Moldovenii și criza din Europa

Preluat de UNIMEDIA

Tot mai multe semne că economia paralizată a Europei este departe de vreun stadiu preliminar de recuperare. Ţările europene una după alta cad pradă recesiunii economice, cauzate de măsurile de austeritate impuse pentru nivelarea urmelor unor deficite bugetare imense şi politici sociale risipitoare.

Moldovenii şi povara europenilor

În timp ce guvernele tind să reînvie economiile naţionale, populaţia se opune cu înverşunare măsurilor de economisire, iniţiate pentru a tempera datoriile naţionale şi a găsi resursele ce pot resuscita economia. Bineînţeles, principalele victime ale soluţiilor de austeritate sunt categoriile social vulnerabile şi beneficiarii politicilor sociale extrem de blânde din trecut. Dar dacă originea problemelor economice este de ordin fiscal şi bugetar, având la bază populismul exacerbat al politicienilor, atunci remediile sunt formulate şi puse în circulaţie pe spinarea şi din buzunarele cetăţenilor europeni. Conştientizarea acestei realităţi vitrege generează impulsuri şi turbulenţe sociale, mobilizând populaţia în jurul unor epicentre de protest.

Împreună cu populaţia originară dintr-o ţară europeană (Spania, Portugalia, Irlanda, Italia sau Grecia) tot mai nemulţumită de condiţiile socio-economice convieţuiesc grupurile de imigranţi, printre care şi mulţi moldoveni. Ultimii aşteaptă deznodământul dramei prin care trec ţările în care aceştia şi-au găsit refugiu, salvare de sărăcia din Moldova, dar şi surse de venit pentru depăşirea dificultăţilor materiale din patrie. Acum, imigranţii moldoveni din îndatoratele sau deficitarele Grecie, Italie, Spanie, Portugalie sau Irlandă, urmăresc cu atenţie mişcările sociale care au loc nivelul comunităţilor lor. În ambianţele pline de tensiune socială în ascensiune, viruşii intoleranţei, discriminării şi excluziunii se răspândesc cu viteză, devenind arme în mâinile grupările extremiste şi naţionaliste. De aceea, moldovenii ca şi imigranţii de alte naţionalităţi simt dacă nu o ameninţare indirectă la stabilitatea căpătată în noile “patrii”, atunci cel puţin un disconfort apăsător şi deranjat pentru o viaţă liniştită, deşi îndepărtată de casă, copii, rude etc. Posibil, moldovenii trecuţi prin greutăţi majore în Moldova, dau o însemnătate mai mică proceselor inflamatorii care au loc la nivelul opiniilor publice europene. Insulele de imigranţi trăiesc compact, iar provocările prin care trec gazdele lor sunt trate ca noi provocări, ce par a fi minuscule comparativ cu greutăţile suportate în Moldova.

Moldovean versus European

Căliţi de vremurile grele din ţară, moldovenii depăşesc cu o anumită uşurinţă problemele de pe meleagurile europene. Ei sunt consideraţi muncitori buni, sunt apreciaţi şi căutaţi de angajatorii din statele europene, având reputaţie de invidiat pe fundalul masei generale a imigranţilor. Acest lucru urmează să fie însă demonstrat prin cercetări şi date statistice concrete pe care autorităţile de la Chişinău vor trebui să le prezinte cancelariilor europene discutând pe marginea liberalizării regimului de vize. Dar toate aceste trăsături pozitive ale moldovenilor în Europa concurează cu stereotipuri izbitoare despre prostituatele moldovence, traficul de fiinţe umane via Moldova, valul de moldoveni care folosesc paşapoartele româneşti pentru a pătrunde în Europa. Amalgamul de prejudecăţi este mai trainic şi prinde mai repede rădăcini în minţile europenilor frustraţi, care aflaţi într-un context mult prea repede schimbător caută vinovaţii pentru nereuşitele lor, de la autorităţi până la protagonişti locali şi imigranţi nedoriţi. Politicienii europeni de dreapta avansează  la putere folosind mesaje contra imigranţilor, iar crizele sociale de la frontierele externe (afluxul de imigranţi din Africa de Nord în Italia, Malta etc.) ale Europei provoacă stări de aversiune şi intoleranţă faţă de străini, calificaţi de ei drept “intruşi” ce le pun în pericol securitatea şi siguranţa socio-economică.

Prin urmare mai devreme sau mai târziu, dar moldovenii din Europa vor simţi efectele nefaste ale crizei economice şi “societale” prin care traversează nesigur Europa. Vor rezista doar imigranţii bine integraţi, cei cu pretenţii modeste sau cei care şi-au găsit nişe stabile în ierarhia socială din comunităţile europene. Cu toate acestea, nici aceştia nu ar putea să supravieţuiască unor realităţi riscante, când simpla etichetă de “imigrant” ar putea să-i coste siguranţa şi posibil chiar integritatea fizică.

Moldovenii şi “nostalgia de casă”

Urmărind violenţele stradale şi regresele economice din ţările gazde, unii moldoveni deja îşi planifică revenirea în Moldova, înţelegând totuşi că acasă lucrurile se schimbă anevoios. Astfel, anumite componente fals liberale ale actualei Alianţe pentru Integrare Europeană trenează procesul reformelor, opunându-se unei sau altei iniţiative legislative vitale pentru modernizarea şi democratizarea societăţii.

Divergenţele şi concurenţa dintre  partidele din cadrul AIE-2 împiedică formarea şi activizarea serviciului specializat pentru legăturile cu moldovenii din străinătate. Unele partide văd şi în această instituţie un mecanism de producere a voturilor peste hotare, de aceea, creează obstacole pentru lansarea ei. Numărul crescând al moldovenilor aflaţi peste hotare şi rolul acestora la constituirea bugetului naţional nu mai pot fi ignorate, iar participarea şi implicarea lor în procesele care au loc în ţară este imperativă. Totodată, în condiţiile unor schimbări radicale şi imprevizibile în proximitatea europeană, trebuie să funcţioneze un “serviciu” naţional ce va reglementa relaţiile cu cetăţenii împrăştiaţi prin lume. Această nevoie se impune şi pentru că misiunile diplomatice moldoveneşti au acces slab în regiunile intens populate de muncitorii moldoveni, fapt demonstrat şi de imposibilitatea moldovenilor din Italia sau Franţa de a participa la alegeri din 2009 şi 201o.

În fine, atât autorităţile naţionale, cât şi populaţia rămasă în ţară, trebuie să se pregătească pentru o eventuală revenire a “gasterbaiterilor” acasă. Politicienii trebuie să ajungă la înţelegere cu europenii în privinţa liberalizării vizelor, definind condiţii reciproc avantajoase ce ar permite o migraţie circulară (“sezonieră”), cu efecte benefice pentru imigranţii moldoveni hotărâţi să se întoarcă. La nivel de societate trebuie să existe percepţia clară că revenirea moldovenilor va genera o competiţie acerbă pe piaţa muncii, iar concomitent va conduce la crearea unor oportunităţi investiţionale noi. În orice caz, eventuala migraţie inversă va condiţiona schimbări de atitudine din partea politicienilor, având puterea să impulsioneze şi procese de revizuire a valorilor la nivelul întregii societăţi.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: moldova, Realitatea europeană, UE şi RM

12 comentarii pe “Moldovenii și criza din Europa”

  1. Mircea Popescu Says:

    Domnule Cenusa,
    In Romania, prin moldoveni se inteleg locuitorii din Iasi, Vaslui, Bacau, Galati, etc.
    Cei de dincolo de Prut sunt cunoscuti ca basarabeni.
    Deci, la care moldoveni va referiti?

    Mircea Popescu


  2. Dece nu sunteti specific: „cetetenii Republicii Moldova” pentru a nu crea niste confuzii nedorite, mai ales in contextul in care au aparut voci in Basarabia („Patriotii Moldovei” sau chiar Dodon) care cer „reintregirea Moldovei”?

    Nu credeti, ca formator de opinie, ca ar fi indicat sa definiti clar ca-i vorba de basarabeni, nu de moldoveni, mai ales ca niciodata n-a exista vreo capitala a Moldovei dincolo de Prut?
    IMHO, incurajand moldovenismul, chiar ascunzandu-va in spatele eufemismului „asa cum sunt considerati in UE”, faceti un deserviciu unitatii mationale romanesti.
    Sa inteleg ca sunteti un adept si sprijinitor al statalismului moldovenesc, al „independentei si suveranitatii” republicii fara viitor cu capitala la Chisinau?

    • Denis Cenusa Says:

      Domnule Popescu, inteleg supararea si nedumerirea Dvs., dar vreau sa va dezvalui un secret in privinta cetatenilor RM din strainatatea. Multi dintre acestia desi au pasapoarte romanesti, refuza sa-si atribuie nationalitatea de roman si spun ca sunt moldoveni din RM. Nimeni nu ii forteaza, decat anumite circumstante in care cetatenii Romaniei certati cu legile europene le creeaza un deserviciu tututor celor care vorbesc romana si se trag din neam romanesc. Vreau sa va reiterez cateva lucruri: buneii mei vin din Cernauti si ei la fel ca si multi alti romani ramasi intre Prut si Nistru au simtit din plin ce inseamna teroarea sovietica. De aceea, nu inteleg sensul si dreptul cuiva de a-mi pune la indoiala originea. Dar ca sa fiu specific, cum ati cerut si Dvs., lucuiesc in RM si scriu reiesind din realitatile de aici, unde oamenii se considera moldoveni, nu pentru ca sunt adepti ai moldovenismului, ci pentru ca aceasta le permite sa se autoidentifice de mai mult de 50 de ani. Multumesc pentru intelegere!

  3. octav Says:

    dle Popescu, da’ ce nu e ok in a fi „sprijinitor al statalismului moldovenesc”?… un stat puternic (i.e. democratic; nu exista democratie fara stat) e unica sansa pentru RM…
    Denis, un articol de Paul Krugman la subiectul crizei europene, http://www.nytimes.com/2011/05/23/opinion/23krugman.html


  4. Dece Transnistria n-are dreptul sa fie un stat „independent si suveran”?

    Cat de puternic poate fi un stat fara resurse, fara identitate, fara istorie, cu un nume (Moldova) inventat?

    Nu cumva singura sansa pentru basarabeni este revenirea la Patria mama a carei cetatenie o revendica? Si daca o revendica, nu cumva cetatenia implica si loialitatea fata de tara ai carei cetateni sunt si ale carei pasapoarte le folosesc?

    Raspunzandu-va la aceste intrebari, va raspundeti si la intrebarea pe care mi-ati pus-o.

    A propos, domnule Cenusa, spuneti ca cetatenii Republicii Moldova care circula cu pasapoarte romanesti (!?) se identifica de nationalitate moldoveneasca. Romania nu recunoaste aceasta nationalitate, deci cum de „cetatenii romani” care circula cu pasapoartele Romaniei se numesc moldoveni?

    • octav Says:

      dle Popescu, nu am sa intru in polemici sterile cu dvs… ati cazut de pe luna si imi va lua o eternitate sa va explic cum sta treaba pe pamint… va urez demagogie placuta in continuare


  5. Se pare ca nu aveti raspunsuri pe care sa vi le dati.
    Nu mie trebuie sa-mi argumentati, dumneavoastra trebuie sa va convingeti ca provincia romaneasca de dincolo de Prut are sanse sa supravietuiasca si sa devina „puternica”, singurele resurse fiind banii trimisi acasa de emigranti.

    • Tatiana Says:

      Dle Mircea. Ca un moldovean ce se afla multi ani in afara tarii, va aduc la cunostinta ca nici un moldovean din Iasi, Vaslui Bacau, nu mi s-a presentat o data macar ca ” moldovean” sau Cetatean al Rominiei, ba sau numit intotdeauna ” romani”… Atunci despre ce graim??? 🙂 ?

    • kyubival Says:

      Domnule Popescu, faceţi doar furtună-n ceai sincer. Da, ştim cu toţii foarte bine istoria şi originile noastre ca şi popor român, dar realitatea politică actuală e cea care este şi anume, locuitorii statului România se numesc oriunde „români” iar locuitorii statului Republica Moldova, sau zis mai pe scurt Moldova, se numesc „moldoveni” şi asta oriunde, fie la ei acasă fie în străinătate. Nu toată lumea ne cunoaşte istoria, regiunile şi originile, unii nici nu ştiu de existenţa ţării noastre, iar dumneavoastră pretindeţi să ne numim cu nume specifice regionale care nu reprezintă deloc însă realitatea politică actuală. Şi cum a mai zis cineva de mai sus, încă niciun român nu s-a prezentat ca fiind moldovean, oltean, ardelean etc, ci pur şi simplu român, aşa că lăsaţi-ne şi pe noi să ne identificăm cu numele statului de care aparţinem.

  6. Andrei Barsan Says:

    Domnule, Mircea Popescu, hai sa nu ne abatem de la subiectul articolului. Totusi este despre criza si moldovenii din Europa.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: