Chișinăul minte când spune că a fost lăudat de UE

Foto: unimedia.md

Foto: unimedia.md

Raportul anual privind Politica Europeană de Vecinătate, care include și capitolul dedicat Parteneriatului Estic și  partenerilor estici, unde se numără și R. Moldova, a fost publicat pe 15 mai curent. Radiograma arată evoluțiile pozitive ale dialogului moldo-comunitar, dar aruncă lumină și peste problemele existente, la înlăturarea cărora Chișinăul întâmpină dificultăți (combaterea corupției, monopolurile în economie, reforma justiției etc.).

Autoritățile moldovenești s-au arătat foarte mulțumite de bilanțul făcut de europeni, deși sunt semnalate o serie de restanțe și lucruri făcute pe jumătate. Chiar dacă europenii nu cer răspicat îndeplinirea unor obiective, aceștia nu renunță să le reamintească omologilor moldoveni despre următoarele aspecte [1]:

Implementarea strategiei în domeniul justiției și aplicării legii, cu accentul pe apărarea drepturilor omului, precum și contracararea urgentă a corupției. Adică, situația din justiție continuă să provoace îngrijorări, cât timp sistemul rămâne coruptibil. În linii mari, restul reformelor depind de acest sector, iar odată ce europenii pompează surse financiare substanțiale (62 mln.euro) se cer și indicatori de progresie realiști și ireversibili.

Finalizarea investigației și a acțiunilor de judecată privind evenimentele din 7 aprilie 2009. La Bruxelles sunt probabil frapați de eficiența și longevitatea anchetei asupra celor întâmplate 3 ani în urmă. Politizarea dosarului și menținerea lui în zona speculațiilor îi dezamăgește pe partenerii europeni, dar mai și determină o neîncredere față de capacitățile sistemului judiciar și de investigație în perspectiva liberalizării vizelor. Temerea este justificată, odată ce efectele lui 7 aprilie 2009 au constituit o amenințare directă la adresa securității naționale a țării. Mai mult, aceasta a avut repercursiuni și asupra relațiilor de bunăvecinătate în proximitatea europeană, cu introducerea vizelor pentru România și aplicarea unei serii de interdicții față de cetățenii români. Tot aici, revine în discuție și cazul evadării miraculoase a bloggerului rus, Eduard Baghirov, bănuit de implicare în organizarea evenimentelor din aprilie 2009. Prin urmare, din cauza complexității dosarului, europenii vor insista pe investigații concludente, obiective și exhaustive, care să vizeze acțiunile tuturor actorilor politici și non-politici implicați.

Adoptarea măsurilor necesare pentru liberalizarea vizelor, care vizează strategia de reformare a Centrului Anticorupție, precum și legea anti-discriminare, pe care democrații și liberalii se tem să o susțină din raționamente politice. Dacă până acum, politicienii moldoveni au încercat să se prefacă surzi, acum nu mai au argumente, căci Comisia Europeană, în propria persoană, specifică clar că a fi legitimi pentru faza secundă în dialogul privind vizele înseamnă a avea legislația conformă criteriilor europene. Disputele politice nu interesează deloc Bruxellul, care și-a asumat rolul să susțină Alianța de Integrare Europeană, închizând ochii la defectele acesteia (oligarhi la putere, abateri de la legislația moldovenească în vigoare etc.).

Problema este multiaspectuală și se extinde peste sfera economică, energetică, regulatorie etc., dar autoritățile de la Chișinău se entuziasmează din obișnuință pe baza rezultatelor atinse anterior, în cazul dat în 2010. Statutul de lider în cadrul Parteneriatul Estic, atribuit în 2010 țării, creează o percepție distorsionată în rândul autorităților vizavi de reușita lor reală. Totodată, aceasta îi împiedică pe europeni să critice necondiționat și în plină forță, de teamă să nu devalorizeze „exemplele de succes” din proximitatea  UE plină de „povești de coșmar”, în condițiile crizei financiare și a slăbirii proiectului european per ansamblu.

În timp ce R.Moldova rămâne a fi o țară semi-democratică și cu o libertate parțială a presei, conform clasamentelor internaționale, atât UE cât și Chișinăul oficial pretind că au fost realizate progrese în aceste direcții. Viceministrul pentru Afacerile Externe, Natalia Gherman a fost copleșită de performanțele guvernării (referitoare la indicele consolidării democraţiei, statului de drept, libertăţii mass media, stabilităţii politice)[2], în realitate foarte discutabile și controversate. Or, stabilitatea politică depinde de jocurile politice ale unor partide oligarhice, ceea ce o face extrem de șubredă. Statul de drept este compromis de o justiție încă puternic coruptă și ineficientă. Democrația este mai mult o ficțiune, odată ce conduce cu țara trei partide, care au partajat între ele instituțiile statului, iar opoziția majoritară se autoexclude conștient din jocul politic.

Unicul lucru ce salvează cu adevărat autoritățile moldovenești este faptul că situația din R. Moldova este mai pozitivă decât cea din Ucraina, demonizată în Europa pentru persecutarea opoziției politice [3]. „Miracolul moldovenesc” în Parteneriatul Estic s-a conturat datorită înrăutățirii grave a imaginii Kievului, care după venirea lui Ianukovici a intrat treptat în disgrația totală a Bruxellului.

Apropierea de UE nu este posibilă prin intermediul comparației cu Ucraina sau făcând paralele cu orice altă țară din regiune, ci prin antrenarea populației în procesul de integrare europeană și crearea unei realități europene tangibile și accesibile acasă, dacă aceasta se dorește cu adevărat. 

Referințe:

1. ENP Package, Country Progress Report – Republic of Moldova, http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/12/340&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

2. Chişinăul mulţumit de raportul Comisiei Europene, http://www.europalibera.org/content/article/24581838.html

3. Еврокомиссия увидела, что демократии в Украине все меньше, http://www.unian.net/news/503559-evrokomissiya-uvidela-chto-demokratii-v-ukraine-vse-menshe.html

Explore posts in the same categories: AIE-2, Liberalizarea vizelor, UE şi RM

Etichete: , , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: