Au moldovenii din diasporă puterea să forţeze votarea legii anti-discriminare de către AIE?

Preluat de JURNAL.MD 

Politicul moldovenesc nu s-a aşteptat la o asemenea turnură în problema adoptării legii anti-discriminare. Pe cât de sonor şi categoric este tonul opozanţilor acestei legi printre actorii sociali din ţară, pe atât de reacţionară se pare a fi diaspora moldovenească din Occident. Este prea devreme să spunem că e vorba de o tendinţă, dar apelurile moldovenilor din Italia şi în special din Franţa către clasa politică de la Chişinău denotă oricum o maturizare politică a moldovenilor de peste hotare, şi o tentativă a-şi asuma responsabilităţi civice la distanţă.

Diaspora şi promisiunea electorală a Alianţei

Semnalul tras în privinţa legii anti-discriminare nu este prima manifestare a diasporei, aceasta fiind extrem de activă şi implicată în campaniile electorale din 2009-2010. Atunci multe asociaţii de moldoveni din Spania, Italia şi alte ţări europene au sprijinit partidele din AIE-1 şi AIE-2. Singura condiţie solicitată în schimbul partizanatului politic anti-PCRM a fost menţinerea ţării pe cursul integrării europene. Această condiţie este reiterată şi în cazul legii anti-discriminare, dar demersul este concretizat şi centrat strict pe obţinerea unui regim liberalizat de vize pentru emigranţii moldoveni stabiliţi în diverse colţuri ale Europei. Diaspora nu cere nimic mai mult decât îndeplinirea  promisiunii electorale făcute fără nicio rezervă de liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, la începutul mandatului.

Se pare că poziţia diasporei vine în ajutorul lui Filat, care singuratic promovează în spaţiul public o lege refuzată de proprii parteneri de coaliţie şi atacată de biserică şi acoliţii acesteia din interiorul societăţii civile şi din rândul formaţiunilor politice de stâng, cu referinţă la socialişti şi comunişti etc. Cu toate acestea, nicio diasporă nu i-a luat apărare premierului, ci din contra îşi îndreaptă toată critica asupra întregii Alianţe, de unitatea căreia de fapt depinde aprobarea legii date, considerată o precondiţie obligatorie pentru a progresa în dialogul privind liberalizarea vizelor. În fond, prin atitudinea sa, diaspora completează şi acordă sprijinul de care are nevoie opinia publică din ţară, ezitantă şi conservativă, care este divizată asimetric, între cei ghidaţi de biserică sau care se opun legii din motive moral-etice familiale, şi cei mai puţin numeroşi adunaţi în jurul unor nume notorii din cadrul societăţii civile.

Diaspora se vrea auzită şi cheama la responsabilitate

Pentru prima dată în istoria ţării, moldovenii de peste hotare demonstrează că se angajează mai activ decât cetăţenii aflaţi în ţară întru promovarea unor reforme concrete, de care depinde aprofundarea relaţiilor cu UE, prin intensificarea circulaţiei persoanelor între RM şi statele europene, dar şi invers. De asemenea, diaspora se arată capabilă să critice frontal guvernarea fără a fi cumva controlată sau dependentă de aceasta, totodată, afişând slăbiciunile statului şi a populaţiei în materie de remitenţe. Vehiculând cu rolul său în pomparea resurselor financiare pentru bugetul naţional, moldovenii din Occident formulează în premieră pretenţii. Acesta se impune în calitate de factor de sensibilizare la scară naţională a opiniei publice, alcătuită din aceeaşi armată de consumatori de remitenţe şi di  alte categorii aflate în interdependenţă directă cu fluxul banilor transferaţi din străinătate.

Rolul civilizator al diasporei ?

Datorită contradicţiilor vizavi de respectiva lege, diaspora moldovenească din Europa, cel puţin o parte din aceasta, se cristalizează în calitate de factor stabilizator, constructiv şi civilizator pentru ţara de origine. Adiţional, aceasta pune presiune şi semnalează reticenţa aşa-numitelor partide „pro-europene”, avertizându-le public pentru ipocrozia politică şi eventualul eşec de integrare europeană a ţării.

Dacă cineva nu va interveni folosind diaspora moldovenească mult mai conservativă din Rusia, sau alte comunităţi mai tradiţionaliste din vecinătatea ţării, atunci vom putea observa o schimbare de atitudine în rândul liberalilor şi liberal-democraţilor, care nu vor putea ignora alegătorul din străinătate. Democraţii vor rămâne cel mai degrabă pe poziţiile lor derivate din loialitate faţă de biserică, deoarece se bazează preponderent pe alegătorul din ţară, spre deosebire de PL şi PLDM, care au depus eforturi substanţiale pentru a cuceri votul moldovenilor plecaţi.

Indiferent de faptul că vocea emigranţilor moldoveni pare să se amplifice, ponderea lor reală va fi luată în calcul de factorii de decizie de la Chişinău, atunci când diaspora va putea să influenţeze şi să motiveze cetăţenii din ţară la acţiuni civice de amploare. Acum însă diaspora   este departe de a vorbi într-o voce cu cei de acasă, care ignoră subiectul legii anti-discriminare, fie se află pe baricade şi vor anihilarea iniţiativei legislative sau eliminarea referinţei despre minorităţile sexuale.

Cu toate acestea, diaspora poate reproşa multe lucruri celor de acasă, având în vedere că injeactează remitenţe în economia naţională, salvându-şi familiile, iar indirect şi ţara. Dar, pentru a fi un partener puternic în dialogul cu autorităţile moldoveneşti, diaspora trebuie să se coaguleze şi să vorbească în unison, fără să le pese de simpatiile individuale faţă de forţele politice aflate la cârma statului. Aceasta trebuie să-şi dezvolte capacităţi de lobby şi advocacy bine coordonate, criticând dur orice guvernare, chiar şi cea prezentă care a preluat conducerea ţării inclusiv graţie votului din străinătate. În acest scop, emigranţii moldoveni pot şi trebuie să antreneze vocile consumatorilor direcţi de remitenţe – familiile şi rudele.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: AIE-2, Alegeri generale 2011 (Chișinău), Homofobia, Homofobia si politica in RM, Legea anti-disciminare, Vlad FILAT

Etichete: , , , , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

7 comentarii pe “Au moldovenii din diasporă puterea să forţeze votarea legii anti-discriminare de către AIE?”

  1. altu Says:

    Reprezentanţii clerului si ai imperiului de la răsărit politizează la extrem această lege exagerând si speculând pe marginea la ce s-ar putea să se întâmple, cu scopul de a împiedica aderarea RM la uniunea europeana. De aceea cred ca AIE ar trebui să pună capăt acestor zvonuri, explicând societatii civile despre ce e vorba în realitate: înlaturarea efectelor discriminarii existente în societate si nu acordarea de drepturi suplimentare minoritaţilor sexuale.

  2. Vali Says:

    Daca e atât de sigur cu suportul diasporei de ce nu se pune la vot.
    Presimt foarte tare ca nu e deloc asa.


  3. […] lucru solicitat activ de către diasporele noastre din Franţa, Italia, Cehia şi Ungaria (VEZI: Au moldovenii din diasporă puterea să forţeze votarea legii anti-discriminare de către AIE?). RecomandăEmailLike this:LikeBe the first to like this post. Explore posts in the same […]


  4. Am în Franța, dar și în Italia și în Canada câțiva zeci de cetățeni, pe care îi cunosc și îi iubesc din tot sufletul și din toată inima și care sau săturat de fundurile goale ale homosexualilor ca de mere pădurețe și de mult ar fi venit acasă dacă Filat și-ar fi făcut misiunea (să deschidă locuri de muncă și să dea niște salarii omenești) și nu ar susține o lege care să-i facă pe cei din Franța ca nici măcar acasă, să nu se simtă acasă. Așadar, credeți-mă, diaspora moldovenilor din Franța sau Italia dacă în mod democratic ar fi supusă unui vot va-ți convinge, ca și în urma sondajului de opinie din R. Moldova, de vor sau de nu vor legea antidiscriminare cu sintagma buclucașă. Și încă ceva, vă rog mult de tot, să nu induceți lumea în eroare, sintagma ”orientare sexuală” de Grecia nu a fost acceptată. Așa că, mai tăiați din poftele și din ambițiile Dvs. Și încă ceva. Dacă a mai dat dovadă și R. Moldova de acte discriminatorii, apoi eu sunt tractor. În această mică țărișoară, trăiesc români, ruși, ucraineni, găgăuji, romi, etc. Apropo, într-o armonie extraordinară. Și toți se împacă în afara celor de sus. Poate pentru cei de sus de pus niște norme antidiscriminare. De fapt, mă uimesc dublele standarte ale legilor în cauză. Exemplu, avem Marea Britanie: Adică, ăștia să umble cu fundurile goale, să facă parade, etc. au voie, dar creștinii să poarte elementar o cruciuliță la gât, nu prea au voie. Așadar, care sunt hotarele legii în cauză, sau, după cum spuneam mai sus, ea mi se pare că este promulgată nu pentru a apăra drepturile romilor, ci cele ale homosexualilor. De nu, ce vă pasă, acceptați legea dată fără sintagma ”orientare sexuală” și gata – e pace în societate. Dar, știu că nu vă aranjează. Și, după cum observ, sa făcut o epidemie de a susține legea dată de câteva asociații, care nici pe departe nu reprezintă opinia majorității. Interesant, ce li sa promis, sau, au fost speriați poate de Europa, că dacă cei de acasă nu votează legea vor fi expulzați… Cine știe…


  5. […] S-a încetăţenit impresia că oficialii europeni vor abolirea regimului de vize pentru moldoveni mai mult decât politicienii autohtoni. Demersurile diasporelor în privinţa necesităţii efectuării ref’ormelor condiţionate de UE au fost trecute şi ele cu vederea de clasa politică. Receptivitatea redusă faţă de vocea moldovenilor din străinătate exprimă gradul de ipocrizie, dar şi apatie din partea oficialităţilor, care însă nu uită să exploateze resursa electorală de peste hotare în timpul campaniilor electorale (Vezi articolul: “Au moldovenii din diasporă puterea să forţeze votarea legii anti-discrim….  […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: