Archive for the ‘Liberalizarea vizelor’ category

Moldova after three years of visa-free regime with EU and new European realities

mai 14, 2017

The abolition of the visa regime for Moldovan citizens in April 2014 was one of the most palpable accomplishments of the Moldovan authorities in the European integration process. Partially, owing to this success, Moldova was considered a “success story”. But this description was practically abandoned in the light of the multiple political crises caused by corruption and very serious offenses, like those committed in the banking system.

On March 28, 2017, Georgia joined Moldova, becoming the second Eastern Partnership country for which the EU abolished the visa regime (VisaFreeEurope, March 2017). Meanwhile, Ukraine goes through the last procedural stages so that it could also benefit from visa-free travel in the Schengen Area by the end of 2017. The negotiations with Georgia and Ukraine, as well as with Turkey and Kosovo, on the liberalization of visas depended a lot on the changes made by the EU to the visa waiver suspension mechanism (Council of the EU, February 2017). Thus, the EU introduced more rigorous conditions towards the countries that benefit from visa-free travel, including Moldova. (mai mult…)

Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova

martie 30, 2016

Georgia este la o distanţă de circa 5 luni de la activarea regimului fără vize cu Uniunea Europeană (UE). Pe data de 9 martie 2016, Comisia Europeană a propus oficial Consiliului UE (adică, statelor membre UE) şi Parlamentului European să elimine regimul de vize pentru cetăţenii georgieni. Astfel, la fel ca moldovenii cu paşapoarte biometrice, georgienii cu actele în regulă vor putea efectua călătorii de durată scurtă (90 zile pe durata a 180 de zile) în ţările din zona Schengen (30 de ţări).

Acest eveniment are un impact pozitiv asupra Georgiei, a Parteneriatului Estic, dar şi asupra Caucazului. În primul rând, cetăţenii georgieni obţin o probă concretă a faptului că integrarea europeană poate aduce rezultate palpabile. În al doilea rând, alte ţări din Parteneriatului Estic, în particular Ucraina, sunt motivate să-şi îmbunătăţească performanţa pentru a urma exemplul Moldovei şi Georgiei. Totodată, regimul liberalizat de vize acordat Georgiei devine un stimulent puternic pentru interesul din partea celorlalte două state caucaziene (Armenia şi Azerbaidjan).

În fine, reuşita Georgiei înseamnă pierderea de către Moldova a statutului de unica ţară din Parteneriatul Estic ce beneficiază de un regim liberalizat de vize cu UE. (mai mult…)

Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?

februarie 16, 2016
Foto: unimedia.md

Foto: unimedia.md

Gestionarea defectuoasă a crizei refugiaţilor de către statele europene a determinat adoptarea mai multor acţiuni necoordonate în interiorul UE. În consecinţă, o reacţie în lanţ, declanşată în Ungaria, a determinat gradual reintroducerea condiţionată a controalelor la frontierele interne ale UE de către Suedia, Danemarca sau Germania. Adiţional, după ce Parisul a devenit ţinta actelor teroriste la finele lui 2015, controalele la fel au fost introduse la frontierele naţionale franceze (cu Belgia, Luxembourg, Elveţia). Cancelarul german, Angela Merkel, a sugerat că de Schengen depinde viabilitatea Zonei Euro. Totodată, potrivit anumitor estimări franceze, reintroducerea controalelor în Schengen ar produce costuri enorme pentru economia europeană (cel puţin 110 miliarde euro până în 2025).

 
Per ansamblu, principiile fundamentale ale UE, precum circulaţia liberă a bunurilor şi a persoanelor, sunt elementele construcţiei europene cel mai puternic clătinate din cauza fisurilor apărute în Zona Schengen. Aceste probleme ating, în primul rând, interesele mediului de afaceri şi ale cetăţenilor europeni. Întrebarea este dacă problema dată, care aparent ţine strict de UE, poate avea implicaţii pentru Moldova sau nu?

(mai mult…)

Liberalizarea vizelor cu UE: Provocările viitoare și originea decepționării la moldoveni

aprilie 28, 2014
sfm.md

sfm.md

Circulația liberă în Europa (cu mici excepții) s-a transformat într-o realitate cotidiană. Autoritățile de la Chișinău au fost destul de abili să folosească propriile realizări, dar și conjunctura regională, pentru ca liberalizarea vizelor să fie aplicată deja în aprilie și nu în toamnă sau chiar mai târziu. Dar acest merit trebuie atribuit mai multori actori, inclusiv externi, printre care instituțiile europene și guvernele naționale. Un „merit” aparte revine Rusiei. Or, statele europene ar fi mai puțin sensibile la demersurile și nevoile țărilor Parteneriatului Estic, dacă nu am fi avut o politică atât de agresivă a Moscovei. Dar, voința politică favorabilă parcursului european din partea Chișinăului a fost elementul esențial. Altfel, eforturile europenilor ar fi fost van, iar Moldova s-ar fi orientat spre Est fără vreo sforțare a Rusiei.

Decepția moldovenilor și agendele paralele

Presa internațională se arată nedumerită pentru că moldovenii sunt reci la faptul că acum pot circula fără vize în Europa. Un efort atât de enorm și o realizare crucială pentru viitorul european al Republicii Moldova este trecut cu vederea de către cetățeni.

Așa numita decepție întâlnită la unii moldoveni exprimă un ghem de confuzii, cauzat de următoarelor aspecte: (mai mult…)

Fără vize în UE: Moldova mai repede decât Balcanii de Vest?

februarie 15, 2014
euronest.blogspot.com

euronest.blogspot.com

Liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană (UE) prinde un contur din ce în ce mai pronunțat. Oficialii europeni au prezentat un calendar preliminar, care confirmă că vizele Schengen ar putea fi anulate pentru cetățenii moldoveni la sfârșitul primăverii. Cu toate acestea, scenariul schițat de Bruxelles pare extrem de pozitiv. Contrar prognozelor anteriore, UE își propune să elimine vizele mai devreme, cu aproximativ 2 luni. Totuși, care scenariu prevalează și ce factori au stat la baza modificării calendarului? Mai mult, rămâne o enigmă ziua exactă când moldovenii vor putea călători în Europa fără vize Schengen – în primăvară sau în toamna anului 2014?

Scenariul UE – „scenariu pozitiv”

Din cauza speculațiilor politice circulate anterior de forțele politice din țară, a complexității procedurilor interne ale UE, dar și a diverselor scenarii mediatizate de sursele media locale, prognozarea exactă a perioadei când Moldova poate obține regimul liberalizat de vize (vizite de scurtă durată) a devenit o adevărată provocare. (mai mult…)

Marian Lupu i-a numit „desfrânaţi” pe ministrul de externe al Germaniei şi pe premierul Belgian. De ce tac europenii

mai 23, 2012

Câteva zile în urmă euroscepticul şi euro-plângăreţul democrat Marian Lupu a comis una din cele mai grave erori din cariera sa politică. Din dorinţa de a se pune bine pe lângă segmentele homofobe ale societăţii, într-o emisiune la ProTV Chişinău, liderul PDM a etichetat minorităţile sexuale ca „desfrânaţi”. Acest lucru reiese din afirmaţia democratului deranjat serios de revendicările acestei categorii sociale privind respectarea drepturilor fundamentale (care nu aduce atingere familiei sau instituţiei adopţiei).

„Eu tratez lucrurile astea ca desfrâu” a spus Marian Lupu, referindu-se la homosexuali, pe care îi consideră o altă specie umană decât majoritea populaţiei. Dar fără să-şi dea seama, liderul democrat a catalogat drept „dresfrânaţi” nu doar pe minorităţile sexuale din ţară, dar şi pe politicienii şi oficialităţile din statele UE, care nu-şi ascund orientarea sexuală.

În Germania şi Belgia, declaraţiile lui Marian Lupu vor trezi cel puţin reacţii confuze. Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle şi premierul Belgiei, Elio Di Rupo, care şi-au dezvăluit homosexualitatea cu mult timp în urmă, se pot întraba de ce preşedintele unui partid din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană face declaraţii homofobe.

Discriminarea frontală şi cuvântările nerespectuoase ale democratului Lupu sunt adresate atât propriilor cetăţeni, iar într-un mod indirect şi reprezentanţilor aceleiaşi categorii din Europa, inclusiv oficialităţilor europene. Aceasta scoate în evidenţă iresponsabilitatea politică a liderului PDM, dar şi profundele viziuni homofobe ale acestuia, susţinute activ şi agresiv, de sus în jos, de către aripa tînăra a democraţilor.

Problema nu constă în biata lege antidiscriminare, redenumită „egalitatea de şanse”, definitivată în „asigurarea egalităţii” de acelaşi Filat, înainte de a o trimite în mod repetat legislativului. Trezeşte îngrigorări afrontul lui Lupu împotriva minorităţilor sexuale ca atare, fără a realiza că loveşte totodată şi în Guido Westerwelle şi Elio Di Rupo, care sunt (mai mult…)

Şantajul anti-european al liberalului Ghimpu

mai 21, 2012
Foto: timpul.md

Foto: timpul.md

Partidul Liberal şi-a compromis definitiv imaginea liberală. Disocierea cu orice preţ de legea antidiscriminare şi noua ei variantă – „legea privind egalitatea de şanse” a confirmat caracterul profund conservativ şi rudimentar al acestei formaţiuni pretins liberale. Mihai Ghimpu a confirmat verbal că este la o distanţă de kilometri de principiile libertăţilor şi drepturilor fundamentale, atunci când l-a contrazis pe preşedintele Nicolae Timofti, care a abrogat legea privind castrarea pedofiliei[1]. Iniţiativa legislativă a liberalilor este considerată de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului drept un stimulent pentru tratament inuman, calificabil şi ca tortură [2]. Dar fără a ţine cont de opinia preşedintelui ex-judecător, Nicolae Timofti şi de îngrijorările ONG-urilor de profil, Ghimpu cere adoptarea unei legi, care va pune pe bandă rulantă nenumărate dosare la CEDO şi va discredita cursul pro-european al ţării.

Populismul eurosceptic cu care este înzestrat democratul Marian Lupu (Vezi articolulu: „Marian Lupu se înglodează în euroscepticism şi sfidează principiile UE”) degenerează până la populism anti-european în cazul liberalului Mihai Ghimpu, care consideră că reformele trebuie să aibă loc indiferent de condiţionalităţile UE sau FMI. În contrasens cu obiectivul de integrare europeană, ancorat la un proces neîntrerupt de adaptare la standardele şi criteriile fundamentale europene, percepute ca ceva aparte de drepturile omului, liberalii suprapun şi substituie angajamentele faţă de partenerii europeni cu propriile scheme de acumulare a simpatiilor populaţiei.

În corespundere cu valorile donatorului constant al ţării – UE, care prevede că legea antidiscriminare este esenţială pentru crearea unui mediu benefic pentru respectarea drepturilor omului, subvesrsiunea anti-europeană a liberalilor riscă să (mai mult…)

Marian Lupu se înglodează în euroscepticism şi sfidează principiile UE

mai 18, 2012
Foto: pdm.md

Foto: pdm.md

Liderul democraţilor a ales calea populismului neprietenos integrării europene. Afilierea la Alianţa pentru Integrare Europeană nu reprezintă o piedică pentru euroscepticul Marian Lupu. Nici mimica stupefiată a Şefului Delegaţiei UE de la Chişinău, Dirk Schuebel, care cu greu şi-a ascuns dezămăgirea în poziţia democratului faţă de liberalizarea vizelor şi imaginea UE în Moldova, per ansamblu (Vezi articolul: „Bruxellul îl contrazice pe euroscepticul Marian Lupu”). El omite angajamentele faţă de populaţie, care a primit promisiuni din partea întregii coaliţii de guvernare, inclusiv PDM, că va fi apropiată de UE, primind şi un regim liberalizat de vize.

S-a încetăţenit impresia că oficialii europeni vor abolirea regimului de vize pentru moldoveni mai mult decât politicienii autohtoni. Demersurile diasporelor în privinţa necesităţii efectuării ref’ormelor condiţionate de UE au fost trecute şi ele cu vederea de clasa politică. Receptivitatea redusă faţă de vocea moldovenilor din străinătate exprimă gradul de ipocrizie, dar şi apatie din partea oficialităţilor, care însă nu uită să exploateze resursa electorală de peste hotare în timpul campaniilor electorale (Vezi articolul: „Au moldovenii din diasporă puterea să forţeze votarea legii anti-discriminare de către AIE?”)

Contrazis tranşant, deşi foarte fin, de oficialii europeni, Marian Lupu este intenţionat să (mai mult…)

Chișinăul minte când spune că a fost lăudat de UE

mai 15, 2012
Foto: unimedia.md

Foto: unimedia.md

Raportul anual privind Politica Europeană de Vecinătate, care include și capitolul dedicat Parteneriatului Estic și  partenerilor estici, unde se numără și R. Moldova, a fost publicat pe 15 mai curent. Radiograma arată evoluțiile pozitive ale dialogului moldo-comunitar, dar aruncă lumină și peste problemele existente, la înlăturarea cărora Chișinăul întâmpină dificultăți (combaterea corupției, monopolurile în economie, reforma justiției etc.).

Autoritățile moldovenești s-au arătat foarte mulțumite de bilanțul făcut de europeni, deși sunt semnalate o serie de restanțe și lucruri făcute pe jumătate. Chiar dacă europenii nu cer răspicat îndeplinirea unor obiective, aceștia nu renunță să le reamintească omologilor moldoveni despre următoarele aspecte [1]:

Implementarea strategiei în domeniul justiției și aplicării legii, cu accentul pe apărarea drepturilor omului, precum și contracararea urgentă a corupției. Adică, situația din justiție continuă să provoace îngrijorări, cât timp sistemul rămâne coruptibil. În linii mari, restul reformelor depind de acest sector, iar odată ce europenii pompează surse financiare substanțiale (62 mln.euro) se cer și indicatori de progresie realiști și ireversibili.

Finalizarea investigației și a acțiunilor de judecată privind evenimentele din 7 aprilie 2009. La Bruxelles sunt probabil frapați de eficiența și longevitatea anchetei asupra celor întâmplate 3 ani în urmă. Politizarea dosarului și menținerea lui în zona speculațiilor îi dezamăgește pe partenerii europeni, dar mai și determină o neîncredere față de capacitățile sistemului judiciar și de investigație în perspectiva liberalizării vizelor. Temerea este justificată, odată ce efectele lui 7 aprilie 2009 au constituit o (mai mult…)

Bruxellul îl contrazice pe euroscepticul Marian Lupu

mai 14, 2012
Foto: info-prim.md

Foto: info-prim.md

Liberalizarea vizelor pentru moldoveni este un obiectiv realizabil, ce depinde de îndeplinirea angajamentelor, şi mai puţin de dispoziţia politicienilor „sumbri”. Acesta este răspunsul lui Dirk Schuebel la remarcile pesimiste ale spicherului legislativului, Marian Lupu, care susţine că UE impune condiţii complicate pentru liberalizarea vizelor.

Ieşirea lui Shuebel este practic prima manifestare concretă a unui oficial european care contrazice politicienii din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, mai ales într-un mod atât de tranşant şi personalizat. Într-un interviu pentru Info-Prim Neo [1], şeful Delegaţiei UE l-a contrazis fără rezerve pe Marian Lupu, explicând că autorităţile de la Chişinău, printre care se numără şi democraţii, au convenit asupra unor angajamente. Contra-argumentele lui s-au referit şi la evoluţia pozitivă în problema liberalizărilor, fapt ce a contrastat puternic cu perspectiva nefastă proiectată de Lupu.

După toţi parametrii, afirmaţiile lui Schuebel arată că Bruxellul este deranjat de retoricile confuze şi duplicitare ale anumitor componente ale AIE. Dacă până la alegerea preşedintelui ţării, europenii se abţineau de la formulări critice, atunci în prezent se operează cu expresii clare lipsite de sensuri acunse. Mai mult, europenii sunt tot mai dispuşi să pună presiuni publice asupra guvernanţilor inconsecvenţi, care deşi fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană, împiedică realizarea unui parcurs european liniar. (mai mult…)


%d blogeri au apreciat: