lor continuă de către Moscova, fiind posibilă  tratarea lor cu neîncredere şi după scrutin, în cazul preluării repetate a puterii. Potrivit autorităţilor ruse, această situaţie ar putea indirect menţine „în şah” reglementarea transnistreană.

Indiferent de discuţiile fragmentare vizavi de reglementarea transnistreană purtate până acum, impulsionarea negocierilor poate fi realizată doar dacă UE reuşeşte să îmblânzească Rusia, oferindu-i perspective clare pentru instituirea unei noi arhitecturi de securitate, în schimbul unor cedări în problematica transnistreană, fie convingând Chişinăul să accepte o formula de compromis de scurtă durată cu Tiraspolul pentru a dezvolta măsurile de consolidare a încrederii între maluri pentru o perspectivă strategică.

Poziţionarea clară a problemei transnistrene în setul de coordonate al marilor puteri, inclusiv UE, va fi reflectată de Declaraţia politică a OSCE, preconizată spre semnare la summit-ul organizaţiei din luna decembrie curent, când va avea loc şi reuniunea înaltă Rusia-Uniunea Europeană.

Referinţe:

1. Ils ont vivement souhaité que des progrès soient accomplis pour définir les étapes d’un régime de circulation sans visa lors du sommet UE-Russie en décembre, en prenant en compte l’offre présentée par l’UE., Déclaration finale à l’occasion de la rencontre tripartite Allemagne-France-Russie, Deauville – Mardi 19 octobre 2010, http://www.elysee.fr/president/les-actualites/declarations/2010/declaration-finale-a-l-occasion-de-la-rencontre.9875.html

2. Они ожидают, что на Саммите Россия – ЕС в декабре будет достигнут прогресс в отношении совместных шагов по пути к безвизовому режиму поездок принимая во внимание предложение, представленное ЕС., Заявление Франко-Германо-Российского саммита в Довиле, 19 октября 2010 года, http://news.kremlin.ru/ref_notes/742

3. Меморандум по итогам встречи Президента России Д. Медведева и Федерального канцлера Германии А. Меркель 4-5 июня 2010 года, г. Мезеберг, http://news.kremlin.ru/ref_notes/575

4. Проводить обмен мнениями и выработку рекомендаций по конкретным вопросам сотрудничества, включая различные конфликты и кризисные ситуации, в содействии урегулированию которых участвуют Россия и Евросоюз в рамках соответствующих международных форматов., Меморандум по итогам встречи Президента России Д.Медведева и Федерального канцлера Германии А.Меркель 4-5 июня 2010 года, г.Мезеберг, http://news.kremlin.ru/ref_notes/575

5. Переговоры по Приднестровью могут возобновить после выборов в Молдавии, http://www.rian.ru/politics/20101019/287185619.html

Anunțuri
Explore posts in the same categories: AZI.MD, Conflictul transnistrean/приднестровский конфликт, Relatiile UE-Rusia, RM fara (cu) Rusia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: