Opoziţia bielorusă etichetată la Bruxelles drept „adevăratul câştigător” al alegerilor din decembrie 2010

Pentru EUROPA.MD

Reprezentanţii opoziţiei sunt adevăraţii câştigători ai alegerilor prezidenţiale din decembrie 2010, a declarat preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, miercuri, 12 ianuarie, după întâlnirea cu liderii opoziţiei bieloruse. Mulţi dintre aceştia au participat la protestele post-electorale în legătură cu desfăşurarea defectuoasă a scrutinului, câştigat din nou de Aleksandr Lukaşenko.

Parlamentul European solidar cu opoziţia bielorusă

Jerzy Buzek a salutat opoziţia bielurosă, nuanţând importanţa prezenţei acesteia în Parlamentul European, unde cei 8 reprezentanţi ai forţelor democratice din Belarus au participat la o reuniune specială a Comisiei pentru Afaceri Externe, dedicată evoluţiei politice din această ţară.

„Această zi este una specială pentru Parlamentul European. Este ziua Belarusului”, a spus Buzek întâmpinând liderii opoziţiei democratice şi societăţii civile din Belarus.

„Ei sunt adevăraţii învingători ai recentelor alegeri.”, a subliniat şeful legislativului european, exprimându-şi solidaritatea faţă de poporul bielorus. În acest, Buzek şi alţi eurodeputaţi prezenţi purtau în semn de solidaritate eşarfe „alb-ruşu-alb”, care reprezintă simbolul opoziţiei democratice din Belarus.

După discuţiile purtate cu reprezentanţii mişcării democratice bieloruse, Buzek şi-a prezentat viziunile legate de măsurile ce ar trebui aplicate de Uniunea Europeană, în vederea susţinerii democraţiei şi libertăţilor în statul condus de autoritarul Lukaşenko.

Priorităţile anunţate de oficialul european numără eliberarea persoanelor arestate în urma înăbuşirii protestelor post-electorale; acordarea asistenţei medicale pentru reabilitarea acestora etc.

„Prioritatea noastră numărul une este eliberarea tuturor celor rămaşi în detenţie, arestaţi în noaptea alegerilor. Acuzaţiile grave aduse lor trebuie imediat anulate. Este necesară acordarea unei asistenţe medicale corespunzătoare persoanelor care au nevoie.”, a specificat Buzek.

Înaltul oficial a impus aceste măsuri faţă de autorităţile de la Minsk drept „condiţie sine qua non” dacă acestea doresc să aibă orice fel de relaţii cu Bruxellul.

Totodată, el a chemat toate instituţiile europene să-şi „revizuiască” optica relaţiilor cu Belarusul.

„Toate instituţiile europene trebuie să-şi regândească relaţiile cu Belarusul. După 19 decembrie 2010 (ziua alegerilor prezidenţiale din Belarus) situaţia s-a schimbat. Relaţiile noastre trebuie să reflecte acest lucru.”, se arată în declaraţia preşedintelui Parlamentului European, emisă cu ocazia vizitei liderilor opoziţiei bieloruse la Bruxelles.

Buzek a reamintit că mai multe state europene au trăit o experienţă similară celei din Belarus.

„În propria mea ţară, Solidarność a fost începutul. Aceasta a ajutat la dezvoltarea societăţii civile. Legea marţială doar a tergiversat ceea ce era inevitabil.”, a menţionat dânsul trasând o paralelă cu evenimentele din statul vecin.

„Sunt convins că aceasta se va întâmpla şi în cazul Belarusului. Eu sunt convins că poporul belorus va câştiga în cele din urmă. Momentul libertăţii şi a democraţiei va domni în curând.”, a declarat Buzek sprijinind aspiraţiile democratice ale opoziţiei bieloruse.

Opoziţia bielorusă şi sancţiunile UE

Din cadrul delegaţiei bieloruse a făcut parte şi laureatul Premiului Saharov din 2006, Aleksandr Milinkievici, preşedintele Mişcării pentru Libertate din Belarus.

De asemenea, invitată la Parlamentul European a fost şi Eva Neklayeva, fiica lui Vladimir Neklayev, candidat la alegerile din decembrie 2010, aflat în custodia KGB-ului bielorus, fiind acuzat de organizarea protestelor neautorizate. Aceasta nu este singura vizită întreprinsă de fiica scriitorului, aflat în arest, ci mai degrabă una din destinaţiile turului european, efectuat de ea în susţinerea eliberării tatălui său.

Pe lângă deţinătorul Premiului Saharov, politicianul Aleksandr Milinkievici, din delegaţie a mai făcut parte şi jurnalistul Andrei Aliaksandrau, membru al Asociaţiei jurnaliştilor bieloruşi, care a ridicat premiul european în domeniul drepturilor omului în anul 2004.

La fel, din lista invitaţilor bieloruşi au făcut parte Stanislau Shushkevich, primul lider şi preşedinte al Belarusului de la căpătarea independenţei (1991-1994); Viktar Ivashkevich, membru al Frontului Popular Belarus, delegat din partea altui reprezentant al opoziţiei, Andrei Sannikau, la fel arestat de autorităţile de la Minsk; Sergei Kalyakin, coordonatorul efortului de monitorizare a partidelor de opoziţie şi alţii.

Candidatul la prezidenţialele din 2006, arestat şi aflat în detenţie în perioada 2006-2008, Aleksandr Kozulin, a făcut la fel parte din delegaţia bielorusă.

Într-un interviu oferit cu ocazia vizitei sale la Bruxelles, Milinkievici a menţionat că „Situația actuală din Belarus este similară celei din Polonia din anii ’80 sub legea marțială.”

„Nici polonezii nu credeau că este posibilă schimbarea. Dar după câțiva ani au fost posibile schimbări democratice. La fel se va întâmpla și în Belarus. Dar este greu de spus câți ani va mai rezista regimul.”, a adăugat acesta.

Referindu-se la modul prin care UE ar putea influenţa regimul de la Minsk, liderul partidului de opoziţie din Belarus a spus: „În fiecare reuniune la care particip la Bruxelles spun că cel mai important lucru este ca UE să aibă o poziție comună. Regimul este vigilent și va folosi orice diferență pentru a dilua poziția UE.”

El a pus accentul pe necesitatea unei poziţii diferenţiate cu privire la autorităţi şi cetăţenii simpli.

„Celălalt lucru important este diferențierea între regim și cetățenii Belarusului. Ar trebui să sancționați autoritățile; interzicerea vizei este una din propunerile bune. Dar UE trebuie să își deschidă ușile către cetățeni. În momentul de față, costul vizei pentru noi este de două ori mai mare decât pentru ucraineni și ruși. Ar putea exista și mai multe programe de schimb pentru tineret. Pare surprinzător, dar posibilitatea de a călători este foarte importantă. Majoritatea bielorușilor nu au părăsit niciodată țara, nu au nicio alternativă. Dacă vor vedea cât de diferită este viața în UE, ar sprijini mai mult schimbarea democratică.”, a conchis acesta.

În prezent, Polonia, Cehia şi Lituania se pronunţă pentru sancţiuni dure faţă de regimul lui Lukaşenko, combinate cu acţiuni masive pentru susţinerea societăţii civile şi a liberii circulaţii în Europa pentru tineret, sectorul asociativ şi jurnalişti.

În favoarea susţinerii societăţii civile se pronunţă şi comisarul european pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, Stefan Fule, propunând „deschiderea unor canale directe în vederea susţinerii ONG-urilor, instituţiilor mass-media şi a studenţilor, precum şi facilitarea posibilităţilor pentru bieloruşi de a călători în UE”.

Până la sfârşitul lunii ianuarie, Bruxellul urmează să prezinte lista sancţiunilor, care se pare că va cuprinde şi latura economică.

Cel puţin potrivit Rezoluţiei Parlamentului European din 10 martie 2010 referitoare la situația societății civile și a minorităților naționale din Belarus, oferta propusă autorităților bieloruse în schimbul îmbunătăţirii climatului în sfera democraţiei şi drepturilor omului, conţinea aşa subiecte ca:

– încheierea şi ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare dintre UE și Belarus (APC);

– utilizarea efectivă a instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi instrumentele Băncii Europene de Investiții (BEI) și Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP);

– extinderea finanțării din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) la proiecte din Belarus în care sunt implicate entități ale statului;

– reinstaurarea sistemului de preferințe generalizate (SPG+) în Belarus;

– obținerea unei noi tranșe din împrumutul pentru stabilizare acordat de FMI;

– reluarea negocierilor privind aderarea Belarusului la OMC;

– sprijinirea extinderii programului OCDE la Belarus.

Potrivit presei europene, penalizările vor viza autorităţile bieloruse responsabile de organizarea represiunilor împotriva opoziţiei şi a societăţii civile, ţintind în special în preşedintele reales, Aleksandr Lukaşenko, dar nicidecum nu oamenii simpli.

Unele voci din Europa insistă foarte mult pe blocarea de către UE a negocierilor de aderare a Belaruslui la OMC sau pe închiderea finanţărilor europene destinate exclusiv sectorului public din acest stat.

Consiliul Europei reacţionează

În timp ce UE reflectă asupra rezoluţiei privind situaţia din Belarus, Consiliul Europei a emis o declaraţia politică proprie, prin care îşi exprimă îngrijorările în legătură cu evoluţiile post-electorale din această ţară. De asemenea, Comitetul de Miniştri al organizaţiei solicită din partea Minskului informaţii suplimetare privind motivele arestării candidaţilor prezidenţiali, jurnaliştilor şi a activiştilor pentru drepturile omului.

Rusia, prin vocea ministrului rus de externe, Serghey Lavrov, s-a alăturat demersului Consiliului Europei, care cheamă Minskul să elibereze de urgenţă candidaţii prezidenţiali, jurnaliştii şi activiştii pentru drepturile omului arestaţi, totodată, fiindu-le asigurate drepturile.

În final, Declaraţia Consiliului Europei, susţinută şi de Rusia, cere autorităţilor bieloruse respectarea deplină  a libertăţilor politice.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Amestec de geo/politică, Lukaşenko, Realitatea europeană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: