Archive for the ‘Mass-media în Moldova’ category

A pășit Moldova în epoca “post-adevărului” sau încă nu?

februarie 20, 2017

Anul 2016 a fost dominat de expresia “post-adevăr” (post-truth), care a marcat puternic discursul public al politicienilor și a pătruns profund în spațiul mediatic occidental.

Dicționarul Oxford definește post-adevărul ca situație sau circumstanțe în care “faptele obiective sunt mai puțin importante în formarea opiniei publice decât apelurile la emoțiile și convingerile personale”. În realitate, această noțiune a apărut cel puțin două decenii în urmă, când făcea referință mai degrabă la transparența ciclului de evenimente, decât la valoarea adevărului în sine. În prezent, post-adevărul are însă o conotație mai profundă și complexă, îmbinând în sine manipularea emoțională, deziformarea factologică și stratagiile politice de comunicare. (mai mult…)

Unii jurnaliști dezgroapă la tot pasul „toporul războiului”

iulie 3, 2012

Foto: pcnews.ro

Pentru că este grea, migăloasă și costisitoare activitatea jurnalistică autentică este abandonată de mulți dintre acei care pretind din puteri că sunt criteriul jurnalismului corect. Însă în afară de pretenții nu vedem nimic, deoarece un jurnalist adevărat urmărește scopul să informeze și să educe cititorul, dar nu să îl manipuleze și să-l certe intenționat cu societatea din care provine sau cu reprezantanții acesteia, în mod particular.

Jurnaliștii consacrați, în prezent editorialiști, din presa autohtonă au uitat definitiv de menirea lor educațională, transformându-se în veritabile focare de ură și anxietate, ale căror influențe dăunătoare se răspândesc cu ușurință în societatea moldovenească, unde clivajele și frustrările egocentriste sunt mai răspândite decât  bunăvoința și altruismul.

Suferind de amnezie profesională unii jurnaliști s-au înrolat într-un război împotriva „contractului” controversat, complicat și disputat, semnat aproximativ 20 de ani în urmă între cetățenii foarte eterogeni ai acestei țări. Benevol, afectați de ranchiună depozitată de-a lungul anilor sau la sugestia unor forțe obscure interesate de răzlețirea moldovenilor manipulabili (mai mult…)

Eurovision 2012 cu jurnalişti arestaţi. Ce poate face mass-media din Moldova

mai 22, 2012
Foto: open.az

Foto: open.az

11 jurnalişti, bloggeri şi reprezentanţi media sunt arestaţi în Azerbaidjan, în timp ce Europa glamuroasă a poposit în Baku la сoncursul anual Eurovision 2012. Presa europeană pe alocuri a comentat despre violarea drepturilor omului şi anume a libertăţii de exprimare în acestă ţară bogată în ţiţei. Dar, practic, niciun cuvânt nu s-a strecurat pe paginile instituţiilor media moldoveneşti.

Autorităţile azere suprimă orice formă de exprimare a opiniei, în spaţiul media tradiţional şi cel „new media”, dar aceste lucruri rămân neobservate în fluxul ştirilor despre vedetele europene şi aventurile lor din Azerbaidjan. Dincolo de aceasta, activiştii pentru drepturilor omului şi jurnaliştii continuă să fie ţintele represiunilor politice.

Respectarea drepturilor omului este o sferă compromisă în această ţară caucaziană. Însă libertatea presei iese în evidenţă pe fundalul concursului muzical, care a adunat sute de jurnalişti europeni. Instruiţi în stilul pluralismului de opinie, reprezentanţii breslei jurnalistice din Europa urmăresc deocamdată în tăcere oprimarea şi intimidarea jurnaliştilor azeri aflaţi în opoziţia faţă de guvernarea „alaptată” din petrol.

Pentru că Republica Moldova este parte a CSI şi a Parteneriatului Estic, din care face parte şi Azerbaidjan, comunitatea jurnaliştilor din Moldova, inclusiv blogosfera locală, trebuie să-şi prezinte atitudinea şi sentimentul de solidaritate. Acum, când toţi sunt ţintiţi cu ochii pe Baku, este momentul oportun când societatea civilă moldovenească poate spune un cuvânt împotriva urmăririi presei independente şi de opoziţie din Azerbaidjan. Un demers probabil idealist, dar unul necesar pentru mass-media autohtonă şi organizaţiile jurnalistice, care sunt în faţa unei oportunităţi de a trasa o „linie roşie”, dincolo de care se află mediul jurnalistic oprimat din Azerbadjan.

Dacă nu va exista niciun articol, poziţie, opinie în revistele şi pe blogurile moldoveneşti, ce ar condamna tratamentele la care sunt supuşi colegii azeri, atunci din timp ne putem rezerva un loc în rândul statelor cu (mai mult…)

Libertatea şi (in)dependenţa presei, politica şi „show-democraţia” moldovenească

mai 3, 2012

Îmbunătăţirea minoră a poziţiei Moldovei în ratingul privind libertatea presei, publicat de Freedom House, este un progres ce a produs bucurie printre guvernanţi. Alte sentimente au predominat în rândul instituţiilor media, conştiente de faptul că libertatea lor este firavă, compromisă şi pe alocuri dependentă de factorul politic.

Intersectarea presei cu politicul a fost perfect subliniată de Centrul pentru Jurnalism Independent, în încercarea de a proiecta peisajul mediatic autohton. În manifestul organizaţiei publicat de Ziua Mondială a libertăţii Presei, se nominalizează cazurile concrete de implicare şi control asupra diverselor media de către Chiril Lucinschi (PLDM), Valeriu Munteanu (PL), Valeriu Lazăr (PDM). Aceştia deţin pachete de acţiuni în cadrul adminstrării unor surse media, şi, cel mai probabil utilizează acest resort.

Pe lângă aceasta, ne amintim că Vlad Plahotniuc decide soarta postului TV cu acoperire naţională „PrimeTV” şi alte televiziuni, comuniştii s-au impus până în aprilie 2012 prin intermediul „NIT”, liberalii se fac văzuţi cu ajutorul „EuroTV”, iar liberal-democraţii cu TV7.

Mai nou, partidele politice vor să cucerească spaţiul virtual, a cărui dezvoltare vertiginoasă a atras atenţia îndată după 7 aprilie 2009. Astfel, partidele din Alianţă, comuniştii, socialiştii şi partidele extra-parlamentare au dezvoltat resurse de informare on-line şi se concentrează pe crearea televiziunilor on-line.  Comuniştii şi socialiştii au anunţat deschis că vor canaliza eforturi în aceste scopuri.

Dacă presa TV, radio şi cea scrisă este parţial controlată şi poate fi strangulată în orice clipă de stăpânii oligarhi aflaţi la putere, atunci presa online deocamdată se poate bucura de libertate. Dar coruperea presei şi a celor angajaţi în domeniu pune în pericol orice libertate în media TV, radio, tipărită, fie chiar şi cea virtuală.

Tradiţional, jurnaliştii sunt ţinta politicienilor în campaniile electorale, când aceştia primesc salarii adiţionale, bonusuri „în plic” sau favoruri, care îi îngenunchează şi le pune echidistanţa sub presiunea banului.

Este o realitate tristă ce poate fi reprogramată şi setată în termenii necesari pentru o societate deschisă şi democratică, doar dacă jurnaliştii vor reuşi să scape de acea dependenţă economică şi politică existentă în prezent. Concurenţa creată de jurnalismul social, via blogosferă, reţele de socializare şi microblogging, va determina jurnalismul tradiţional să se schimbe. Vizibilitatea jurnalismului social în comparaţie cu cel tradiţional va convinge factorul politic să (mai mult…)

Ambasada SUA susține „NIT-ul” comunist

aprilie 23, 2012

În premieră, unii parteneri externi ai actualei guvernări trag alarma pentru o cauză a PCRM. Subtil, dar oricum tranșant, ambasada americană a venit cu o reacție vizavi de retragerea licenței postului TV de opoziție „NIT”. Deși, târzie, dar atitudinea americanilor exprimă o clară dezamăgire față de abaterea Alianței de la principiul libertății presei și pluralismul de opinie. Mesajul părții americane confirmă că actuala putere aplică standarde duble și susține NIT-ul în calitate de  instituție media de opoziție (Vezi mai jos comunicatul Ambasadei SUA)[1].

Spre deosebire de europeni, se pare că americanii dezaprobă acțiunile Alianței împotriva comuniștilor, ce vizează actorii mass-media. (mai mult…)

NIT-ul demontat, ce urmează?

aprilie 5, 2012

Citat de ENEWS

Puţini au observat, dar licenţa postului TV supus PCRM-ului este retrasă înainte de Paşte, de marşul social grandios de 1 mai şi de adoptarea legii anti-discriminare în cadrul legislativului, promisă de Filat după sărbătorile sfinte. Sunt supoziţii că NIT este anihilat pentru a deschide calea unor noi operatori pe piaţă, referindu-se la cel de-al treilea canal („Kanal 3”) al lui Plahotniuc. Dar dacă intenţia este anume eliminarea NIT-ului avantajând altă instituţie, atunci de ce acest lucru nu s-a întâmplat mai devreme. Postul TV a fost întotdeauna subordonat comuniştilor şi niciodată nu a corespuns codului deontologic, manipulând grosolan cu opinia publică. Iar pofta mediatiacă a lui Plahotniuc viza de mult timp preluarea frecvenţelor controlate de „fortăreaţa TV” a comuniştilor.

Totuşi, soarta postului a fost hotărâtă acum, deoarece nu mai există pericolul unor anticipate, când retragerea licenţei ar fi fost folosită de comunişti pentru a se victimiza suplimentar.  Momentul a fost calculat bine şi coincide cu perioade când Alianţa are nevoie de o linişte mediatică, având în faţă furtune de nemulţumiri publice legate de reforme importante, de care depinde credibilitatea acestora în ochii Bruxellului. Întâmplător sau nu, dar „şahul mediatic” contra NIT are loc după ce (mai mult…)

Primele „gafe” ale președintelui Timofti

martie 27, 2012

Caracterul blând și tolerant al președintelui nou ales a dispărut îndată după ce Nicolae Timofti a preluat președinția. Lui îi aparţin numeroase angajamente asumate față de populație, partidele politice care l-au instalat la putere și partenerii externi, care au urgentat legitimizarea lui, în pofida reclamațiilor comuniste despre uzurparea puterii de stat de către AIE-2.

Presiunea este atât de mare că Timofti a preferat să revină repede la retorica și comportamentul tipice unui judecător, care până acum l-au ajutat să stea la distanță de mass-media și opinia publică, pe de altă parte. De fire retras, ca urmare a profesiei îndelungate de judecător, Timofti a fost răpus de emoții în clipa când deputații AIE, Godea și grupul lui Dodon, l-au votat unanim. La fel, și-a demascat grăuntele de timiditate când a citit jurământul, pe un ton incoerent și cu o voce timidă, dar oricum cu o privire încrezătoare că intră benevol în politica mare.

Presa care a încercat să-l susțină din start pe judecător, înțelegând că acesta este salvarea într-o situație de criză, când societatea este radicalizată și totodată isterizată de comuniștii, transformați în opoziție de stradă. Instituțiile media au fost tolerante cu el, deși puteau să-i îngreuneze traseul spre președinție. Totodată, presa care se află în afara ogrăzii politice, a fost ezitantă, iar cea de partid, din contra, i-a lustruit asiduu imaginea. Dar, toate iluziile despre blândul și receptivul Timofti, pretins în faza dinainte de învestire, s-au evaporat chiar în (mai mult…)

De ce moldovenii arestati in SUA absenteaza pe agenda opiniei publice moldovenesti?

octombrie 10, 2010

Tacerea asupra cazului cu studentii moldoveni inrolati in reteaua de „hackeri-infractori” dureaza cel putin 8 zile, de la mediatizarea evenimentului in presa internationala si cu anumita intarziere in cea autohtona. Guvernantii tac, la fel procedeaza si diplomatii nostri din Statele Unite. Curios, dar si presa autohtona se pare ca a luat apa in gura. Or, unii sunt intr-un gen  de cardasie cu autoritatile silentioase, indiferenta altora posibil decurge din angajamentul plenar in reflectarea campaniei electorale, care pentru o parte buna din societate este subiectul prioritar al agendei cotidiene.

Cu riscul de a deveni tinta atacurilor din partea sustinatorilor actualei guvernari sau a reprezentantilor unei parti a mass-media mai domoala, voi insista asupra unei serii de probleme, care s-au iscat dupa descoperirea retelei de „hacheri-infractori-studenti” in SUA.

Pentru inceput, trezeste nedumeriri activitatea Ministerului de Externe si a unor ambasade moldovenesti in strainatate in situatii critice, in special nivelul de transparenta si de operativitate in gestionarea crizelor. (mai mult…)

[Editorial] Comuniştii au ajutat „din greşeală” autorităţile moldoveneşti şi Ambasada României

iulie 1, 2010

Preluat de UNIMEDIA, HOTNEWS.MD

Incredibil, dar presa îşi face treaba, chiar dacă este angajată „politic”, este colorată politic şi îndeplineşte ordinele stapânilor din umbră. Presa comunistă s-a remarcat (fără ghilimelele de rigoare). Da, întâmplător sau nu, dar aceasta poate fi apreciată pentru contribuţia la eliminarea infracţiunilor publice vădite, dar din anumite motive neclare netaxate până acum. Toate acestea în pofida criticilor că „spală” regulat creierii cetăţenilor, entuziasmaţi să creadă în presupuse metehne ale guvernării actuale, decât în responsabilitatea şi eficienţa acesteia cât de minoră nu ar fi. Chemată să scoată la iveală extorcările în valută străină practicate la pragurile consulatelor româneşti de la Chişinău, desigur, nu de dragul adevărului, dar pentru a discredita România şi reprezentanţa ei diplomatică, „presa roşie” a organizat o adevărată campanie informaţională. Cu propriile eforturi sau pentru că le-a şoptit „cineva” unde să caute, urmeză de văzut, dar incontestabil jurnaliştii comuniştilor au avut aportul corespunzător la „demontarea” afacerilor de „intermediere” de pe lângă consulatele României din capitală. Chiar dacă merită a fi dezaprobate pentru seriile gesturi distante de la etica şi principiile jurnalismului profesionist, mass-media dirijată de PCRM a tras alarmă şi a atras atenţia asupra „cozilor infracţionale” create chiar la porţile consulatelor şi pe alocuri tolerate inclusiv de personalul instituţiilor româneşti acreditate în R. Moldova. (mai mult…)

[Editorial] Cazul „Ciubaşenco” confirmă că jurnaliştii devin tot mai frecvent obiectul „tranzacţiilor” politice

iunie 2, 2010

Postat pe HOTNEWS.MD, AZI.MD

Deja ne-am obişnuit că orice „proiect politic” nou apărut provoacă adevărate „migraţii” de jurnalişti, ong-işti sau a altor actori ai vieţii publice autohtone. Discuţia despre breasla jurnalistică trebuie probabil să înceapă cu faptul că presa în ultimii ani a devenit unul din cea mai de încredere instituţie pentru „norod”. Spre nefericirea politicienilor, sursele media întrec cu peste 30% încrederea pe care o acordă opinia publică preşedinţiei, parlamentului sau aceloraşi partide politice. Iar în condiţiile crizei politice şi economice, situaţia se agravează şi mai mult în favoare presei, motiv din care ultima este curtată activ de variate grupuri de interes, cu mâinile pe jumătate sau integral băgate în politică.

Cazul jurnalistului „Ciubaşenco” este o demonstraţie concludentă a acestui lucru. La început, antrenarea lui Ciubaşenco în activitatea PLDM se explica prin necesitatea unei mobilizări totale împotriva PCRM şi a guvernării comuniste. Până la obţinerea carnetului de partid jurnalistul dat era renumit pentru poziţia sa extrem de critică la adresa personajelor comuniste. De aceea, practic nimeni nu s-a apucat să-l judece, atunci când a fost „achiziţionat” de PLDM pentru a lucra pe frontul vorbitorilor de rusă, care constituia auditoriul principal al produsului său mediatic la acel moment, cunoscut sub denumire de „Moldavskie Vedomosti”. (mai mult…)


%d blogeri au apreciat: