Notițe din Istanbul (partea I): Orașul fără maxi-taxiuri

Foto: wikipedia.org

Unicul oraș din lume în care poți păși cu ușurință din Europa în Asia și invers. Foarte populat și cel mai mare din Turcia, orașul Istanbul găzduiește o populație de 9.450.00o de oameni. Imensitatea acestei urbe uimește din fereastra avionului, iar la aterizare te copleșește cu ceva special la fiecare colț. Ordinea și administrarea bună a orașului iese în evidență, având în vedere densitatea și numărul oamenilor care populează acest polis.

Dar pentru că suntem la un an de la activitatea primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, după alegerile din 2011, iar eu mă aflu în Istanbul, vreau să punctez câteva contraste esențiale în materie de transport public.

Pentru început, trebuie să spunem că orașul separat de două continente, hiper aglomerat cu oameni, este înzestrat reușit cu transport public, începând cu autobuze și termininând cu tramvaie și transport mai modern (trenuri de mare viteză, ce leagă orașul de aeroport). Oameni mulți așteaptă în stații, dar se înghesuie în saloanele autobuzelor. În timp ce m-am deplasat de la aeroport la hotelul situat practic în inima magapolisului, nu am sesizat panică în legătură cu deficitul de transport, deși populația orașului va atinge în viitor 1o milion de oameni. Contrar este în Chișinău al cărui populație este de 10 ori mai mică, dar unde se pare că transportul public este primul lucru public foarte stresant, mai ales când îți amintești de altercațiile pentru locurile libere.

Ambuteiajele sunt insesizabile la orele 16.00, deși fluxul de transport este continuu, iar stațiile par a fi pline cu istanbulezi. Bineînțeles, nu am stat să verific ce se întâmplă de la 18.00 încolo, când se termină ziua de lucru. Însă, reieșind din modul compact de populare a acestui oraș te aștepți la rânduri de mașini implicate în ambuteiaj. Cel puțin asta se întâmplă în Chișinău, unde ambuteiajele fac parte din coloritul cotidian, ce paralizează transportul public de mai multe ori pe durata unei singure zile.

Și nu în ultimul rând, aici în Istanbul nu este zare de „rutiere”, maxi-taxi sau „маршрутки”. Сălătoriile intra-urbane se fac cu ajutorul transportului public adecvat, adică autobuze, tramvaie, și mai neobișnuit te mai poți deplasa și cu funiculeur-ul. Desigur, în Chișinăul non-turistic și care mai degrabă sperie, decât atrage turiștii, este irațional să vorbești despre funiculeur, dar cu certitudine maxi-taxiurile deranjează și urâțesc transportul public local. 

Istanbulul este un mare magapolis, cu rădăcini istorice adânci, ce are resurse enorme, în special de natură financiară și nu poate fi comparat cu Chișinăul. Dar la fel ca și mentalitatea lor cu a noastră se pare că diferă și închipuirea despre transportul public. Și atunci, mă întreb de ce un oraș euro-asiatic cum este considerat în exterior și se simte din interior, se folosește de un transport public comod, bine amenajat și „human-friendly”, în timp ce Chișinăul elogiat drept „capitală europeană” râmâne legat de un transport rudimentar, enervant și periculos pentru viața citadinilor.

VA CONTINUA …

Explore posts in the same categories: Chişinău - capitală cu probleme

Etichete: , , , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: