Politica moldovenească dă semne de „ucrainizare”

După o perioadă de abordări ironice şi aprecieri pline de sarcasm, acceptabile pentru un legislativ care pretinde a fi perfect democratic, parlamentarii moldoveni au început să aplice metode mai brutale pentru a-şi exterioriza „simpatiile” unul faţă de celălalt. Altercaţia de astăzi dintre comunistul Petrenco şi liberal-democratul Belostecinic demonstrează în practică păşirea într-o fază nouă de relaţii „reci” dintre exponenţii partidelor de la guvernare şi cei din opoziţie. Cauzele sunt multiple, dar cea mai credibilă este atingerea apogeului în manifestarea antipatiilor dintre cele două tabere politice – PCRM şi AIE-2, ceea ce în mod neemijlocit influenţează tot spectrul de relaţii dintre formaţiuni în cadrul Parlamentului, până la la cel mai particular nivel.

Astfel, incidentul dintre Belostecinic şi Petrenco, la fel ca şi altercaţiile violente dintre Popov şi Muntean de anul trecut, dovedesc faptul că asistăm la o perioadă politică încordată sau chiar „glacială”, care riscă să se menţină şi după eventuala alegere a preşedintelui, deoarece are loc o competiţie acerbă dintre două sisteme distincte de valori, precum şi o redistribuţie a sferelor de influenţă.

Această tendinţă este alarmantă dacă pornim de la premisa că, pentru viitoarele reforme solicitate de partenerii europeni şi promise electoratului de către partidele aflate la putere, este nevoie de o conluncrare armonioasă dintre putere şi opoziţie. Îndrumări de acest ordin a primit premierul moldovean fiind recent în vizită la Bruxelles (9-10 februarie 2011), de la Preşedintele legislativului european, Jerzy Buzek şi alţi oficiali europeni. Un sfat similar au primit autorităţile de la Chişinău şi din partea preşedintelui APCE, Mevlut Cavusoglu, care a cerut un dialog constructiv dintre putere şi opoziţie, în special pentru a rezolva problema cu alegerea preşedintelui RM.

Parafrazând recomandările subtile, dar şi sugestive, formulate de către europeni observăm că ei se referă nu doar la situaţia de moment, dar la starea generală care trebuie să domine într-un Parlament, angajat în apropierea ţării de Uniunea Europeană şi de valorile acesteia, printre care se numără pluralismul şi toleranţa, inclusiv la nivelul clasei politice.

În comparaţie cu vecinul Moldovei din Est, Ucraina, nu avem violenţe grave sau sângeroase între parlamentari, dar repetarea incidentelor şi acutizarea lor arată că în loc să adoptăm modele de compartament european, alegem să cădem victimă emoţiilor, discreditând astfel instituţia Parlamentului, stututul de deputat şi aspiraţiile europene vehiculate de partidele pro-europene din ţară fără a fi conştientizate până la capăt.

Îngrijorează cel mai mult însă că „pervertirea” activităţii legislativului şi a deputaţilor în particular are loc în plină monitorizare a ţării de către europeni şi sub lozinci sonore de integrare europeană.

Dacă avem partide cu viziune pro-europene adevărate atunci aceastea trebuie să renunţe la conduita anacronică şi distructivă demonstrată bunăoară de comunişti, justificându-şi astfel locul în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, dar şi apartenenţa la lista scurtă a prietenilor UE în vecinătatea sa europeană, în special în rândul statelor din cadrul Parteneriatului Estic.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: moldova, UE şi RM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: