Ingredientele indispensabile pentru orice scenariu unionist

Spațiul public inundă cu discursuri iluzorice, adică rupte de realitate, despre înfăptuirea unirii Republicii Moldova cu România într-o anumită perspectivă temporală. Tentativa acestui articol este de reaminti că unirea este un subiect extrem de complex, iar înțelegerea completă și echidistantă a circumstanțelor este necesară pentru a nu înrăutăți starea lucrurilor nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru România.

În cele ce urmează punctez care sunt ingredientele obligatorii fără de care unirea nu se poate produce:

România, factorul rusesc şi erodarea agendei europene în Moldova

sursa: globalequality.wordpress.com

Asistăm la o abordare specifică din partea actorilor politici români, care tind să pună accentul pe riscuri legate de Rusia, decât să scoată în evidenţă ameninţările majore, reale, la adresa proiectului european în Moldova, cauzate de corupţia politică şi oligarhizarea deliberată a statului ce caracterizează guvernele proeuropene de la Chişinău din 2009 încoace…

România vrea să pună capăt comercializării cetăţeniilor române. De ce acum?

De ani de zile diverse reţele moldo-româneşti au reuşit să ofere zeci, sute şi posibil mii de cetăţenii, adeverinţe de naştere şi paşapoarte româneşti solicitanţilor din Republica Moldova, dar deabia acum a fost declanşată vînătoarea după  „intermediarii” infractori. Autorităţile române au închis ochii la aceste fărădelegi până acum nu demult. Dar problema paşaportizării necontrolate a cetăţenilor moldoveni este mult prea complicată şi principială atunci când vine vorba despre aderarea României la Schengen. Se pare că Bucureştiul doreşte să demonstreze Bruxellului că acest proces poate fi stăpânit, făcând ordine în propria curte şi pedepsindu-şi funcţionarii corupţi seduşi de „intermediarii” moldoveni.

AIE – ostatica lui Ghimpu…

Liberalii pot fi considerați fără rezervă cel mai distructiv element al Alianței de guvernare și a doua formațiune după comuniști cărora nu le pasă de soarta acestei țări, considerată de ei drept o entitate intermediară până la anexarea la România. Altceva se poate de spus despre partidul lui Plahotniuc sau PDM care se luptă cu PLDM-ul „tutunarului” Filat pentru sferele de influență în mica republică, care au o reputație clătinată dar se disting de liberalii-kamikaze. Dacă Ghimpu este dispus cu ușurință să sacrifice supremația legii și integritatea Constituției, pentru că averea lui ar avea puțin de suferit, atunci Filat și Plahotniuc (Marian Lupu) au ce pierde, fiind vorba de fluxurile de bani pe care fiecare le controlează în diverse domenii. În acest sens, ultimii doi se gândesc bine înainte de a arde podurile care le-ar permite cu ajutorul socialiștilor să găseasc persoana „X”  pentru multpătimitul fotoliu de președinte al țării.

De ce moldovenii nu sunt solidari cu protestatarii români?

Realitatea de la București și alte zeci de orașe românești este ascunsă de ochii moldovenilor sau ultimii refuză să o observe pentru că nu le pasă. Ambele versiuni sunt plauzibile.

În primul rând, autoritățile de la Chișinău sunt prea fricoase pentru a permite trusturilor media de buzunar să reflecteze libere evenimentele din țara vecină. Teama vine ca urmare a avertismentelor primite din partea comuniștilor lui Tkaciuk, mișcării anti-mafia a lui Mocanu și a veșnicului protestatar, Iurie Roșca. Toți aceștia împreună vor să valorifice valul de proteste intensificat și extins în România, combinându-l și corelându-l cu dispoziția de insatisfacție proprie unui procent mare din populație – celor apropiați de opoziția comunistă, fie celor dezamăgiți de perfermanțele coaliției de guvernare. Dar, nici media online și nice cea televizată cu acoperire națională nu tinde să informeze publicul moldovenesc cu privire la evoluția situației  de pe malul drept al Prutului. Fiind extrem de expuși la impactul televiziunii, moldovenii ar putea fi ușor influențați de provocatorii lui Tkaciuk sau de mesajele mobilizatoare a lui Mocanu, chiar și Roșca își poate găsi un loc în această coloană de spirite revoltate. Încercarea de a schimba alegerile cu un nou referendum poate fi folosită ca motiv, dar cauzele pot fi mult mai terestre și multiple – pauperizarea populației, inflația, facturile exagerate pentru utilități, corupția generalizată, oligarhia instaurată la putere etc. Scânteia însă poate fi cu totul de altă natură, dar depinde de bilanțul violențelor din România și de invențiile comuniștilor. Pentru cele trei grupări de manifestanți contează să asigure un număr constant de protestari, la care pe parcurs se vor alătura alte pături nemulțumite. Totuși, odată ce media moldovenească deabia șoptește despre protestele anti-Băsescu și antiguvernamentale, organizatorii posibilelor manifestații de la Chișinău vor întâmpina dificultăți pentru declanșarea evenimentelor destabilizatoare.

În al doilea rând, protestele din capitala României pot fi ignorate conștient de către mulți moldoveni pentru că

Basescu „cearta” Chisinaul, lezand suveranitatea RM

Retorica picanta a presedintelui roman reuseste mereu sa atraga atentia opiniei publice de pe ambele maluri ale Prutului, alcatuind titlurile presei moldovenesti pentru o perioada indelungata de timp. Intr-o maniera relaxata, Traian Basescu a scanat situatia politica de la Chisinau, si a dat verdicte parcursului european al RM, cu atentie criticand actuala guvernare, in fata numerosilor tineri romani din diaspora, reuniti la scoala de vara de la Sulina.

Suveranitatea subminata  a RM

Ca si alta data, presedintele roman a facut remarci taioase dezaproband latent hotararea Chisinaului de a dispune studierea „istoriei” in loc de „istoria romanilor”. In conditiile in care R. Moldova se pregateste sa-si sarbatoreasca 20 de ani de independenta, liderul  de la Bucuresti trateaza autoritatile moldovenesti fara a tine cont ca acestea sunt imputernicite de populatia unui stat suveran. Asemenea atitudine nu este o noutate, dar spre deosebire „ingerintele” Moscovei contracarate imediat de guvernantii moldoveni, opiniile oficialilor romani au devenit o normalitate acceptata. Tolerand comportamentul deviant de la normele dreptului international, cercurile politice de la Chisinau alimenteaza divergentele dintre diversele comunitati moldovenesti separate pe criteriul lingvistic, identitar, national sau geopolitic.

Studii în România: Pragmatismul tinerilor moldoveni sau „calculele” statului român?

Şomajul galopant în rândul moldovenilor, care s-a triplat din 2008 încoace, alături de condiţiile economice limitate din ţară, motivează tinerii să aleagă „fereastra de oportunitate” deschisă de statul român pe calea unor facilităţi educaţionale atrăgătoare, în special prin gratuitatea lor. Tinerii norocoşi vor accesa gratis burse la studii în principalele centre universitare din România, cu preponderenţă la instituţiile din Iaşi şi alte localităţi mai apropiate de R. Moldova.

Geografia burselor oferite absolvenţilor moldoveni arată o concentrare clară pe zonele aflate în proximitatea frontierelor moldo-române. Stabilirea acestora depinde în mare parte de capacităţile universităţilor, precum şi de disponibilitatea lor de a primi contingente noi de moldoveni. Odată intraţi în circuit educaţional, aceştia vor obţine calificativul de bursier al statului român graţie apartenenţei la casta „românilor de pretutindeni”.

Atenţia acordată subiectului cu privire la asocierea identitară este determinată de nepăsarea vizavi de numeroasele aspecte referitoare la naţionalitatea română ce poate fi observată cu ochiul liber printre solicitanţii de burse. Junimea din Moldova este mult mai pragmatică decât pot crede adepţii curentului ideologic unionist sau pro-românesc.

România, scandalul vămilor corupte şi relaţiile speciale cu R.Moldova

Scandalul vameşilor corupţi din România a zguduit opinia publică europeană, românească, dar mult prea puţin pe cea din R.Moldova. Şi aici apare o întrebare, după mine retorică, de ce operaţiunile declanşate de organele de resort din ţara vecină au cuprins din punct de vedere geografic frontierele cu Ucraina şi Serbia, ocolind controversata graniţă moldo-română? Există sau nu o implicaţie politică pe filiera Bucureşti-Chişinău şi cât de (ne)corupte sunt persoanele responsabile de siguranţa frontierei de pe Prut?

Ghimpu îl critică pe Filat, scuză România şi condamnă subtil tratatul moldo-român privind regimul de frontieră

PENTRU AZI.MD

După mai puţin de o săptămână, documentul semnat de premierul şi candidatul electoral, Vladimir Filat, cu partea română, a devenit unul din cele mai compromise realizări ale actualei guvernări pe plan extern.

Lancea criticii a fost îndreptată spre premierul moldovean, dar nu ocoleşte Bucureştiul, care a consimţit pe faţă parafarea mult-aşteptatului tratat privind regimul de frontieră moldo-român. În premieră, anti-comunistul Mihai Ghimpu s-a raliat prin criticile sale faţă de prestaţia diplomatică a lui Filat, la poziţia dură exprimată de PCRM îndată după solemnităţile de la Bucureşti.

Гимпу критикует Филата, прощает Румынию и тонко осуждает молдавско-румынский договор о приграничном режиме

ДЛЯ AZI.MD

Менее чем через неделю после того, как премьер и электоральный конкурент Влад Филат подписал с Румынией договор о приграничном режиме, этот документ стал одним из самых скомпрометированных достижений нынешней власти на международном уровне.

Критика была направлена как в адрес премьера, так и в сторону Бухареста. Впервые антикоммунист Михай Гимпу был солидарен с ПКРМ относительно критики в адрес Филата. Почему Гимпу выступил с критикой «бухарестских приключений Филата» через неделю после подписания документа? Почему этот противоречивый договор до сих пор не представлен общественности? В действительности это чисто технический документ или все же он содержит существенные политические аспекты? Почему Румыния пошла на вариант «Филат – Баконски» в обход Михая Гимпу? Отразится ли скандал о «неконституционности» действия Филата на судьбу столь значимого договора для Румынии, которая готовится к вступлению в Шенгенскую зону? Какое значение будут иметь контраргументы Гимпу для либералов и имиджа премьера?