Revolta „de gheaţă” de la Minsk versus Chişinău aprilie 2009

Preluat de HotNews.md

Alegerile din Belarusul „liniştit” au captat atenţia opiniei publice internaţionale, demonstrând nu doar continuitatea regimului lui Luşenko, dar şi o incapacitate cronică a segmentelor democratice ale societăţii beloruse de a schimba starea lucrurilor.

Opoziţia politică din această ţară nu a reuşit să transforme mediul extern neprietenos „ultimului dictator din Europa” în stimulenţi pentru mobilizarea societăţii, care în condiţiile existente a votat în proporţie de 80 la sută pentru vechiul lider de ţară.

Respins în Est şi criticat în Vest, Lukaşenko a manipulat abil cu constrângerile exogene, folosindu-le pentru a păstra coeziune în rândul electoratului fidel lui. Spre deosebire de alegerile precedente, apreciază observatorii OSCE, scrutinul de duminică (19 decembrie, 2010) a fost precedat de un mediu electoral mai liber în privinţa accesului opoziţiei la sursele media, înregistrarea candidaţilor electorali, colectarea semnăturilor etc. Chiar dacă „fraude directe” nu au fost înregistrate, alegerile nu pot fi considerate „libere şi corecte” [2], consideră unii observatori OSCE.

După modelul protestelor post-electorale din alte ţări post-sovietice, a acţionat şi opoziţia belorusă, nemulţumită de victoria controversată, oricum prognozabilă, a actualului preşedinte. Manifestările au început îndată după pronunţarea rezultatelor preliminare. În lipsa unor probe privind „falsificarea alegerilor”, opoziţia a adunat în centrul capitalei în jur de 30.ooo de persoane. Mulţimea a fost condusă de candidaţi la alegerile prezidenţiale, care au dezaprobat vehement modul de desfăşurare a alegerilor şi au cerut re-organizarea lor.

Organele de menţinere a ordinii publice au oprit protestatarii, printre care s-au strecurat şi anumite grupări de provocatori, care posibil au devenit factorul ce a declanşat violenţele, culminate cu cauzarea anumitor prejudicii edificiului Casei Guvernului, unde este situată şi Comisia Electorală Centrală. Protestele au fost reprimate în aceeaşi zi, cu arestarea a peste 600 de persoane, printre care jurnalişti străini şi beloruşi, politicieni din opoziţie şi simpli protestatari. Oficialii europeni şi americani au reacţionat imediat condamnând tranşant acţiunile autorităţilor. Lipseşte poziţia oficială a Moscovei, deşi în presă vehiculează declaraţia lui Serghei Lebedev, reprezentantul CSI, prin care acesta justifică reprimarea protestelor neutorizate organizate de opoziţia belorusă. Totodată, ambasada rusă de la Minsk a criticat selectiv autorităţile beloruse pentru maltratarea jurnaliştilor ruşi.

În prezent, reprezentanţii CEC-ului de la Minsk sunt în aşteptarea verdictului  OSCE şi CSI, în speranţa că înăbuşirea aspră a protestelor de către organele de forţă nu vor influenţa sub nicio formă aprecierile observatorilor internaţionale. De caracterul concluziilor formulate de aceştia va depinde legitimitatea lui Lukaşenko şi terenul de manevră pe care acesta îl va câştiga ca urmare, pentru depăşire disensiunilor cu Rusia, impunerea sa în dialogul cu Occidentul şi administrarea ţării pe timp de criză economică.

Moldova şi Belarus – realităţi incomparabile

Nu au trecut nici 24 de ore de la evenimentele derulate în Belarus, dar în presa moldovenească apar primele judecăţi asupra similitudinilor dintre protestele din aprilie 2009 de la Chişinău şi cele din capitala belorusă. Cu toate acestea, căutând asemănări trebuie pentru început să atragem atenţia la diferenţele substanţiale dintre cele două scenarii:

  • Poziţiile centrale în timpul evenimetelor din aprilie 2009 au fost în mâinile tinerilor, partidele de opoziţie urmârind neputincioase degenerarea protestelor în violenţe şi vandalizări a edificiilor de stat. În cazul Belarusului, rolurile de frunte le-au avut candidaţii la alegerile prezidenţiale, care până în ultima clipă au condus protestele. Un element probatoriu în favoarea acestui argument este profilul victimelor acţiunilor de reprimare, întreprinse de autorităţi. Or, printre persoanele capturate de organele de forţă de la Chişinău s-au numărat preponderent tineri, mulţi dintre care fără afiliere politică. În schimb, victimele înregistrate la Minsk numără şi candidaţi la alegeri, unii dintre care fiind arestaţi, iar alţii suferind de leziuni corporale grave.
  • Evenimentele de la Chişinău au  început de la un „flash-mob”, care s-a extins ulterior până la proteste în masă. Mobilizarea a avut loc prin intermediul reţelelor de socializare, ceea ce a şi contribuit la prezenţa ridicată a tinerilor la demonstraţii. Opoziţia din Belarus s-a confruntat cu restricţii în acest sens, din cauza preluării controlului şi cenzurarea totală a spaţiului virtual de către autorităţi. Reprezentanţii partidelor de opoziţie au constituit nucleul protestelor, subordonându-se direct liderilor politici.
  • Observatorii internaţionali au validat alegerile din aprilie 2009 din R. Moldova, confirmându-le conformitatea cu majoritatea standardelor internaţionale.  Concluziile referitor la scrutinul din Belarus vor fi formulate doar după proteste şi în condiţiile unei reprimări dure a opoziţiei.
  • SUA şi UE au criticat fără rezerve autorităţile de la Minsk pentru modul cum au fost trataţi protestarii. La Chişinău reacţiile au fost mai tardive, din cauza amploarei evenimentelor, pierderii lor de sub control, divizarea clară a protestatarilor în cei paşnici şi violenţi etc.

Principala legătură dintre evenimentele de la Minsk şi cele de la Chişinău constă în faptul că protestele au fost îndreptate împotriva unor regimuri cu democraţii deficitare, în momente electorale cruciale. Urmează de văzut însă dacă Belarusul se va ralia R.Moldova şi după numărul de persoane arestate, torturate şi decedate.

Referinţe:

1. OSCE mission head: Belarus presidential election improves, http://www.data.minsk.by/belarusnews/122010/352.html

2. Violenţe cu răniţi şi arestări după alegerile prezidenţiale din Belarus, http://www.dw-world.de/dw/function/0,,82222_cid_6358943,00.html

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Realitatea europeană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: