Archive for the ‘Alegeri anticipate 2010’ category

Cine sau ce împiedică formarea AIE-2?

decembrie 29, 2010

După încheierea celei de-a 11-a runde oficiale de tratative politice, se conturează o situaţie deloc de invidiat în tabăra liberalilor, contrazişi de foştii colegi de coaliţie, care înclină să folosească „pretenţiile” şi „ambiţiile” avansate de PL în calitate de scuză pentru eşuarea înfiiţării „AIE 2”.

Turnură neobişnuită pe scena politică, căci culpa pentru eventualul faliment al forţelor de centru-dreapta este într-o formă subtilă transferată de la democraţi către liberali, care urmăresc să înduplece opinia publică profund derutată, frământată de diviziuni şi contaminată de tot felul de mituri politice post sau/şi anti-comuniste. Puţini observă, dar „cineva” intenţionat împinge povara presiunii publice spre dreapta eşichierului politic. Compensându-şi impotenţele anterioare, PD-ul bicefal („Lupu” + „Plahotniuc” – „Diacov”) este pregătit să meargă la orice tip de alianţe, pentru că în orice caz va reuşi să propulseze proiecte acceptabile pentru public. Or, după cum menţionam şi în alte comentarii, ipotetic vorbind atât PLDM, cât şi PL, se vor opune cu greu unor legi sau acţiuni politice favorabile apropierii de UE, spre exemplu. Susţinătoare a iniţiativelor pro-europene importante pentru manipularea publicului, cele două formaţiuni de dreapta vor fi puse în situaţia să agreeze acţiuni chiar dacă acestea vor veni din iniţiativa democraţilor, intraţi în „concubinaj politic” cu PCRM-ul. Aparent comuniştii ar putea să-şi ia revanşa, dar realitatea este de altă natură, noul legislativ nu le va conferi o ambianţă confortabilă, fiindcă alianţa cu PDM nu va închide nicidecum comunicarea democraţilor cu potenţialele partide de opoziţie.

Miza lui Filat

Departe de frustrări şi pretenţii, ţinta partidelor parlamentare este să realizeze alegerea Preşedintelui Parlamentului până la sfârşitul anului. Motive sunt mai multe, pe lângă cel pur subiectiv legat de transmiterea mesajului către naţiune, important pentru legitimizarea şi amplificarea autorităţii liderilor politici în contextul alegerilor parlamentare anticipate, poate fi evidenţiată încercarea unor partide de a perpetua viaţa „rămăşiţelor” Alianţei pentru Integrare Europeană, cu scopul obţinerii unor dividende politice cu încărcătură electorală înainte de alegerile generale locale. În acest sens, poate fi menţionată semnarea „foii de parcurs” în cadrul dialogului R.Moldova-UE privind liberalizarea regimului de vize, convenită cu Comisia Europeană pentru prima parte a lunii ianuarie 2011. De aceea, păstrarea incertitudinii şi neconstituirea coaliţiei până la finele lui 2010 creează oportunitatea unică pentru liderul PLDM, unicul exponent al fostei AIE rămas în funcţie, de a valorifica în continuare beneficiile rezultate din funcţionarea coaliţiei anti-comuniste 2009-2010. (mai mult…)

Reclame

UNIMEDIA dezinformeaza, Ministerul de Externe de la Chisinau reactioneaza

decembrie 24, 2010

Lacunele si viciile surselor de informare din Moldova nu sunt o noutate pentru opinia publica autohtona. De aceasta data insa s-a trecut peste „linia rosie”, deobicei respectata de sursele mass-media credibile si profesioniste. Posibil, s-ar fi putut inchide ochii la aceste gafe, dar nu acum si nicidecum nu in aceasta situatie.

Pentru a trece direct la subiect voi aminti una din recentele „perle” pe care colegii de bresla de la „Unimedia” au mediatizat-o atat de eficient ca a rectionat chiar si Ministerul de Externe de la Chisinau. (mai mult…)

Politicienii „liberali” trebuie să înţeleagă că AIE şi-a încheiat mandatul

noiembrie 30, 2010

Preluat de AZI.MD

După alegeri, la fel ca şi înainte de acestea, unele compotenente ale fostei coaliţii de guvernare cred în ideea că Alianţa de Integrare Europeană mai există sau mai poate fi reanimată. Este clară atitudinea acestora, deoarece aproape toate formaţiunile au obţinut graţie Alianţei lucruri la care nici nu vizase, poate cu excepţia democraţilor ale căror obiective au rămas nerealizate.

Nostalgia după Alianţă rezultă din încercarea unor formaţiuni de a-şi păstra confortul şi puterea căpătate după debarcarea comuniştilor. Motivaţia de a păstra vechea construcţie, abandonată  de către AMN-ul neajutorat de electorat, vine în primul rând din partea liberalilor şi a PLDM, care s-au pricopsit cu funcţii de preşedinte de ţară pe perioada interimatului, funcţii numeroase în ministere şi poziţia de prim-ministru. Aici, trebuie să recunoaştem că spre deosebire de liberali, povara guvernării i-a revenit liberal-democraţilor. Oricum, este greu să spunem dacă PLDM ar fi acceptat funcţia de premier fără a primi garanţiile europenilor privitor la o susţinere consistentă şi consecventă pentru depăşirea multiplelor crize.

Nemulţumiţi de Alianţa pentru Integrare Europeană pot fi consideraţi democraţii lipsiţi de funcţia mult râvnită de preşedinte al ţării, pe care cu satisfacţie a exercitat-o Mihai Ghimpu. Anume PDM manifestă reticenţă faţă de fosta coaliţie, unde s-a simţit strâmtorat, limitat în manevre şi lipsit de capacitate de acţiune. Cu toate acestea, partea plină a păharului constă în „siguranţa” pe care şi-au asigurat-o democraţii prin intermediul AIE, inclusiv finanţatorilor săi, printre care şi Vlad Plahotniuc. (mai mult…)

Aşteptăm „scuzele” de rigoare de la realizatorii de exit-polluri eronate, prezentate drept adevărul în ultima instanţă

noiembrie 29, 2010

Preluat de HOTNEWS.MD

Sunt mai mult decât sigur că nimeni nu a uitat extazul unora, animat de cele două exit-polluri, unul mai prost şi mai ireal decât celălalt. Toţi au văzut, dar puţini au criticat sau au pus la îndoială calitatea lor. Au fost câteva persoane, prieteni şi colegi, care mi-au explicat „metehnele” exit-pollurilor, eu fiind convins că ceva nu este în regulă din start, deoarece mult prea scăldaţi în soare sunt PLDM şi alte partide.

Puţini formatori de opinie au reacţionat treaz şi rece la aceste date, acceptând să creadă în rezultate neverificate, provocatorii şi eronate, diseminate de cele două posturi TV. Motivaţia susţinătorilor de ieri şi a dezamăgiţilor de astăzi  este simplă – convingerea că cei de la guvernare au pus capăt comuniştilor, iar votul din străinătate va salva situaţia. Ambele teze au fost reale, dar sub nicio forma nu au luat in calcul eşecul referendumului şi urmele adânci lăsate de acesta în conştiinţa electoratului şi în strategiile comuniste pre-electorale şi electorale. (mai mult…)

Interviu cu Doru Petruti despre „deficientele” sondajelor din R.Moldova

noiembrie 29, 2010

Interviu cu Doru Petruţi, directorul executiv al Comapaniei sociologice „IMAS”, realizat de politologul Denis Cenușă pentru portalul de știri HotNews.md.

 

Dedic acest material in primul rand realizatorilor „exit-pollurilor” din 28 noiembrie, ziua alegerilor parlamentare anticipate din R. Moldova.

Mai jos o prima intrebare, dar extrem de esentiala, care nu a fost inclusa in versiunea interviului publicata pe HOTNEWS.MD.

Denis Cenuşa: Din toate sondajele realizate în R. Moldova, datele prezentate de IMAS sunt cele mai exacte. În opinia Dvs., de ce există diferenţe dintre rezultatele sondajelor? Care sunt motivele?

Doru Petruţi: Înainte de a compara rezultatele propriu-zise ale mai multor sondaje, ar fi mult mai util să ne uităm pe câţiva parametri tehnici ale sondajelor. Unul dintre ei ar fi eşantionul, calitatea eşantionului extras. Recent, am văzut sondaje realizate chiar pe un volum mai mare decât în cadrul Barometrului de Opinie Publică, care constituia 1500 de chestionare, ce includea doar pe 65 de localităţi din ţară. Aceasta ar însemna o concentrare foarte mare de chestionare pe localităţile rurale. (mai mult…)

Ce am obtinut de la alegerile parlamentare din 28 noiembrie?!

noiembrie 29, 2010

Alegerile anticipate au suscitat un interes izbitor de ridicat din partea publicului local, antrenand intr-o masura sporita si alegatorii prinsi in strainatate. Energizati de numeroasele partide politice si de puternicile campanii de informare si educatie civica, in cele din urma, majoritatea cetatenilor, adica 60% dintre acestia, au participat la votare.

Indicatorul cel mai performant este totusi dedicarea moldovenilor de peste hotare, care pentru prima data in istoria R. Moldova au asistat cu indrazneala la scrutinul electoral, numarand peste 50 mii de persoane. Cifra reala a moldovenilor aflati departe de casa este de cel putin 10 ori mai mare, insa cele 50 mii de voturi reprezinta oricum mai mult decat aproximativ 19 mii exprimate la referendumul constitutional din 5 septembrie. O asemenea prezenta creste ponderea votului lor in formarea viitoarei guvernari , dar si angajamentul lor fata de concetatenii din tara. Specificul acestui impact consta in faptul ca dupa acest scrutin, votul din strainatate va fi vanat si mai mult de politicieni, daca primii nu vor putea exercita posibilitati de control si influenta asupra noilor guvernanti. Pe de alta parte, diasporele sunt inapte de a forta lucrurile interne ale Moldovei, nici pe calea rudelor pasive, principalii consumatori fideli ai remitentelor, nici prin intermediul partidelor politice cu care coopereaza.

De asemenea, cu ajutorul acestui scrutin am avut parte de „show-uri” televizate, concerte numeroase si scumpe, dar si de o implicare activa a factorului extern. Cat de suparator nu ar fi acest aspect, dar fortele occidentale, precum si Romania, au ajutat pe caile politico-diplomatice partidele din fost Alianta pentru Integrare Europeana, incercand sa limiteze comunistii anacronici si eurosceptici. Cel putin autoritatile romane au oferit transport public gratuit pentru ca cetatenii moldoveni aflati in Romania si dornici sa participe la votare, sa se poata deplasa la una din cele 8 sectii de votare deschise in aceasta tare. Spre deosebire, de acestea, Rusia a fost retrasa si calculata, mizand pe numeroasele clisee si disparitati existene in R. Moldova, procedand exact ca in situatia alegerilor din Ucraina. (mai mult…)

Ce sanse are Gabriel Stati sa acceada in viitorul Parlament?

noiembrie 25, 2010

Preluat de Jurnal.md

Putini prefera sa discute despre candidatii independenti, catalogandu-i ca si pe partidele mici si extraparlamentare drept „marginalitati politice”. Motivele aduse de acestia sunt diverse: credibilitatea scazuta, notorietatea redusa, experienta politica la faza incipienta, urmarirea unor scopuri politice individuale sau a unor profituri pe termen lung, provinienta dubioasa, autoritatea discutabila, capacitati si calitati derizorii etc.

Acest tip de reactie vine din lipsa de experienta si perspectiva reala a candidatilor independenti de a concura pentru mandate in Parlament. Totodata, suspiciunile fata de aceasta categorie de concurenti electorali in randul alegatorului sunt determinate de traditiile electorale din tara, unde atentia este concentrata in primul rand pe partidele puterii, pe cei mai puternici, care detin aparatul administrativ si controleaza procesul decizional. Amendamentele la legislatia electorala operate de partidele din Alianta pentru Integrare Europeana au creat posibilitati pentru candidatii independenti, facilitandu-le partial accesul in Parlament.

Lasand la o parte lipsa de traditie electorala si de incredere la moldoveni de a da votul unei singure persoane in favoarea unor liste lungi, deseori pline de nume necunoscute si/sau controversate, constatam cu regret ca dintre cei 19 candidati independenti putini au reusit sa se intipareasca in memoria electoratului. Unii pentru ca nu detin resursele necesare, altii pentru ca nu au echipa de promovare, iar ceilalti pentru ca nu au mesaj, carisma si calitati personale remarcabile.

Privindu-i cu ochi obiectivi recunoastem ca majoritatea se confrunta cu cele trei seturi de probleme sus-mentionate. Si cu aceste neajunsuri ale conglomeratului de concurenti, cativa s-au dezlipit de la multimea de personaje ramase in mare parte incognito. Aici mentionam cateva nume care s-au facut vizibile nu doar in listele concurentilor electorali inregistrata de Comisia Electorala Centrala, dar si in actiuni concrete in teren – Sergiu Banari si Gabriel Stati. Dar mai mult decat primul s-a facut vizibil fiul (mai mult…)


%d blogeri au apreciat asta: