Archive for the ‘Moldovenii gastarbaiteri’ category

Moscova dorește ca migranții să vorbească rusa. Ce riscuri există pentru moldoveni și sfaturi pentru Filat

ianuarie 22, 2013
Foto: zdg.md

Foto: zdg.md

Recent premierul rus, ex-președintele, Dmitri Medvedev a susținut ideea introducerii prin lege a cerinței către toți migranții de a susține un examen de cunoaștere a limbii ruse. Inițiativa reiese din promisiunile electorale ale actualului președinte Vladimir Putin, care vizează soluționarea migrației necontrolate și diminuarea consecințelor acesteia asupra componenței și coeziunii sociale a populației ruse. Cel puțin, aceste obiective au fost invocate în demersul electoral al actualului șef de stat al Rusiei.

În acest context, Medvedev a insistat în fața presei [1] pe faptul că respectiva lege nu urmărește discriminarea migranților, ci din contra facilitarea integrării lor în comunitatea țării gazdă, adică cea rusă (problema descrisă de asemenea în articolul „Rusia va impune imigranţilor test de cunoaştere a limbii ruse. Ce vor face gastarbaiterii moldoveni?”).

(mai mult…)

Cu ce se ocupă ambasadorii moldoveni? Bloguri, articole sau altceva?

iulie 5, 2012

Foto: news.point.md

La fel ca și funcțiile în stat au fost partajate și fotoliile ambasadelor moldovenești. Unii din actualii ambasadori au mers și mai departe sacrificându-și demnitatea, verticalitatea, fie autonomia de a opina, pentru a fi recompensați cu titlul de „ambasador extraordinar și plenipotențiar” de către forțele politice din AIE. Majoritatea ambasadelor au fost repartizate „prietenilor” partidelor din AIE-1 și AIE-2. Ambasadorii pentru capitalele strategice au fost „obiectul” unor negocieri dificile între forțele motrice ale guvernării. Competiția a fost acerbă și pentru funcțiile mai puțin disputate, doar că prin impunerea CV-urilor și manipularea cu simpatiile liderilor de la guvernare.

Faza numirii ambasadorilor a fost lungă și mai continuă, din cauza  rechemării lui Andrei Neguță de la Moscova. Această împotmolire în toate a fost caracteristică pentru AIE de la bun început, ca urmare a unei guvernări de coaliție, compuse din elemente politice mult prea eterogene. Dar mai mult decât eterna neîncredere și trișare reciprocă din interiorul AIE, contează eficiența acesteia în afara găoacei sale „de beton nisipos” , inclusiv în materie de diplomație și politică externă.

Vorbind despre politica externă putem atribui anumite calificative pozitive unor componente particulare coaliției de guvernare, dar nu și Alianței în întregime (spre exemplu, bilanțul pozitiv al premierului Filat pe filiera europeană sau pașii întreprinși de fostul președinte interimar Ghimpu în relația cu România).

Dar ce se întâmplă pe plan diplomatic este acoperit cu mister, cu excepția acelor diplomați, ambasadori, care încearcă să-și virtualizeze activitatea la scară largă. Numărul ambasadorilor transparenți este mic, prea mic, penibil de mic.  Unii dintre cei tăcuți au început să reapară în vizorul publicului autohton, fiind preocupați mai degrabă de (mai mult…)

(VIDEO) Cutremurul din Italia, vulnerabilitatea diasporei moldovenești și indiferența Chișinăului

iunie 18, 2012

Foto: oraromaniei.com

Tardivitatea și ineficiența caracterizează autoritățile moldovenești care au așteptat mai mult de trei săptămâni pentru a dispune alocarea unui ajutor financiar pentru sinistrații moldoveni din Nordul Italiei. Guvernul a decis deblocarea a 220 mii de lei pentru necesitățile moldovenilor [1], păgubiți în urma ciclului de seisme care i-a deposedat nu doar de locuițe, dar și de locuri de muncă. În fond, reprezentanții diasporei, furnizori fermi de remitențe din străinătate în țara natală, s-au confruntat cu o incapacitate totală a autorităților de a recționa de urgență cu un plan concret de acțiuni de ajutorare a moldovenilor aflați la nevoie.

Din datele remise de oficialități până în prezent, moldovenii din regiunile italiene sinistrate au obținut 21 de titluri de călătorie și 15 procuri, adică, în total, au beneficiat direct 36 de moldoveni. Cel puțin asta reiese din informația sărăcăcioasă oferită de sursele oficiale. În continuare nu sunt publicate date despre numărul și lista moldovenilor care intră în categoria de sinistrați și modalitățile prin care moldovenii de acasă ar putea contribui pentru a-și ajuta rudele și membrii de familie.

Până acum nu a fost ințiată o linie fierbite, deși cei din diasporă apelează după ajutor chiar și acum. Niciun fond public pentru sinistrații moldoveni nu a fost înființat și nici măcar proiectat la nivel de idee. Aceasta reliefează cât de defectuoasă este interacțiunea dintre diasporă și oficialitățile de acasă, care nu au transmis nici măcar un mesaj de solidaritate sau de încurajare. În tot acest răstimp, misiunea diplomatică de la Roma publică necontenit informații despre festivități culturale [2], desconsiderând în cea mai deschisă formă nevoile cetățenilor care au suferit în urma cutremurelor. (mai mult…)

[Update] Câte cutremure trebuie să zguduiască Italia ca să reacţioneze cineva la Chişinău? Sunt oare moldoveni printre victime?

mai 29, 2012
Foto: exclusivnews.ro

Foto: exclusivnews.ro

16 corpuri neînsufleţite au fost scoase de sub ruinele caselor dărâmate de seismul din Italia [1]. Dar Ministerul şi Ambasada moldovenească de la Roma tace. Moldovenii din Italia şi nici rudele lor din ţară nu au posibilitatea să afle dacă printre victimele seismului se regăsesc şi conaţionali.

Emigranţii moldoveni constituie una din cele mai numeroase comunităţi de străini din Italia. Dar acest aspect important se pare că nu este destul de convigător ca autorităţile şi diplomaţii moldoveni să se preocupe de monitorizarea şi informarea preciză şi rapidă asupra securităţii cetăţenilor noştri care muncesc în această ţară.

În timp ce moldovenii trimit non-stop remitenţe acasă, Ministerul de Externe şi ambasada îşi permite să-i lase fără atenţie cuvenită.A  Aceasta are loc după ce la 24 mai curen, la Roma, s-au desfăşurat consultările consulare între Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova şi omologii italieni[2]. Această reuniune face parte din eforturile depuse de ţara noastră în diversificarea formelor de acordare a asistenţei cetăţenilor moldoveni aflaţi în străinătate. Cataclismele natura din peninsulă probează cât de puternică şi activă este asistenţa oferită molovenilor din Italia de către Chişinăul oficial.

Câte seisme trebuie să aibă loc în Italia ca pe paginile oficiale din ţară şi străinătate să fie elucidate informaţii despre situaţia moldovenilor de acolo, astfel onorându-se responsabilitatea statutului faţă de proprii cetăţeni. O linie fierbinte sau cel puţin un comunicat de presă trebuia să apară în această dimineaţa (29 mai). (mai mult…)

Rusia va impune imigranţilor test de cunoaştere a limbii ruse. Ce vor face gastarbaiterii moldoveni?

mai 8, 2012
Foto: reperverde.ro

Foto: reperverde.ro

Revenirea lui Vladimir Putin în fotoliul de preşedinte aduce surprize pentru imigranţi, care vor trebui să demonstreze cât de bine vorbesc rusa. Dacă aceştia vor pica testul, atunci cel mai probabil vor întâmpina dificultăţi la angajarea în câmpul muncii. Autorităţile ruse au venit cu asemenea iniţiativă pentru a încuraja integrarea imigranţilor, care numără circa 9 mln.de oameni, în societatea rusă multinaţională.

Examenul lingvistic obligatoriu este doar una din măsurile prevăzute în decretul semnat de Putin, după reînvestirea sa în funcţie, pentru a „garanta consensul interetnic” [1]. Se consideră că necunoaşterea limbii este una din cauzele care provoacă perturbări în interiorul populaţiei ruse foarte pestriţe. Însă pe lângă posedarea limbii, imigranţii vor trebuie să cunoască bazele legislaţiei ruse referitoare la muncitorii străini, precum şi istoria statului rus. Toate aceste cerinţe vor fi însă anulate pentru muncitorii înalt calificaţi.

Pe lângă faptul că testul de cunoaştere a limbii este obligatoriu, se va aplica şi o taxă de aproximativ 60 euro [2], similară cu cea percepută pentru testul la cetăţenie. Înainte ca Putin să emită decretul, autorităţile ruse susţineau că introducerea examenului lingvistic ar fi menită să protejeze pe imigranţi de escrocherie şi angajare ilegală la muncă.

Dar cunoaştem foarte bine că moldovenii cunosc rusa la un nivel acceptabil, fiind apreciaţi pentru această calitate în Rusia şi chiar în cadrul companiilor din România cu afaceri în Europa de Est. De aceea, nu criteriul lingvistic creează obstacole pentru moldoveni, ci lipsa unei protecţii juridice, necunoaşterea legislaţiei, corupţia în rândul instituţiilor ruse responsabile de gestionarea migraţiei în teren etc.

Dar examenul văzut drept inofensiv comportă şi anumite riscuri. Or, dacă examenul va fi complex şi va include probe în scris, atunci unii moldoveni ar putea să înfrunte dificultăţi, ca urmare a faptului că limba rusă treptat pierde teren în Republica Moldova, în special în rândul generaţiilor tinere. (mai mult…)

Încă un semn de maturizare a diasporei moldoveneşti

aprilie 26, 2012

Publica în REVISTA INTERNAŢIONALĂ „ACUM”

Maturizarea diasporei moldoveneşti devine un lucru incontestabil. Cristalizarea vocii moldovenilor din străinătate are ca punct de pornire plecarea comuniştilor de la putere, precedată de revolta tinerilor din 7 aprilie 2009 şi campaniile electorale din 2009 încoace. Anume nevoia de obţine o victorie în faţa comuniştilor a motivat forţele din cadrul actualei guvernări să apeleze la voturile emigranţilor moldoveni, naturalizaţi în special în Occident.

Odată antrenată în afacerile interne, diaspora îşi intensifică acţiunile pentru a instituţionaliza şi fortifica prezenţa sa în constelaţia factorilor de decizie de la Chişinău. Înfiinţarea unui Minister al Diasporei [1] este punctul culminant în traseul de afirmare a moldovenilor emigranţi. Aceştia merg mai departe decât şi-a planificat actuala guvernare, care în culise pusese în discuţie necesitatea înfiinţării unei Agenţii specializate. Cel mai probabil solicitarea emigranţilor nu va fi satisfăcută, dar va constitui un pretext pentru ca Alianţa să-şi justifice decizia în favoarea unei Agenţii sau Birou pentru afacerile emigranţilor. Piedica principală este însă lipsa unui compromis politic între PL şi PLDM, fiecare formaţiune dorindu-şi controlul asupra unei asemenea instituţii. Miza electorală, resursele administrative şi voturile moldovenilor din străinătate sunt punctele conflictuale care îndepărtează găsirea unei soluţii finale. De aceea, subiectul ar putea fi compromis de contradicţiile dintre Ghimpu şi Filat, ambii interesaţi în monopolizarea politică a electoratului din străinătate. (mai mult…)

Ştie oare Valentina Buliga că migraţia provoacă şi sinucideri printre moldoveni…

aprilie 25, 2012

Foto: rtv.ru

Efectele nefaste ale migraţiei se diversifică vertiginos. Pe lângă abandonul de copii, trendul pozitiv al ratei divorţului, violenţa în rândul minorilor, migraţia mai poate provoca şi suicid. Cazul moldoveanului care şi-a luat viaţa din cauza soţiei motivate să revină la muncă în Italia trebuie să atragă atenţia autorităţilor şi în special a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Dar ministrul Valentina Buliga, care este şi vicepreşedinta PDM, păstrează deocamdată tăcerea. Portofoliul acesteia prevede coordonarea politicilor de stat ce vizează grija faţă de familiile moldoveneşti, în condiţiile în care migraţia provoacă probleme tot mai serioase. Însă nici democraţii şi nici celelalte partide nu dau semn că se preocupă de acest subiect sensibil, lăsînd familia singură în faţa provocărilor socio-economice.

Din păcate asistăm la o cedare practic completă a prerogativelor statului în domeniul gestionării migraţiei către organizaţiile neguvernamentale şi cele internaţionale, fie cetăţenii sunt lăsaţi să se descurce de unii singuri. În timp ce atenţia oficialilor este axată pe asigurarea unei migraţii legale, puţine lucruri se fac pentru a atrage înapoi emigranţii moldoveni cu familii şi copii. Proiectele europene vizează întoarcerea tinerilor specialişti, fie susţinerea ideilor de afaceri pentru emigranţii moldoveni. Dar niciuna din aceste iniţiative nu are drept scop păstrarea şi susţinerea familiilor emigranţilor sub supravegherea strictă centralizată a statului.

Indiferenţa faţă de problemele familiale ale emigranţilor moldoveni contrastează puternic cu interesul partidelor politice faţă de potenţialul electoral şi economic al acestei categori de cetăţeni. În timpul campaniilor electorale, partidele poltice de la putere şi din opoziţie au făcut uz de moldovenii de peste hotare pentru a vâna voturile lor. Iar economia naţională absoarbe necontenit remitenţele conaţionalilor fără a canaliza sursele financiare în economia reală şi a crea locuri de muncă. Pe când problema copiilor abandonaţi, a decăderii familiilor, lipseşte cu precădere pe ordinea de zi a partidelor politice, autorităţilor naţionale şi a Ministerului de care este responsabilă Valentina Buliga. (mai mult…)


%d blogeri au apreciat: