Archive for the ‘Relatiile UE-Rusia’ category

European security and Russia’s approach for a post-Western world

martie 22, 2017

The new Munich Security Conference (February 17-19, 2017) took stock of the trends related to regional and international security. The unexpectedly positive position of the High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy Federica Mogherini ran counter to the critical and rather hostile position of Russian Minister of Foreign Affairs Sergey Lavrov.

The European official underlined the importance of multilateral relations that work in the case of the EU, while Lavrov complained about the fact that the West does not want to give up its unipolar agenda. Both of the sides had yet common positions on the necessity of respecting international law, even if Russia violated a series of treaties and principles of international law with respect to Ukraine during the last three years.
(mai mult…)

Unde e problema: în Acordul de Asociere cu UE sau în Rusia?

februarie 26, 2017

This article was published by Sic.md on 7th February 2017.  It brings up the arguments that dismantle the myths used by president Igor Dodon to discredit the Association Agreement and implicitly the EU. The article is available only in Romanian.

Retorica superficială a președintelui Igor Dodon este dedicată publicului larg, care nu are timp să intre în detaliile lucrurilor și nici să verifice autenticitatea mesajelor. Pentru că, deocamdată, nu poartă vreo răspundere politică pentru retorica folosită, Dodon se simte încurajat să opereze neîncetat cu informație eronată, în funcție de obiectivele politice urmărite. (mai mult…)

Revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, implicaţii pentru Moldova şi locul Rusiei

ianuarie 12, 2016
euronest.blogspot.com

euronest.blogspot.com

Cele mai substanţiale beneficii pentru Moldova, generate de PEV-ul revizuit, derivă din extinderea principiului de „diferențiere”, care reconfirmă poziţia privilegiată a ţărilor semnatare a Acordurilor de Asociere şi ZLSAC cu UE…

Amendarea politicii europene de vecinătate (PEV) se numără printre obiectivele UE, trasate de Comisia Europeană după preluarea conducerii de către Jean-Claude Juncker, în 2014. Inventarierea PEV-ului nu este deloc întâmplătoare, fiind dictată de volatilitatea geopolitică și numeroasele crize din proximitatea UE, care au scos în evidență ineficiența, dar și insuficiența, instrumentelor vechi aplicate de UE pentru a-și amenaja vecinătatea. Ajustările anterioare ale politicii de vecinătate (în contextul „Primăverii Arabe”) au eșuat să producă rezultatele scontate (prosperitate și stabilitate), iar ulterioara destabilizare a Ucrainei, inițiată de Rusia, a readus demersul cu privire la recalibrarea PEV pe agenda UE. Aceasta s-a soldat cu publicarea propunerii de modificare a PEV, pe 18 noiembrie 2015, elaborată în baza consultărilor publice lansate de către UE. Documentul respectiv prezintă domeniile prioritare ale viitorului PEV, principiile de funcționare a acesteia și obiectivele urmărite de UE.

Deși decizia finală asupra PEV-ului revizuit urmează să fie adoptată în 2016, este cert faptul că UE renunță definitiv la abordarea soluției unice pentru toate situațiile („one size fits all”) în favoarea „diferențierii” în relația sa cu țările PEV. În acest fel, vecinătatea europeană bazată pe viteze multiple („multi-speed european neighborhood”) capătă și mai mult contur. Pentru Moldova, revizuirea PEV generează noi oportunități de aprofundare a relațiilor cu UE, valorificarea cărora depinde în mare parte de performanțele individuale în realizarea reformelor, cât și de progresele înregistrate de alte țări (în particular, Ucraina și Georgia). (mai mult…)

Discuția Merkel-Putin despre Ucraina și cum Rusia o face pe surdul

august 6, 2014
globalpost.com

globalpost.com

Este cunoscut de toți faptul că Rusia deține propriul adevăr, bazat pe interesele țării și mai puțin pe realități, și nu pe ceea ce se întâmplă în timp real, aici și acum. Adică, adevărul Rusiei acceptă doar ceea ce corespunde planurilor sale ce includ menținerea influenței în zonele sale de interes, subminarea suveranității acelor țări manifestă rezistență contra planurilor Moscovei.

Deci, vorbind despre adevăr și modul cum Rusia și-l închipuie voi aduce un exemplu foarte recent care se referă la conversația telefonică dintre președintele rus, V. Putin și cancelarul german, A. Merkel despre Ucraina. În acest fel va fi simplu de ilustrat cum situația din Ucraina este văzută prin prisma rusească, mai bine spus a regimului lui Putin și cum același lucru este interpretat de Germania. Concluziile sunt mai degrabă retorice, de aceea, voi puncta ideile principale.

Aici este comunicatul de presă de pe pagina oficială a Kremlinului: (mai mult…)

Ce efecte ar putea avea sancțiunile UE contra Rusiei asupra Moldovei?

august 3, 2014
euronest.blogspot.com

euronest.blogspot.com

Se discută pe larg despre impactul sancțiunilor sectoriale aplicate de UE asupra Rusiei, majoritatea prognozelor fiind în defavoarea celei din urmă. Dar cum ne vizează aceste sancțiuni pe noi, dacă sunt îndreptate doar împotriva Rusiei, și ne pot afecta acestea cumva sau nu? Din păcate, o țară ca Rusia aflată sub sancțiuni (financiare, tehnologice, militare) poate influența indirect acele țări care și-ar dori acest lucru cel mai puțin, printre care și Moldova.

Pe scurt, indiferent de faptul că sancțiunile sunt legitime, deși tardive și posibil insuficiente, Rusia le contestă și o face indiferent de orice și asta pentru că regimul lui Putin trebuie să-și păstreze imaginea și respectiv legitimitatea populară. Aceste sancțiuni intensifică la maxim atitudinea dușmănoasă a cel puțin 85% din  cetățenii ruși, susținători fideli ai regimului de la Moscova, față de Occident. În acest fel, Rusia va trăi un „deja vu” al Războiului Rece și asta pentru că propaganda pro-Kremlin deja îi convinge pe ruși că Occidentul îi pedepsește pe nedrept. Altfel spus, autoritățile ruse pregătește populația pentru o izolare a țării.  Ca urmare a sancțiunilor și a reacției firești de autoapărare, izolarea dată, deși indusă și falsă, poate afecta în mod nemijlocit Moldova, cel puțin prin următoarele aspecte: (mai mult…)

UE propune conviețuire cu Uniunea Euroasiatică?! Cu cine merge „în pachet” Moldova?

iulie 26, 2013
infoprut.ro

infoprut.ro

E adevărat! UE s-a pronunțat pentru ideea „coabitării” cu Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), prin vocea comisarului Stefan Fule [1]. Acesta a prezentat recent, la Varșovia, „direcțiile noi” și „provocările” politicii de vecinătate a UE. Chiar dacă s-a vorbit și despre vecinătatea de sud, în centrul atenției a fost Parteneriatul Estic, dar nu a lipsit din discurs nici Rusia.

Factorii de decizie europeni au transmis un semnal clar Rusiei, dar și statelor din Parteneriatul Estic. Astfel, Politica Europeană de Vecinătate (PEV) este o politică strategică ce urmărește realizarea intereselor UE. Iar cei din vecinătatea europeană pot avea beneficii în mod indirect, demonstrând voință politică clară, totodată, angajându-se în implementarea reformelor. Comisarul Fule spune expres că UE nu “impune” (mai mult…)

Rusia ignoră problematica transnistreană, UE ignoră ignoranța Rusiei

decembrie 21, 2012

UE_RusiaCel de-al 30-lea summit UE-Rusia (20/21 decembrie) a pus în centrul atenției subiectele vitale în relația dintre cei doi parteneri din ce în ce mai inseparabali – energetica și mobilitatea cetățenilor (liberalizarea regimului de vize). Într-un con de umbră au fost abandonate chestiuni de importanță majoră pentru Republica Moldova și alte state din Parteneriatul Estic, dar deocamdată incombatibile cu dialogul ruso-comunitar. Vorbind despre incompatibilitate ne referim mai întâi de toate la partea rusă, care nu acceptă discutarea în public a problemei „conflictelor înghețate”, inclusiv a celei  transnistrene. Orice dialog necesită însă doi actori, de aceea, o parte din responsabilitate pentru inerția de a dinamiza dezbaterea dosarelor menționate revine și Bruxelles-lui.

Pe fundalul crizei financiare și economice, conducerea europeană nu renunță la retorica critică față aspectele problematice legate de Rusia. Însă retorica nu este îndreptată asupra unor revendicări clare și pro-active în domenii sensibile (conflictele înghețate, drepturile omului etc.). Iar majoritatea tentativelor de a imputa ceva Moscovei par să se soldeze cu (mai mult…)

Filat acceptă „oferta energetică” a Rusiei. Ce strategie urmărește Chișinăul și cum va reacționa UE?

septembrie 29, 2012
Foto: news.point.md

Foto: news.point.md

Propunerea Rusiei de a reduce prețul pentru gazul rusesc dacă Republica Moldova renunță la angajamentele față de Comunitatea Energetică Europeană a fost calificată din start drept o măsură de „corupere” a oficialităților moldovenești. Respectiva ofertă  a furnizorului de hidricarburi a țintit nu doar și nu în primul rând autoritățile de la Chișinău, care indirect au devenit victime colaterale ale disputelor dintre UE și Rusia în domeniul energetic (vezi aici: Rusia vrea să corupă Chișinăul sau să-și măsoare puterile cu UE?).

Scopul general al Rusiei nu vizează doar Republica Moldova, ci toate statele din Europa de Est și Sud-Est care au aderat la Comunitatea Economică Europeană și care sunt obligate juridic să implementeze legislația adoptată de UE în sectorul energetic. Prin urmare,  ceea ce deranjează factorii de decizie de la Moscova este extinderea legislației europene în statele non-membre din vecinătatea europeană, ce poate limita și/sau desființa monopolul absolut al companiilor rusești în sectorul energetic din întreaga regiune (Vezi: Memorandumul de Înțelegere privind implementarea parteneriatului între Comunitatea Energetică și RM) [1].

Totuși, dintr-o listă lungă de state non-UE care fac parte din această comunitate (Serbia, Muntenegru, Macedonia etc.), Moscova a venit anume la Republica Moldova cu propunerea referitor la acordarea unui preț atractiv pentru gazele naturale livrate (motivele posibile ale acestei selecționări sunt descrise aici). Pe lângă vulnerabilitatea autorităților moldovenești și dependența totală de resursele energetice din exterior, motivația Rusiei de a aborda fosta republică sovietică constă și din faptul că spre deosebire de alte state-membre ale Comunității, aceasta nu este pe lista potențialelor sau actualelor state-candidate pentru aderarea la UE. Având în vedere acest aspect important, putem deduce o corelație dintre impactul UE asupra procesului decizional din Moldova (diferit comparativ cu cel exercitat în relația cu statele din Balcanii de Vest) și decizia Rusiei de contra-ataca legislația europeană prin detașarea de la prevederile Comunității a statelor (mai mult…)

Rusia vrea să corupă Chișinăul sau să-și măsoare puterile cu UE?

septembrie 17, 2012

Foto: realitatea.net

Oferta rusească privind reducerea prețului la gaze naturale pentru Republica Moldova cu 30% în schimbul revizuirii unor angajamente față de UE a impresionat guvernanții moldoveni, dar și mai mult ar trebui să șocheze oficialii europeni.

Este cunoscut faptul că Rusia are la îndemână intrumentele de „soft power” (dominarea sectorului energetic în relațiile cu cel puțin 8 state UE, și poziție privilegiată pe piața energetică în tot spațiul ex-sovietic), combinate cu rapoarte de forță în relațiile politice cu fostele republici sovietice (conturate într-un spațiu temporal nou începând cu revoluția oranj din Ucraina, perindată de „războaie” în materie de gaze naturale și soldate cu sistarea livrărilor de hidrocarburi către clienții europenii – anii 2004-2009 etc.).

După ce Bruxellul a inițiat o procedură de cercetare a conformării Gazpromului cu cerințele antitrust [1] impuse la nivel european, Moscova încearcă un exercițiu de coerciție pentru a demonstra europenilor că deciziile politice adoptate de autoritățile naționale sunt mai presus decât directivele europene. În acest experiment geo-strategic este folosită Republica Moldova, în locul Ucrainei care a trăit o experiență dureroasă mai mulți ani la rând, fiind discreditată în Europa și ancorată la condiții severe de achiziționare a gazului rusesc (prin contractul semnat în 2009 de fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko [2]).

Primo, pentru că Ucraina este deja în relații proaste cu Bruxellul, în special din cauza defectelor vizibile din sistemul juridic și a oprimării sistematice a opoziției, Moscova și-a îndreptat atenția spre Moldova, considerată „liderul” Parteneriatului Estic în implementarea reformelor preluate din modelul european. Totodată,  Ucraina nu poate fi folosită în jocul subtil cu UE, deoarece Rusia deja a redus prețul pentru statul ucrainean în schimbul staționării flotei maritime în Crimeea, și totodată, este antrenată în negocieri bilaterale complicate privind modificarea contractului de cumpărare-vânzare a gazelor naturale. (mai mult…)

The Paris-Berlin-Moscow Axis and the „Transnistrian Coordinate”

decembrie 4, 2010

FOR AZI.MD
Relations between the EU and Russia are deeply bound together by the dialogue between three European „giants” – Medvedev, Merkel and Sarkozy who recently met in the French town of Deauville.

The subjects discussed concerned France’s presidency in the G8 and G20, the state of negotiations in the Middle East, Iran’s nuclear program and the multilateral partnership between the EU and Russia, notably in terms of European security. Despite differing speculations in the local press, the Transnistrian problem was far from being one of the major topics at the „trilateral” meeting and was just slightly touched upon at the end of the final political declaration passed upon its completion. (mai mult…)


%d blogeri au apreciat: