Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare

jurnalism

Foto: pcnews.ro

În 2016, percepţia publică internă şi externă asupra protestelor anti-guvernamentale de la Chişinău a suferit schimbări esenţiale. Protestele şi taberele de protestatari nu mai sunt văzute separat. Fapt ce s-a întâmplat după ce Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” a îmbrăţişat ideea de contopire a protestelor cu forţele pro-ruse (Igor Dodon, Renato Usatîi), exclusă în totalitate în 2015. Aceasta a însemnat la fel preluarea de către Platforma Civică DA a riscurilor ce provin de la radicalizarea protestelor, care nu a fost niciodată exclusă de către Dodon şi Usatîi.

Fuzionarea protestatarilor a fost salutată de multe voci în Moldova, dar a generat interpretări eronate în exterior, atât în Vest, cât şi în Est. Astfel, multe instituţii media din Occident au citit greşit „esenţa protestelor” din 20 ianuarie, văzute de BBC, Euronews sau EuObserver drept proteste ale forţelor pro-ruse împotriva unui guvern pro-european. Aspect semnalat de publicul familiarizat bine cu realităţile moldoveneşti, sub presiunea căruia mesajul presei occidentale a fost corectat în cele din urmă. Pentru presa pro-guvernamentală de la Moscova, contopirea taberelor de protestatari a devenit un prilej inedit pentru alimentarea propagandei anti-americane şi anti-europeane. Produsele propagandistice ruseşti au fost însă, cu mici excepţii, tratate cu indiferenţă de către publicul moldovenesc din ţară şi din străinătate.

Presa occidentală a dezinformat intenţionat sau din greşeală?

Ştirile difuzate de către BBC sau Euronews privind „protestele forţelor pro-ruse contra guvernării pro-europene” a avut un impact mediatic considerabil. Pentru cei care urmăresc îndeaproape politica moldovenească asemenea ştiri au produs o disonanţă puternică cu realitatea politică cotidiană. Or, mişcarea protestatară este neomogenă, iar pe lângă forţe pro-ruse aceasta conţine tabăra protestatarilor cu viziuni pro-europene (Platforma Civică DA şi alţii). Totodată, atribuirea caracteristicii de „guvernare pro-europeană” este de neimaginat, având în vedere oligarhizarea puterii şi discreditarea pe scară largă a procesului de integrare europeană. Anume din aceste considerente, ştirile BBC şi Euronews despre aşa-numiţii „protestatari pro-ruşi” şi „guvernare pro-europeană” au trezit nedumeriri şi supărări în rândul moldovenilor din ţară şi a celor din diasporă. Cu toate acestea, viteza cu care presa occidentală a admis asemenea erori de interpretare ridică anumite semne de întrebare ce ţin nu atât de calitatea produselor acestora, cât de modul cum este văzută Moldova din exterior.

În primul rând, guvernarea de la Chişinău are o legitimitate limitată, dar aceasta continuă să creeze impresia că este angajată în realizarea reformelor pro-europene. Mai mult ca atât, nici UE şi nici SUA nu au contestat legalitatea noului guvern (condus de Pavel Filip). Or, chiar dacă europenii şi americanii cunosc în detaliu despre corupţia politică de la Chişinău, aceştia sunt ghidaţi de calcule raţionale strategice, care reflectă constrângerile economice, politice şi geopolitice ale ţării şi ale regiunii. Astfel, presa occidentală este practic lipsită de argumente forte ce i-ar împiedica să numească guvernarea de la Chişinău drept “pro-europeană”.

În al doilea rând, toate ţările Parteneriatului Estic, inclusiv Moldova, sunt văzute şi respectiv interpretate prin prisma competiţiei geopolitice dintre UE şi Rusia. De aceea, contopirea taberelor de protestatari, pro-ruşi şi a celor cu viziuni pro-europene, a schimbat imaginea mişcării protestatare, unde pe lângă revendicări anti-Plahotniuc şi anti-corupţie puteau fi citite multe mesaje anti-europene şi anti-americane. Cel mai probabil, fuzionarea protestatarilor a generat o anumită confuzie şi ca urmare mai multe episoade de dezinformare apărute în presa occidentală. Or, pe parcursul protestelor desfăşurate în anul 2015, când taberele de protestatari erau divizate pe aspecte politice clare, nu au fost întâlnite cazuri când instituţiile media din Occident ar fi calificat toţi protestatarii drept forţe pro-ruse.

Nu în ultimul rând, interpretările eronate legate de protestele de la Chişinău sunt produsul stereotipurilor create pe parcursul ultimilor ani, când Moldova a fost promovată intens drept „poveste de succes” de către diverşi experţi, jurnalişti şi oficialităţi. Prin urmare, aspectele date ale dezinformării din presa occidentală ar putea fi la fel rezultatul deducţiei că protestatarii ce se opun unei guvernări, poziţionată drept pro-europeană, sunt automat non-proeuropeni sau pro-ruşi.

Ce urmăreşte propaganda rusească?

Protestele de la Chişinău sunt în atenţia Rusiei, care încearcă să le valorifice cât mai eficient. Scopul acesteia este de a pune capăt proiectului integraţionist european, dar preferabil cu mâinile forţelor politice pretins pro-europene. Aceasta i-ar permite să discrediteze definitiv vectorul european în Moldova, dar şi să stigmatizeze pe oricare altă forţă politică nouă, care va formula deziderate pro-europene. De aceea, fuzionarea protestelor şi absorbirea Platformei DA, considerată de sorginte pro-europeană, într-o mişcare protestară comună cu pro-ruşii Dodon şi Usatîi a reprezentat un eveniment extrem de important pentru propaganda rusească. Prin urmare, spre deosebire de alte proteste de amploare din 2015, presa pro-guvernamentală de la Moscova a reuşit să ajungă pe teritoriul Moldovei, unde are statut de persona non grata, pentru a realiza un reportaj de la faţa locului.

Produsul lansat de maşinăria propagandei ruseşti a fost criticat în presa moldovenească. Însă puţină atenţia a fost acordată scopului general urmărit de partea rusă. Or, obiectivul nu a fost de a discredita România, SUA sau UE în parte. Intenţiile părţii ruse, ce pot fi deduse din produsul mediatic privit şi evaluat în întregime, ţin de crearea unei percepţii false despre faptul că protestatarii, chiar şi cei pro-europeni, cer demiterea unei guvernări pro-europene corupte şi oligarhice, care este protejată de UE şi SUA. Aşadar, s-au pus bazele unui mit conform căruia europenii şi americanii susţin guverne corupte, dar docile, care nu sunt dorite nici chiar de către pro-europenii din Moldova. La fel, segmentele cu viziuni pro-europene de protestatari (Platforma DA) au fost folosite pentru a spori legitimitatea taberelor de protestatari pro-ruşi, conduse de Dodon şi Usatîi.

În loc de concluzie…
De modul cum sunt mediatizate protestele de la Chişinău depinde în mare parte eficienţa presiunilor care pot fi exercitate asupra guvernării. La fel, de aceasta depinde legitimitatea protestelor şi simpatiile faţă de acestea în rândul actorilor statali şi non-statali din străinătate. Totodată, orice guvernare are nevoie de legitimitate nu doar acasă, dar şi în exterior, de aceea, calitatea informaţiei difuzate de presa străină contează. Prin urmare, orice tentativă de manipulare şi dezinformare trebuie identificată şi taxată, indiferent de faptul că este de origine occidentală sau rusească. Însă există o diferenţă esenţială între episoadele de dezinformare observate în presa occidentală şi produsul de manipulare al propagandei ruseşti privind evenimentele politice de la Chişinău. Or, în cazul presei occidentale pot fi exercitate presiuni, astfel ca în final să obţii corectarea mesajului. Lucru ce este exclus atunci când vorbim despre presa pro-guvernamentală de la Moscova, care acţionează la indicaţia regimului politic, interesat în discreditarea deplină a SUA şi UE, în particular în ţările din sfera de influenţă a Rusiei.

NB. Articolul poate fi preluat CU CONDIȚIA citării sursei originale!

Explore posts in the same categories: Relatiile RM-SUA, Rusia pretutindeni, UE şi RM

Etichete: ,

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: