Liberalizarea vizelor cu UE: Provocările viitoare și originea decepționării la moldoveni

sfm.md

sfm.md

Circulația liberă în Europa (cu mici excepții) s-a transformat într-o realitate cotidiană. Autoritățile de la Chișinău au fost destul de abili să folosească propriile realizări, dar și conjunctura regională, pentru ca liberalizarea vizelor să fie aplicată deja în aprilie și nu în toamnă sau chiar mai târziu. Dar acest merit trebuie atribuit mai multori actori, inclusiv externi, printre care instituțiile europene și guvernele naționale. Un „merit” aparte revine Rusiei. Or, statele europene ar fi mai puțin sensibile la demersurile și nevoile țărilor Parteneriatului Estic, dacă nu am fi avut o politică atât de agresivă a Moscovei. Dar, voința politică favorabilă parcursului european din partea Chișinăului a fost elementul esențial. Altfel, eforturile europenilor ar fi fost van, iar Moldova s-ar fi orientat spre Est fără vreo sforțare a Rusiei.

Decepția moldovenilor și agendele paralele

Presa internațională se arată nedumerită pentru că moldovenii sunt reci la faptul că acum pot circula fără vize în Europa. Un efort atât de enorm și o realizare crucială pentru viitorul european al Republicii Moldova este trecut cu vederea de către cetățeni.

Așa numita decepție întâlnită la unii moldoveni exprimă un ghem de confuzii, cauzat de următoarelor aspecte:

  • Pentru unele categorii de moldoveni ( dintre cei rămași acasă) liberalizarea vizelor fără garanția accesului pe piața muncii nu reprezintă o valoare. De asemenea, această atitudine confirmă că obținerea unui loc de muncă este mai prioritară decât posibilitatea de a circula liber în Europa.
  • UE reprezintă o construcție neînțeleasă de către mulți moldoveni. De aceea, percepția moldovenilor vizavi de liberalizarea vizelor este simplistă. Așadar, dacă sunt eliminate vizele, atunci și accesul la piața muncii trebuie să fie asigurată. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Or, nici măcar cetățenii europeni (spaniolii, italienii, olandezii și alții) nu se pot afla pe teritoriul altui state membru mai mult de 3 luni, dacă nu studiază, nu s-au angajat, sau nu demonstrează că dețin resurse financiare suficiente pentru întreținere etc..Aceasta face parte din conceptul celor 4 libertăți de circulație (persoanelor, bunurilor, capitalului, serviciilor). Dar pentru a ajunge la acest tip de raporturi cu UE, Republica Moldova trebuie să adere la UE. Cu toate acestea, nimeni nu interzice moldovenilor să angajeze legal în Europa, chiar dacă au ajuns acolo prin intermediul regimului fără vize. 
  • Suprapunerea experienței de circulație liberă în Rusia.  Este evident că moldovenii compară lucrurile, inclusiv regimul fără vize oferit de UE cu cel existent anterior în relația cu Rusia. În baza pașaportului, moldovenii puteau să ajungă în Rusia în căutarea muncii, fără a ține cont de aspectele legale ale șederii pe teritoriul rusesc. Totodată, nimeni la trecerea frontierei cu Rusia nu le cerea dovezi sub formă de bilete de avion, confirmări, invitații etc.. În prezent, Rusia a înăsprit regimul de vize (aceleași 90 de zile, înregistrare la birourile Serviciului Federal de Migrație, necesitate permisului de muncă sau a patentei etc.), dar moldovenii continuă să opereze cu percepțiile vechi.  Astfel, aceștia vor de la UE ceea ce nici măcar Rusia nu a oferit nicicând, și anume – acces liber și garantat la piața muncii.

Provocările „post-liberalizare”

Cât de perfectă nu ar părea situația curentă există o serie riscuri care pot genera constrângeri pentru regimul fără vize, la etapa „post-liberalizare”. Aceste nuanțe sunt descrise în recentul comentariu, publicat de Centrul Analitic „Expert-Grup” ( Vezi articolul integral: „4 Provocări majore după liberalizarea vizelor cu UE” [1]), și se referă la următoarele:

  • Provocarea nr. 1: Vizite de scurtă ședere versus “turism în scop de muncă”. Eliminarea vizelor Schengen pentru cetățenii moldoveni se referă la posibilitatea efectuării unor călătorii scurte (90 zile pe durata de 180 de zile).
  • Provocarea nr. 2: Călătorii fără vize versus “noile vechi reguli”
  • Provocarea nr. 3: „Scenariul balcanic” și problema azilanților.
  • Provocare nr. 4: Activizarea falsificării actelor moldovenești versus avansarea protecției lor.

În concluzie, liberalizarea vizelor cu UE rămâne a fi una din cele mai importante reușite în domeniul integrării europene, din 2009 încoace. Dar autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure ireversibilitatea acestui proces, ținând cont de situația internă, dar și de actorii externi (Rusia), precum și de imprevizibilitatea regimului separatist de la Tiraspol.

Referințe:

1. Centrul Analitic „Expert-Grup”,4 Provocări majore după liberalizarea vizelor cu UE”, http://euromonitor.md/ro/news/Patru%20provoc%C4%83ri%20majore%20dup%C4%83%20liberalizarea%20regimului%20de%20vize

Explore posts in the same categories: Liberalizarea vizelor, UE şi RM

Etichete:

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: