1 MAI, tăcerea muncitorilor și egoismul politicienilor

Niciodată de la independența țării, Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii nu a produs impulsuri autentice de coeziune în rândul muncitorilor.

Nici în acest an, evenimentul nu a avut menirea originară, devenind o adunare ordinară a lucrătorilor din diverse sfere, la indicația șefilor din guvern sau a cumătrilor de partid. În consecință, Piața Marii Adunări Naționale a fost transformată în tribună pentru premierul Vlad Filat. Spre uimirea tuturor, înaltul oficial nu fost deloc huiduit și nicio legumă alterată nu a zburat în direcția lui. Mulțimea îngrămădită în fața Guvernului semăna mai mult cu spectatori devotați ai premierului, decât cu reprezentanții populației ce resimte din greu „roada îmbelșugată” a guvernării Alianței pentru Integrare Europeană.

Această stare calmă și alarmant de docilă a muncitorilor moldoveni se poate explica prin efectul produs de dărnicia lui Filat, care a cedat sindicatelor posibilitatea de a desfășura demonstrație pe Piață în locul PLDM (vezi articolul: “Показуха” Филата и День 1-го мая). Probabil, din acest motiv, liderii sindicatelor l-au prezentat cu atât fast și supușenie pe premier, că pentru un moment s-a creat impresia că evenimentul este o adunare pre-electorală a liberal-democraților.

Încă o dovadă a faptului că reuniunea sindicatelor era parcă ruptă dintr-un scenariu bine aranjat al echipei lui Filat a fost inexistența unor indicii de insatisfacție a publicului. Astfel, la proiectarea diagnozei și prognozelor pe țară într-o „culoare de roz” de către premier nu s-a auzit niciun țipăt de disperare sau semn de furie, deși anume muncitorii trăiesc la limita supraviețuirii.

Datorită hipnozei eficiente a „premierului de succes” sau poate realizarea unui scenariu pus la punct de anturajul  lui Filat împreună cu sindicatele, dar festivitatea din piață a semănat cu un antrenament al susținătorilor PLDM înainte de un miting politic. 

Comuniștii însă au reușit să adune toată masa critică în jurul lor, chiar dacă mulți dintre cei prezenți nu și-au dat seama că PCRM nu este deloc mai bun decât actuala Alianță. Avantajați de calitatea de opoziție, comuniștii au atacat dur guvernarea, însă nu din perspectiva zilei de 1 MAI. Ca și altă dată, Voronin a folosit încă o dată din calendar pentru a lansa critici față de așa-numitele represalii și persecuții regizate de AIE împotriva partidului său. Uitând în totalitate de muncitori și drepturile acestora, liderul comunist a revendicat alegeri anticipate și înlăturarea de la putere a „uzurpatorilor”. 

Și cu prilejul zilei de 1 mai, Filat și Voronin și-au etalat egoismul cras, amândoi scoțând nestingherit dividende politice, din cauza lipsei de organizare civică a muncitorilor și al instinctului de luptă cu factorii politici. Dacă Filat a folosit această zi pentru a simula un „dialog social”, iar Voronin a mizat pe dezbinare și ostilizare a populației, atunci sindicatele au eșuat ca actor social, dizolvându-se în jocul politicienilor. Or, în loc să condamne politicienii, atât guvernarea ineficientă cât și opoziția distructivă, formulând apeluri de solidarizare pentru promovarea dpreturilor și intereselor comune, sindicatele au dat dovadă de imaturitate și lipsă de unitate.

Politizarea sindicatelor este principala cauză a denaturării rolului lor în societatea moldovenească. Coruperea politică a conducerii uniunilor de muncitori, circulația proastă a elitelor sau chiar criza acută de elită sonoră și incisivă în cadrul sindicatelor, a mutilat conceptul de solidaritate între muncitori. Pe lângă concreșterea sindicatelor cu partidele politicilor, un altă latură de decăderii sindicatelor este dispersarea și decapitarea colectivelor de muncitori, cauzate de migrația de lungă durată, fie de cea sezonieră.

Din păcate, nici măcar criza economică și degradarea vieții, cu creșterea decalajului între cei bogați și săraci, nu produce energia socială pentru a mobiliza muncitorii moldoveni. Preocupați de căutarea permanentă a unor surse adiționale de existență, vocea lor s-a redus la tăcere în viața publică și răsună doar în fața televizoarelor sau la manifestațiile strict politice ale comuniștilor, revanșiști și însetați de putere.

Anunțuri
Explore posts in the same categories: AIE-2, Societatea civilă, V. Voronin, Vlad FILAT

Etichete: , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

2 comentarii pe “1 MAI, tăcerea muncitorilor și egoismul politicienilor”

  1. Sefu' Says:

    1 Mai – sarbatoarea lui Filat, doar el munceste cel mai mult! 🙂

  2. Ionut Says:

    Mai avem sindicate? Se stie doar ca sindicatele fara putere nu exista.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: