Archive for the ‘RM fara (cu) Rusia’ category

Moldova între Uniunea Europeană şi Uniunea Euroasiatică: sondaje şi tendinţe

mai 10, 2016

Dispoziția pro-europeană din societate rămâne la un nivel scăzut, în timp ce simpatiile pro-euroasiatice se mențin pe poziții mai puternice. Această tendinţă este demonstrată de recentele sondaje publice, prezentate de către Institutul Republican Internaţional (IRI) şi Institutul de Politici Publice de la Chişinău.

Declinul aspiraţiilor pro-UE se observă îndeosebi dacă e să comparăm actuala pondere a sentimentelor pro-UE (35-40% conform IPP) cu cea existentă în perioada guvernelor considerate non-pro-europene, care a ajuns să depăşească 70%. Prin urmare, vorbim despre o diferenţă de circa 30% între sprijinul pentru UE exprimat în prezent şi cel observat în perioada 2003 – iulie 2009, când ţara era guvernată de Partidul Comuniştilor. (mai mult…)

Cele 4 provocări ale bașcanului Irina Vlah

martie 23, 2015

gagauzia_Victoria Irinei Vlah la alegerile pentru funcția de bașcan constituie un act care nu a suprins pe nimeni, nici în autonomie și nici în țară. Explicația este extrem de simplă – ajutorul excesiv din partea socialiștilor și a Rusiei. Probabil, unicul merit personal pe care îl are Irina Vlah e că a intrat în cursa electorală drept „dezertoare” a PCRM, dar acceptând ajutorul și patronajul politic al socialiștilor a reușit să se convertească în unul din cele mai populare personaje politice din autonomie, fiind „binecuvântată” direct de Moscova. 

Succesul Irinei Vlah poate fi tradus și interpretat în felul următor: (mai mult…)

Tezele lui Lavrov: Ce gândește la moment Rusia despre Moldova

octombrie 21, 2014

Recent, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov [1], a lansat mai multe declarații ce vizează direct sau indirect Republica Moldova. Mai jos voi încerca să sumarizez principalele idei și semnale transmise de oficialul rus:

  • Rolul Ucrainei în reglementarea conflictului transnistrean: Lavrov ca și exponent al puterii executive ruse a insinuat că Ucraina ar fi părtinitoare și ar sprijini Republica Moldova. Totodată, acesta a subliniat că Rusia nu ar fi favorizat niciodată Chișinăul fie Tiraspolul, spre deosebire de Ucraina și alte părți ale formatului 5+2 care sprijină autoritățile de la Chișinău. Concluzie: Este evident faptul că Rusia este deranjată de faptul că RM și Ucraina și-au intensificat relațiile, inclusiv prin angajamente politice comune privind contribuirea la securitarea regională. Orice acțiune pro-activă a Kievului vizavi de segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene poate influența direct comportamentul autorităților separatiste și respectiv modela procesul de negocieri per ansamblu, iar Rusia nu dorește acest lucru.
  • Natura regimului politic de la Chișinău: Lavrov a vizat autoritățile de la Chișinău care ar fi nedemocratice referindu-se la decizia Curții Constituționale care a calificat integrarea europeană a țării drept constituțională, alți vectori fiind apriori considerați drept neconstituționali. [2] Decizia Curții poate fi interpretată diferit, inclusiv prin prisma faptului că decizia prevede indirect că alte orientări decât integrarea europeană nu ar fi constituționale. Oricum, acestă decizie a fost luată în momentul evaluării constituționălității Acordului de Asociere cu UE, la demersul PCRM care l-au calificat drept necorespunzător cu prevederile constituționale. Ulterior, Curtea a respins acuzațiile precum că decizia sa a fost îndreptată contra „vectorului euroasiatic” [3]. În orice caz, afirmațiile lui Lavrov țintesc autoritatea Curții Constituționale, a cărei menire este să garanteze supremația Constituției. Mai mult decât atât, oficialul rus a distorsionat complet informația despre această decizie, declarând că Curtea ar fi declarat neconstituționale acele partide care susțin vectorul euroasiatic. Tot el a recunscut că această informație ar fi citit-o din mass-media. Concluzie: MAE-ul rus continuă să opereze cu informație neverificată, iar oficialii ruși fac declarații pe baza informației din mass-media fără a se referi la sursele oficiale. Totodată, în mod vădit, Lavrov a transmis un mesaj critic autorităților pro-europene de la Chișinău, atribuindu-le manifestări nedemocratice pentru motivul că ar desconsidera vectorul euroasiatic în favoarea celui european.

(mai mult…)

Moscova dorește ca migranții să vorbească rusa. Ce riscuri există pentru moldoveni și sfaturi pentru Filat

ianuarie 22, 2013
Foto: zdg.md

Foto: zdg.md

Recent premierul rus, ex-președintele, Dmitri Medvedev a susținut ideea introducerii prin lege a cerinței către toți migranții de a susține un examen de cunoaștere a limbii ruse. Inițiativa reiese din promisiunile electorale ale actualului președinte Vladimir Putin, care vizează soluționarea migrației necontrolate și diminuarea consecințelor acesteia asupra componenței și coeziunii sociale a populației ruse. Cel puțin, aceste obiective au fost invocate în demersul electoral al actualului șef de stat al Rusiei.

În acest context, Medvedev a insistat în fața presei [1] pe faptul că respectiva lege nu urmărește discriminarea migranților, ci din contra facilitarea integrării lor în comunitatea țării gazdă, adică cea rusă (problema descrisă de asemenea în articolul „Rusia va impune imigranţilor test de cunoaştere a limbii ruse. Ce vor face gastarbaiterii moldoveni?”).

(mai mult…)

Rogozin vrea un rol exclusiv pentru Rusia în Republica Moldova

aprilie 21, 2012

După o absență de aproximativ 3 ani, Moscova își face loc pentru a reveni pe agenda politică a Republicii Moldova. Încetarea crizei politice și alegerea președintelui țării, cu blocarea parțială a forțelor politice anti-rusești (cum ar fi PL-ul, rămas fără funcție centrală în piramida puterii de la Chișinău), constituie premisele esențiale pentru revigorarea influenței ruse. De fapt, calmarea proceselor politice de pe ambele maluri ale Nistrului convin Moscovei într-o măsură egală. Or, sfârșitul regimului lui Smirnov a însemnat substituirea lui cu un lider loial vectorului geopolitic rusesc, dar și un bun executor al ordinelor Moscovei.

Cu scopul atingerii unor rezultate maxime, pentru misiunea de recalibrare a statutului Rusiei a fost delegat   Dmitri Rogozin, ex-ambasador rus la NATO, cunoscut pentru retorica categorică și poziția intransingentă în apărarea intereselor naționale. Printre succesele marcate de Rogozin în activitatea sa diplomatică externă poate fi menționat eșecul Ucrainei și Georgiei de a deschide negocierile de aderare la NATO, în timpul Summitului de la Bucuresti (aprilie 2008)[1]. Tot, datorită prestației sale, a fost posibilă sistarea instalării elementelor sistemului american anti-rachetă în Polonia și Republica Cehă. Aceste victorii strategice semnificative pentru reținerea extinderii NATO spre Est și combaterea planurilor americane au devenit cartea de vizită a lui Rogozin. În acest sens, preluarea dosarului transnistrean nu este deloc accidentală, având în vederea intensificarea factorului românesc în politica de la Chișinău, și viitoarea instalarea a scutului antirachetă american în România (Vezi documentului Acordului româno-american [2]).

Aspectele menționate nu îngrijorează autoritățile moldovenești, care îl tratatează pe Rogozin ca (mai mult…)

Timofti merge la Putin. Încercare sau provocare?

aprilie 17, 2012

Preluat de 24H.md

În curând, nou alesul fost preşedinte rus, Vladimir Putin, va fi învestit în funcţie, din care va continua să exercite influenţa asupra vecinătăţii sale imediate, din care face parte şi Republica Moldova. Cu acest prilej, la Moscova vor fi adunaţi şefii statelor CSI, iar o invitaţie a fost adresată şi preşedintelui moldovean, Nicolae Timofti, transmisă via Dmitri Rogozin.

Ce vrea Putin de la Timofti?

Momentul este oportun pentru (re)stabilirea dialogului bilateral, deteriorat grav după interimatul liberalului Mihai Ghimpu şi rămas în suspans pe durata democratului Marian Lupu. Astfel, Ghimpu a căpătat un loc fruntaş printre principalii inamici ai statului rus în percepţia presei moscovite. În timp ce, Lupu a avut o poziţie ezitantă, fiind însă tratat cu o doză de reticenţă la Moscova, din cauza eşecului în cursa lungă şi anevoioasă pentru preşedinţia ţării. Rezultatul acestor comportamente ale preşedinţilor interimari a determinat o perioadă de repaus şi de tăcere în cabinetul preşedintelui rus, exceptând reacţiile dure la mişcările lui Ghimpu. Mai mult decât atât, din cauza prelungirii crizei politice, Moscova a contat pe filiera executivă, adică a premierului moldovean, iar relaţia cu Moldova a fost îngustată la subiecte strict economice şi sociale.

Deşi preşedinţia sub Timofti este una stabilă, aceasta este compromisă politic, deoarece nu este recunoscută în continuare de opoziţia comunistă, considerată o forţă pro-rusească, alături de socialiştii lui Dodon. Cu toate acestea, Putin vrea să-l testeze pe preşedintele moldovean, iar în baza portretului psihologic desenat să-i aplice tactica potrivită pentru a-l ţine în câmpul de gravitaţie rusesc. Ademenirea lui Timofti este tentantă, având în vedere autonomia (mai mult…)

PCRM se află în „knockout tehnic”, iar Tkaciuk caută susţinere la Moscova

martie 30, 2012

Publicat de Revista Internaţională ACUM, HOTNEWS.MD

Protestele comuniştilor au fost sistate pentru o perioadă de timp, mai precis până pe data de 1 mai, când aceştia vor să adune zeci de mii de susţinători ai lozincelor de stânga – pensionarii, nostalgicii pentru timpurile sovietice, vorbitorii de rusă şi cei nemulţumiţi de guvernarea curentă. Mulţi dintre participanţii marşurilor din luna mai vor fi accidentali, alţii însă vor veni pentru a spijini comuniştii.

Dar pe lângă optimizarea eforturilor politice, comuniştii evită să recunoască că nu dispun de resurse financiare, imaginaţie şi plan de acţiuni în baza unei strategii perfect fezabile. Alegerea lui Timofti le-a încurcat cărţile, forţându-i să-şi modifice planurile. Aceştia au nimerit într-o situaţie de „knockout tehnic” şi aşteaptă o nouă luptă pentru a reveni în prim plan. Acum, PCRM vrea acutizarea în domeniul agriculturi, industria alimentară. Totodată, formaţiunea lui Voronin se ocupă de multiplicarea şi amplificarea problemelor artificiale  – unionismul, antiromânismul, legea anti-discriminare şi înregistrarea islamului. Folosind erorile guvernării AIE şi generând „focare de conflict” dintre autorităţile locale şi cele centrale, adepţii moldovenismului şi unionişti, promotorii drepturilor omului şi homofobii religioşi sau civili etc.

Anterior comuniştii au fost apreciaţi (În aşteptarea “revoluţiei lui PCRM) drept „avariaţi politic”, dar şi ca nişte contabili isteţi ai lapsusurilor comise de liderii Alianţei. Dar aceştia sunt pe calea unei radicalizări fără întoarcere, apropiindu-se de extremă unde se conturează ca o „formaţiune marginală”. De aceea, cel mai probabil, Vladimir Voronin a şi ajuns să apară la postul TV (Publika TV) boicotat şi batjocorit anterior, ca o încercare de (mai mult…)

Cine „se rușinează” să publice mesajul de felicitare adresat de Medvedev lui Timofti, Moscova sau Chișinăul ?

martie 25, 2012

Comunitatea de experți de la Chișinău s-a grăbit cu concluzia că Nicolae Timofti este acceptat atât de Moscova, cât și de Occident. Această convingere s-a bazat pe mesajele șefilor de state și de guverne transmise noului președinte al Republicii Moldova, reproduse activ de mass-media autohtonă. Dar nici până acum nu găsim o confirmare univocă a compatibilității lui Timofti în relație cu Rusia.

Timofti sub semnul întrebării la Moscova?

După 9 zile de la alegerea președintelui și 2 zile de la învestitura președintelui moldovean lipsesc dovezi că Moscova l-ar fi aprobat. Tradițional, un prim semnal de aprobare are loc via un mesaj de felicitare nominalizat, care însă nu poate fi identificat pe pagina oficială a Kremlinului (la ziua scrierii articolului 25.03.2012, deși a fost publicată retroactiv la data de 26 martie), cu toate că presa de la Chișinău a mediatizat pe larg o adresare din partea lui Dmitri Medvedev.

Importanța minoră a evenimentului putea fi cauza omiterii mesajului adresat lui Timofti de pe agenda electronică oficială a președintelui rus, unde de altfel găsim felicitarea lui Medvedev pentru nou alesul președinte german – Joachim Gauck [1]. Însă cum se explică absența acestui mesaj pe site-ul președinției Republicii Moldova, care anunță recepționarea unor felicitări din partea unui grup de state, printre primele prezentate pe pagina oficială fiind cele transmise de Turcia, Georgia, Belarus [2].  Pe 21 martie, la acestea s-au alăturat Polonia [3], Italia [4], Germania, Kazahstan și Uzbekistan [5].

Rusia fie a transmis un mesaj mai puțin oficial intepretat invers de factorii de decizie de la Chișinău, fie atât Moscova cât și Chișinăul „se rușinează” să prezinte mesajul, prin care de fapt, un stat străin legitimizează și aprobă oficial învestirea unui conducător de țară. Reținerea dată este substituită cu vocea Bisericii Ortodoxe Ruse care l-a felicitat printre primii pe Nicolae Timofti. Dar această înlocuire de roluri și ieșirea bisericii ruse în prim plan, în locul structurilor laice centrale, este contrariată de faptul că mesajul de felicitare nu venit din numele mitropolitului Kiril, ci al clerului din eșalonul secundar [6]. (mai mult…)

Chişinăul şi criza „pacificatorilor” ruşi pe Nistru

ianuarie 3, 2012

Indubitabil, incidentul care a condus la moartea unui cetăţean moldovean şi în care este implicat un reprezentant al pacificatorilor ruşi arată cât de învechit este mecanismul de menţinere a păcii, instaurat în regiune de la mijlocul anilor ’90. Misiunea de pacificare coordonată de militarii ruşi este lipsită de credibilitate, după ce de nenumărate ori a susţinut unilateral Tiraspolul, acţionând ca un scut de protecţie pentru regimul anticonstituţional din stânga Nistrului. Serviciul oferit de pacificatori a fost respins constant începând cu 1998, când în conformitate cu angajamentele de la Istanbul, partea rusă s-a obligat să-şi retragă armamentul şi militarii ruşi. Vechimea şi necorespunderea misiunii îndeplinite de pacificatori au fost recunoscute şi de către europeni, care alături de ruşi au convenit asupra necesităţii înlocuirii lor cu o misiunea civilă internaţională, desfăşurată sub egida OSCE.

Ultima picătură a devenit incidentul, în care a decedat un cetăţean moldovean, care este şi membru al aripei tinere a partidului de guvernământ, condus de premierul Vlad Filat. Acum ca niciodată, Filat trebuie să dea dovadă de măiestria echilibristicii diplomatice, încercând să soluţioneze criza aflată în creştere, pe care nu o poate muşamaliza, păstrând totodată o doză de normalitate în relaţia cu Moscova. La mijloc este decesul unui membru al formaţiunii sale, ceea ce îl forţează pe liderul liberal-democrat să ia o atitudine fermă. Acesta trebuie să acţioneze fără ezitare, deoarece există probabilitatea unor eventuale alegeri anticipate, iar raitingul PLDM este în drastică scădere. Totodată, anume acest incident poate fi folosit ca motiv întemeiat pentru a tărăgăna organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor preşedintelui.

În linii mari criza „pacificatorilor” ruşi poate urma unul din scenariile prezentate mai jos: (mai mult…)

Graţierea lui Vardanean, un truc sau o necesitate a Moscovei?

mai 5, 2011

Preluat de ZiaristiOnline.ro, ZIARE .ro

Regimul separatist de la Tiraspol vine cu surprize de săptămâna libertăţii presei, când jurnaliştii celebrează Ziua Mondială a Libertăţii Presei, iar guvernele naţionale promit că le vor proteja drepturile şi le vor facilita activitatea. Anume în acest context, liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov ia decizia de a-l graţia pe Ernest Vardanean, condamnat de regimul separatist la 15 ani grei de închisoare pentru pretinsa „trădare de ţară”  şi „colaborare cu serviciile secrete străine”. Unii experţi din domeniu din ţară cred că Smirnov a fost forţat de Moscova de a face acest pas, pentru a pregăti un teren fertil reluării negocierii între părţi, pentru „federalizarea” ulterioară a R. Moldova. Argumentul este concludent şi mai mult decât fezabil, deoarece o asemenea turnură radicală a Tiraspolului putea fi determinată doar de vocea autoritară a Moscovei.

Smirnov l-a folosit pe Vardanean şi pe Cazac pentru a izola şi mai mult regiunea de transformările tot mai democratice de pe malul drept. Dar din careva motive, acesta a trebuit să-şi schimbe planurile, îndeplinind foarte urgent şi necondiţionat „graţierea” jurnalistului nevinovat. Aceasta înseamnă că Smirnov nu avut încotro şi nu a putut să ignore ordinul definitiv dat de Kremlin, care anterior i-a sugerat agentului său de la Tiraspol că e timpul să  părăsească fotoliul de „preşedinte”. Dar ce a forţat Moscova să meargă la acest pas? Pot fi câteva motive cu dreptul la viaţă: (mai mult…)


%d blogeri au apreciat: