Acordul de constituire al AIE-2 – un document fragil şi „anchilozat”

Pentru AZI.MD, preluat de HotNews.md şi JURNAL.MD

Ascuns timp îndelungat de ochii opiniei publice, documentul de înfiinţare a AIE-2 a fost pe neaşteptate dezvăluit concomitent de fiecare din cele trei partide, aflate acum la guvernare.

Excepţional, dar cele trei formaţiuni au reuşit să publice într-o manieră sincronizată acordul ţinut mult timp în secret. La un interval de zeci de minute, documentul a fost plasat pe paginile oficiale ale partidelor, fie a fost expediat presei, ceea ce denotă o coordonare precisă între acestea cel puţin în faza de diseminare [1]. Probând „consensul” în fapte, acestea au decis să facă o demonstraţie publicând toate împreună „foaia de turnesol” a actualei guvernări, fără a încerca să să se eclipseze una pe cealaltă.

Desigur, în linii generale, documentul prevede elementele-cheie pentru antrenarea formaţiunilor într-un „concert de guvernare”, dirijabil şi corigibil, având însă şi slăbiciuni de ordinul aplicării în practică a prevederilor politice, asumate de cei trei lideri. În condiţiile imposibilităţii introducerii unor mecanisme de coerciţie eficiente şi în comun acceptate de părţile semnatare, pentru asigurarea coeziunii reale a coaliţiei de guvernare, pare deplasate şi lipsite de seriozitate afirmaţiile despre „unicitatea” şi integritatea Acordului privind constituirea şi funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană.

„Mâna Europei”

Posibil, personajele politice ar fi tergiversat publicarea acestui document „curios” ca fenomen aparte în politica moldovenească, dar şi „dubios” în privinţa potenţialului de a impune repere imuabile actului de guvernare. Totuşi, volumul speculaţiilor a depăşit anumite limite, cel puţin din perspectiva europenilor, care indirect tutelează anumite cercuri politice de la Chişinău, încercând să le păstreze în zona un exerciţiu de „fairplay”. Teama factorilor de decizie de la Bruxelles derivă din aşteptările faţă de guvernarea de la Chişinău care nu doar pretinde, dar şi accelerează activ în direcţia europeană, mai mult şi mai vizibil decât guvernările anterioare. Se subînţelege că europenii nu vor ruinarea guvernărilor care îşi atribuie roluri misionare de „forţe integratoare în UE” sau decepţionarea publicului „euro-optimist”, distanţându-se de experienţa negativă din Ucraina sau de experimentele democratice din Georgia. Vorbind despre evoluţiile din sensibilul spaţiu al Parteneriatului Estic, atenţia europeană faţă de „bucătăria politică” din Moldova se accentuează, odată ce Ucraina regresează în multe aspecte legate de apropierea de realităţile UE, iar celelalte ţări stagnează, fie manifestă dezinteres faţă de vectorul european.

Stimulenţi adăugatori pentru transparenţă din partea actorilor politici constituie alte circumsţante obiective legate de influenţa europeană. Este evident că europenii vor claritate maximală în afacerile politice de la Chişinău înainte de înmânarea Panului de acţiuni privind liberalizarea vizelor, preconizată pentru săptâmâna viitoare, în perioada 24-25 ianuarie [2]. O rugăminte subtila în acest sens, codificată în formule diplomatice, a figurat în conversaţia dintre Preşedintele Parlamentului R. Moldova, Marian Lupu si Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în R.Moldova, Dirk Schuebel, din care s-a desluşit corelaţia dintre eficienţa cooperării RM-UE şi stabilitatea politică internă, solicitată de partea europeană.

Nu în ultimul rând, scoaterea în lumină a documentului vine ca urmare a valului de mesaje aluzive, pe care, cu ocazia desemnării noului executiv, Chişinăul le-a primit de la diverşi oficiali europeni [4], timid îngrijoraţi de riscul ca criza politică anterioară ar putea căpăta din nou contur. Exceptarea speculaţiilor politice, inclusiv via publicarea acordului de fiinţare a „AIE 2” poate crea un mediu mai propice pentru aranjamentele de alegere a Preşedintelui ţării, cel puţin pe asemenea scenariu se mizează în cancelaria de la Bruxelles.

„Specificităţile” Acordului de constituire

Părţile semnatare au depus efortul de a păstra ideea continuităţii în esenţa actualei guvernări, inclusiv în denumire, care este un „brand electoral” verificat, eficient, dar şi fragil, astfel ca odată eşuat poate crea reacţii adverse ireversibile. Din punctul de vedere al raţionalităţii politico-electorale niciuna din formaţiuni nu a dorit să catalogheze noua coaliţie drept „AIE 2”, deşi această măsură ar fi una salvatoare întru evitarea unei discreditări totale a conceptului de „Alianţă pentru Integrare Europeană”.

O particularitate aparte a documentului este termenul pe care şi-l revendică curajos „triumviratul de la Chişinau”, convins că va dura 4 ani, în condiţiile unei incertituni avansate legate de votarea preşedintelui ţării şi o mobilizare acerbă a comuniştilor pentru alegerile locale, după ce au pierdut în Gagauzia în faţa lui Mihail Furmuzal, prietenul neformal a lui Filat.

Impresii echivoce creează prevederile invocate drept „valori” ale „AIE 2”, în special referitor la „consensul dintre părţi”, reclamat cu insistenţă de către liderul democraţilor, dar pus la îndoială ocazional de către Filat, care nu se vrea limitat în manevre. Cele două viziuni opuse faţă de acest principiu nu sunt deocamdată împartăşite de Mihai Ghimpu, rezervat în privinţa valorilor, care oricum vor rămâne pe hârtie în cele din urmă.

Menţiunea transparenţei şi a caracterului consultativ în luarea deciziilor sunt apreciabile, doar dacă ele vor conta cu adevărat. Astfel, nu sunt estimaţi paşii pentru asigurarea transparenţei proceselor interne din AIE2, iar mecanismele de consultare prevăzute sunt de o natură să încetinească activităţile, sub influenţa numeroaselor interdependente artificiale şi nejustificate, încorporat în document. Totodată, îmbinarea consensului părţilor+solidaritatea acţiunilor+asumarea colectivă a actului guvernării se va devaloriza la prima situaţie critică legată de politica internă (de exemplu: alegerile locale), agenda externă (relaţiile cu Rusia) sau probleme socio-economice (creşterea preţurilor, scumpirea gazelor naturale etc.).

Chiar dacă principiile AIE-2 indică aşa zisa „responsabilitate colectivă şi individuală pentru performanţă Guvernului, Parlamentului sau a Preşedinţiei”, sunt omise măsurile pentru evitarea unor comportamente „egocentriste”, prin care s-a caracterizat liderul PLDM, aflându-se la cârma Cabinetului de Miniştri.

Un alt principiu dificil spre aplicare ar putea fi „corelarea acţiunilor şi mesajelor în politica externă şi internă”, mai ales dacă se va înfăptui alegerea şefului statului, iar tandemul Lupu-Filat vor accepta cedarea promisă a funcţiei de spicher lui Ghimpu. Daca procesul va fi complet, atunci corelarea retoricii celor trei va fi practic imposibila, similar perioadei 2009-2010, dar posibil mai acut inclusiv pe plan intern, ca urmare a alegerilor locale (in special cele din capitala).

Totodată, nu există niciun angajament juridic privind respectarea acordului dat, cu setul larg de principii abordate eseistic, care îi conferă o alură strict politică. Cu toate neajunsurile depistate, acest document rămâne a fi vital în ipostaza incipientă de formare a guvernelor de coaliţie, cel puţin din punct de vedere tehnic.

Focarele viitoarelor blocaje

Reieşind din mecanismele de funcţionare a Alianţei, descrise în documente, se poate deduce că la respectarea lor minuţioasă activitatea AIE, dar şi actul guvernării în sine, ar putea derula problematic. Cauzele principale deriva din perioadele de timp impuse pentru consultarea, definitivarea şi aprobarea unanimă a proiectelor de lege, hotărîrilor etc.

Implicarea directă şi practic obligatorie a liderilor de partid în dezbaterile prealabile, fără a prevedea expres posibilitatea delegării mandatului lor către alţi reprezentanţi ai partidului, poate conduce la blocări nedorite ale activităţii organismului, mai ales pe motive politice.

Ipotetic vorbind, o situaţie eventuală de blocaj, care decurge din spiritul acordului respectiv, este imposibilitatea formaţiunilor din Alianţă de a se alia cu opoziţia pentru a da un vot de neîncredere Guvernului, indiferent dacă circumstanţele ar putea să o ceară. Conform logicii urmărite de autorii documentului, „consensualitatea” şi solidaritatea sunt mai presus decât calitatea actului guvernare.

Totalmente anacronică poate fi considerată prevederea de a accepta solidar demiterea delegatului unui partid dacă formaţiunea decide acest lucru. Acest element se contrazice cu principiul profesionalismului promovat activ de membrii AIE-2, dar care îşi pierde valoarea din moment ce unul din partide poate decide fără impedimente să se răfuiască cu un propriu reprezentat ce s-a împotrivit ordinelor necorespunzătoare recepţionate pe verticală.

Anumite întârzieri pot fi cauzate şi de obligativitatea prezenţei tuturor deputaţilor Alianţei, condiţie de regulă nerespectată, dar cu atât mai mult pe perioada a 4 ani. Aceasta nuanţă demonstează totodată şi potenţialul distructiv şi grav intervenţionist al unor particularităţi tehnice asupra actului de guvernare, dacă pornim de la premisa că toţi membrii se vor conforma necondiţionat Acordului.

Componenta explozivă a documentului se găseşte la capitolul „şedinţelor pregătitoare ale Guvernului”, unde Filat va face faţă activităţii unui Prezidiu, pe care acesta l-a respins recent, în pofida admiterii lui iniţiale. Dar spre deosebire de alte elemente ale Acordului, crearea „Prezidiului” constituie obiectul viitoarei legi privind activitatea executivului, fapt ce deranjează mult pe nou alesul ex-premier Filat. Curios este faptul ca atât timp cât „prezidiul” rămânea închis în cadrul Acordului AIE-2, liberal-democraţii nu-şi exprimau deloc nemulţumirile. Or, acest caz arată parţial atitudinea reală şi reticenţa faţă de documentul semnat mai demult, dar publicat cu o amânare nemotivată.

În fine, documentul se caracterizează prin lacune legate de condiţionarea destramării Alianţei, astfel că nu sunt prevăzute nici sancţiuni şi nici reguli de menţinerea AIE-2, lăsând la îndemână dreptul la variate derogări şi posibil „boicotări” nedeclarate.

Transparenţa redusă a procesului de negocieri asupra documentului, imposibilitatea publicului larg, dar în special a societăţii civile, de a-l dezbate şi influenţa, au lăsat amprente irecuperabile. În consecinţă, acesta riscă să fie în mare parte neglijat de membrii AIE-2, în funcţie de necesităţile şi constrângerile lor particulare, mai ales dacă se va reuşi alegerea preşedintelui ţării.

Referinţe:

1. ACORD privind constituirea şi funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană, http://pdm.md/news/2011-01-18/60055, http://www.pl.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=2173, http://www.pldm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=3337:acord-privind-constituirea-i-funcionarea-alianei-pentru-integrare-european&catid=1:catservpresa&Itemid=62

2. Сhişinăul va primi Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize RM-UE până la finele lunii ianuarie 2011, http://europa.md/stiri/show/8197/hisinaul-va-primi-planul-de-actiuni-privind-liberalizarea-regimului-de-vize-rm-ue-pana-la-finele-lunii-ianuarie-2011

3. Ambasadorul UE la Chişinău: Eficienţa cooperării UE-R.Moldova depinde de stabilitatea politică internă, http://europa.md/stiri/show/8283/ambasadorul-ue-la-chisinau-eficienta-cooperarii-ue-r-moldova-depinde-de-stabilitatea-politica-interna

4. Declaraţie UE Ashton-Fule: „Noi sîntem încrezători că noul Guvern va continua să lucreze asupra progreselor substanţiale obţinute în relaţia UE-Moldova”, http://europa.md/stiri/show/8259/declaratie-ue-ashton-fule-noi-sintem-increzatori-ca-noul-guvern-va-continua-sa-lucreze-asupra-progreselor-substantiale-obtinute-in-relatia-ue-moldova

Anunțuri
Explore posts in the same categories: AIE-2, AZI.MD, Coaliţia "Alianţa pentru integrare europeană", HotNews.md, Marian Lupu, Mihai Ghimpu, moldova, V. Filat, Vlad FILAT

Etichete: , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

2 comentarii pe “Acordul de constituire al AIE-2 – un document fragil şi „anchilozat””


  1. […] se găsește Acordul de înființare și funcționare AIE-2 (descris într-un articol anterior: “Acordul de constituire al AIE-2 – un document fragil şi “anchilozat”“), încălcat de nenumărate ori și cu o valoare adevărată discutabilă anume din cauza […]


  2. […] fiind din contra un document “de conjunctură”. Numeroasele metehne descrise anterior (“Acordul de constituire al AIE-2 – un document fragil şi “anchilozat””) s-au manifestat pregnant în timp, iar forţele politice principale au făcut uz doar de […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: