Scenariile post-Vilnius: În ce direcție va coti Moldova?

google.com

google.com

Această postare se referă la un articol bazat pe interviul solicitat de ziarul „Evenimentul Zilei”, care ulterior a publicat articolul „Dincolo de Vilnius: patru scenarii ale Grupului Vişegrad. Moldova nu poate rata parafarea acordului cu Uniunea Europeană”[1]. Acest articol se bazează pe scenariile descrise aici [2]. Pentru că în articol nu a fost inclus interviul integral, am decis să-l public în forma în care arată inițial, cu mici ajustări.

1. Care este cel mai posibil scenariu?
Voința politică internă orientată spre Vest, dar și realitățile actuale din interiorul UE, înclină balanța în favoarea scenariului “A”. Deși, în cazul Moldovei, primele două scenarii ( „A” și “B”) par a fi în mod egal pozitive, semnarea Acordului de Asociere între Ucraina și UE reprezintă o piatră de temelie pentru avansarea Parteneriatului Estic ca atare. De aceea, în cazul scenariului “B”, pe care îl putem califica drept variantă parțial pozitivă pentru noi, Moldova va fi pusă în fața unor provocări enorme, determinate de emergența presiunilor din partea Rusiei. Odată ce Ucraina va fi scoasă de pe traseul integrării europene, atenția Moscovei va fi concentrată pe alte state, în mod special Republica Moldova.

Evident, Parteneriatul Estic exclude plasarea statelor din regiune într-un singur coș sau principiul “la pachet” aplicat anterior de UE în relație cu statele ce au aderat la familia europeană în 2004-2007. Cu toate acestea, forța motrice a Parteneriatului depinde de gradul de concomitență și progres al mișcării statelor din regiune în direcția UE. Chiar dacă, Parteneriatul Estic prevede o abordare diferențiată față de fiecare țară parteneră, pașii de integrare politică și economică la UE conduce la interconectarea țărilor și crearea unor interdependențe pe diverse sectoare (un exemplu concludent ar fi cooperarea dintre RM și Ucraina în domeniul gestionării segmentului transnistrean al frontierei comune, realizată cu asistența Misiunii EUBAM).

2. Chiar si in cazul unui succes la Vilnius, nu ar fi cazul ca UE să-și reformeze politica vizavi de Est, în așa fel încît să fie mai convenabil pentru țările partenere, conform scenariului C? (cooperare gradula, mai lenta, sectoriala)

De fapt, Parteneriatul Estic nu implică niciun fel de constrângeri sau cooperare forțată din partea UE. Cu siguranță, Acordul de Asociere va implica relații bazate pe un angajament mai mare și mai puternic, bazat pe reciprocitate, între UE și statele Parteneriatului Estic. Cu toate acestea, în cazul Moldovei, însăși țara (guvernarea) va fi responsabilă de gradul de integrare, iar în schimbul progresului atins va beneficia de sprijinul și asistența corespunzătoare a partenerilor europeni (conform principiilor “mai mult pentru mai mult” și “mai puțin pentru mai puțin”). Totodată, este în interesul Moldovei și celorlalte state de a accelera procesul, pentru a ratifica/semna Acordurile de Asociere (inclusiv ZLSAC). Astfel, nimeni din cadrul UE nu grăbește statele, dar fiind faptul că procesul de pregătire este complicat și presupune diverse costuri pentru statele din Parteneriat, inclusiv costuri de natură politică. Cu toate acestea, deși pregătirile nu sunt nici pe departe finalizate, statele interesate în inițierea Acordurilor cu UE sunt conștiente de faptul că în 2014 va avea loc numirea unei noi Comisii Europene. În acest fel, viziunea asupra regiunii ar putea fi distinctă de cea susținută activ de către actualul Comisar pentru Politica de Vecinătate, Stefan Fule. Mai mult decât atât, Președinția Consiliului European va fi preluată de Grecia și Italia, care deja au promis că anul 2014 va fi dedicat “dimensiunii mediteraneene”. Așadar, cine se grăbește cu adevărat este Chișinăul, Kievul și posibil Tbilisi. Din partea partenerilor europeni observăm eforturi direcționate spre stimularea forțelor politice pro-europene din aceste țări. Ambele părți cunosc bine că fără realizarea reformelor statele Parteneriatului nu vor fi eligibile pentru aprofundarea relațiilor cu UE, prin ratificarea și semnarea ulterioară a Acordurilor.

3. Daca s-ar fi inceput cooperarea cu UE cu acest scenariu C, poate nu ar fi fost presunea Rusiei astazi?

În fond scenariul C nu a putut avea loc deoarece anume statele Parteneriatului Estic au solicitat o integrare mai puternică cu UE. În urma evoluției Politicii Europene de Vecinătate, UE a materializat demersul acestora, pliindu-l pe interesul propriu vizavi de regiune (asigurarea stabilității și prosperității în regiune, din raționamente de securitate). Totodată, Acordurile de Asociere reprezintă o nouă generație de acorduri internaționale dezvoltate de UE, care prevede o integrare economică și o apropiere politică, dar fără a conține o promisiune clară privind viitoarea aderare la UE. De aceea, succesul acestei abordări depinde în mare parte de voința politică de acasă, dar și de o susținere politică sau financiară pentru realizarea reformelor. Pentru că Acordurile prevăd nu doar integrare economică, dar și o asociere politică, Rusia a avut o reacție dură. Pentru că Rusia mai vede țările din Parteneriat drept entități din curtea sa, acțiunile întreprinse de aceasta erau inevitabile. Din punct de vedere geopolitic, zona respectivă creează un perete ce separă Rusia de influențele din Occident. De aceea, cel mai degrabă, acțiunile Moscovei vor fi în continuare axate pe debusolarea orientării europene a statelor din zonă, inclusiv prin contrapunerea UE cu proiectul integraționist euroasiatic. De fapt, varianta propusă de Rusia constă în menținerea țărilor într-o formă neschimbată (în toate domeniile – instituții, statul de drept, economie etc.) și eliminarea presiunilor și cerințelor de transformare venite din partea Bruxelles-ului, în schimbul recunoașterii dominației rusești asupra regiunii în cadrul Uniunii Vamale (ulterior, în cadrul Uniunii Euroasiatice).

4. Este posibil ultimul scenariu?
Ultimul scenariu este cel mai improbabil, în varianta în care este descris. Dar, după cum am menționat, factorul politic intern din fiecare țară în parte va fi unul decisiv în perioada post-semnare a Acordurilor. Astfel, fără voința politică vor fi tergiversate sau stopate, în general, orice reformă. În consecință, aceasta va cauza reticența UE și contrabalansarea factorului european cu cel rusesc.

5. Daca, in cazul ca Ucraina nu semneaza, cum va afecta acest fapt și politica pasiva a UE in raport cu aceasta Republica Moldova?

În realitate, dacă Ucraina va fi scoasă din ecuație, vom avea o presiune dublă din partea Rusiei, care se va reorienta spre influențarea factorului politic din Moldova. În cazul Moldovei, ar putea fi mult mai simplu să modifici lucrurile decât cum are loc acum în relația cu Ucraina. De aceea, UE înțelege că nicio țară nu poate fi pierdută din ecuație, în special Ucraina (ieșirea Armeniei din ecuație a generat dezamăgire, dar nu a produs efecte de contaminare, de „reacție în lanț”, asupra Moldovei sau altor țări din Parteneriat).

6. Daca Armenia, Belarus si Azerbaijan nu parafeaza la Vilnius, putem sa vorbim oricum despre o Europa divizata? (Moldova aflindu-se la frontiera unei parti, fva fi orcum supusa influentei?)

Cel mai degrabă, nu nesemnarea de către ultimele a Acordurilor cu UE va conduce la divizarea Europei, ci crearea Uniunii Vamale (în 2015), creată prin forță și șantaj aplicat de Rusia față de țările din CSI.

Referințe:

1. Dincolo de Vilnius: patru scenarii ale Grupului Vişegrad. Moldova nu poate rata parafarea acordului cu Uniunea Europeană, http://www.evz.md/dincolo-de-vilnius-patru-scenarii-ale-grupului-visegrad-moldova-nu-poate-rata-parafarea-acordului-cu-uniunea-europeana/

2. Visegrad 4 the Eastern Partnership: Towards the Vilnius Summit, http://www.sfpa.sk/dokumenty/publikacie/377

Explore posts in the same categories: Rusia pretutindeni, UE şi RM

Etichete: , ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: