Complexele lingvistice ale moldovenilor și limba română

Limba de stat și toate variațiile de termeni atribuite limbii române revine în centrul atenției opiniei publice pe 31 august, deși reprezintă în continuare un dosar – „povară”, abandonat deseori, dar folosit în scopuri populiste de către guvernanții care s-au perindat la putere până acum. Problematica limbii este una cronică pentru societatea moldovenească, care în mare parte nu poate să-i recunoască identitea românească, după jumătate de secol de propagandă anti-românească și una pro-moldovenistă, pe altă parte.

Confuzia lingvistică este determinată și de 20 ani de independență lipsiți de coerență în privința apartenenței lingvistice a moldovenilor, indusă cu perspicacitate de către oficialitățile dezinteresate de orice formă de relaționare sănătoasă cu România. Pentru că nici partea română nu a acționat conștient întru eliminarea fobiilor de pe malul stâng al Prutului, lăsând spirala panicii anti-românești să ruleze, „limba română” a devenit obiectul unor tranzacții politice nefavorabile pentru existența și utilizarea acesteia în spațiul pruto-nistrean.  Identificarea acesteia pe paleta lingvistică s-a transformat într-un „tabu”, iar mulți moldoveni apelează la termenul de „limbă de stat”, deși recunosc în culoare că vorbesc română, doar pentru a evita „altercațiile verbale” cu moldoveniștii.  Totodată, adepții „românismului” agresiv nu pierd șansa de a stigmatiza populația autoidentificată deliberat și fără presiunea drept „moldoveană”, situată într-un vid informațional pe durata perioadei sovietice și într-un spațiu dominat de bruiaje ideatice patologice în privința valorilor naționale autentice.

La 20 de independență și 22 ani de la adoptarea legii privind limba de stat, R.Moldova este separată pe principii lingvistice puternic conturate. Grupurile lingvistice principale sunt: vorbitorii de română aflați în ascensiune datorită corecțiilor politice recent operate; vorbitorii de „moldovenească” activizați în contextul normalizării și intensificării relațiilor moldo-române; și, vorbitorii de limbă rusă, numeric inferiori, dar antrenați în două campanii distincte- cea de apărare a statutului limbii ruse în RM și cea de sprijinire a moldoveniștilor contra „românismului”.

Pe lângă variatele clivaje lingvistice evidențiate în interiorul comunității, timp de 22 de ani populația suferă de complexe în relația cu limba română. Necunoașterea propriu-zisă a limbii române este însoțită și de afișarea unei superiorități din partea unor grupuri înguste de români, în special din domeniul serviciilor publice și cel privat conex cu RM.  Față de etalarea preeminenței în ce privește posedarea limbii române veritabile și însușirea accentului natural al comunității lingvistice românești,  autoritățile responsabile din România nu aplică măsuri de sensibilizare sau informare publicului românesc, în schimb alocă resurse financiare substanțiale înfruntând fobia anti-românească manifestată ca urmare de opinia publică din stânga Prutului.

Nici instituțiile cultural-lingvistice românești active în RM nu își concentrează misiunea pe dezrădăcinarea limbii populației băștinașe de numeroasele rusisme, încurajarea vorbirii corecte a limbii prin intermediul unor parteneriate cu mediul de afaceri românesc prezent în economia moldovenească, sau conlucrarea cu instituțiile de stat în domeniul educației investind în purificarea limbii vorbite de generațiile tinere.

Restabilirea statutului limbii române nu trebuie văzută în conexiune cu reanimarea proiectelor unioniste, deoarece produce efecte adverse pe filiera separatismului transnistrean, fortificând poziția moldovenștilor axați pe apărarea simbolurilor statalismului moldovenesc. La fel promovarea valorilor naționale românești între Prut și Nistru nu are nimic în comun cu minimizarea statalității moldovenești, cu condiția că vor  fi respectate principiile de suveranitate și independență a R.Moldova.

Strategiile bazate pe re-educarea lingvistică a populației va contribui în egală măsură la recăpătarea unui statut privilegiat pentru limba romană, dar și la îmbunătățirea imaginii statului român în opinia publică locală, detașată și dezinteresată în prezent de spațiul mediatic, cultural și lingvistic românesc. Insistarea pe îmbinarea acțiunilor pentru renaștereaa limbii române în RM cu orice variantă a  „proiectului unionist” este contraproductivă și va înăspri condițiile pentru revenirea moldovenilor la limba română.

Descătușarea populației de complexele lingvistice poate fi realizată, totodată, și prin angajarea minorităților naționale în procese de studiere a limbii, atât în cadrul instituțiilor de învățâmânt cât și prin intermediul unor proiecte socio-civile pro-active. Combinarea acestor elemente poate creea un mediu prietenos și prielnic pentru limba română, unde aceasta nu va putea fi exploatată de politicieni pentru dividende politice, diminuând din complexele lingvistice ale populației.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: moldova

12 comentarii pe “Complexele lingvistice ale moldovenilor și limba română”

  1. Rica Enache Says:

    Parca ai scrie pentru o revista patriotica de ‘sorginte’ sovietica. Folosesti atat de multe clisee lingvistice ca nu mai inteleg ce vrei sa spui. Domnu’ Cenusa, nu poti si tu sa te exprimi mai clar, asa! Inteleg ca tot textul tau de mai sus a vrut sa spuna ca problema limbii in Molodva e o problema?

  2. Denis Cenusa Says:

    Domnule Enache, am scris ce am avut de spus, concret si clar la subiect, daca doriti sa cititi detective sau comentarii in stil eseistic atunci cauti siteuri specializate. Multumesc pentru intelegere!

  3. Petru Clej Says:

    Limba noastră, cea română pentru unii, moldovenească pentru alții, “de stat” – ca un compromis

    http://www.acum.tv/articol/37789/

  4. Petru Clej Says:

    Denis, cu naţionaliştii români nu are rost să-ţi pierzi timpul. Ei nu vor decât texte pășuniste și lacrimogene despre cât de frumoasă e limba română și cât de răi sunt rușii. Zaidenpinchii lui Pavlov.

  5. deniscenusa Says:

    Omule, cum te mai numesti acolo. Parerea ta nu conteaza deloc, pentru nimeni si niciodata. Iar comentariile mele sunt publicate de surse media diverse, si daca nu observi atunci sa te uiti si pe blog. In rest pararea ta sa ti-o pastrezi pentru tine.

  6. Jhony Says:

    Rica enache bine a comentat. Ai scris exact ca in gazeta Comunistul, gandind ruseste ai scris. Nasul mai jos ca nu esti Dungaciu. Fii original, binecrescut și mai lasa mandria acea ca risti sa suferi de cultul personalitatii. Nu vezi ca nici drek nu-ti intra in blog? Fapt ce dovedeste ca nu contezi. 😆

  7. Olga Says:

    Foarte just articol, iar cei ce nul il inteleg, apoi sa admita ca nu cunosc starea reala a lucrurilor in Republica Moldova. Cred ca ader complet, acest articol i mi va fi de un mare folos, daca il voi cita mai pe lung neaparat voi indica sursa.

    Daca ai ceva indicatii practice la aces subiect, deja realizate sau pe viitor, de exemplu ce face deja statul, am citit ca sunt cursuri pe linga primarie pentru adultii alolingvi sau idei pentru proiecte sociale, apoi nu ezita sa scrii, te rog si sa ne informezi, e timpul actiunilor concrete, nu a demagogiei.

  8. Mihaela Says:

    E greu cu limba romana… si cu acordurile gramaticale! Strategiile…vor contribui, nu va contribui, si mai erau si altele, dar probabil ca articolul e scris in moldoveneste, asa ca ce stiu eu?😇 oricum , nu poti poseda o limba, doar o poti cunoaste. In contextul de fata, as numi-o violarea limbii romane, nu posedarea ei 😢


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: