România vrea să pună capăt comercializării cetăţeniilor române. De ce acum?

De ani de zile diverse reţele moldo-româneşti au reuşit să ofere zeci, sute şi posibil mii de cetăţenii, adeverinţe de naştere şi paşapoarte româneşti solicitanţilor din Republica Moldova, dar deabia acum a fost declanşată vînătoarea după  „intermediarii” infractori. Autorităţile române au închis ochii la aceste fărădelegi până acum nu demult. Dar problema paşaportizării necontrolate a cetăţenilor moldoveni este mult prea complicată şi principială atunci când vine vorba despre aderarea României la Schengen. Se pare că Bucureştiul doreşte să demonstreze Bruxellului că acest proces poate fi stăpânit, făcând ordine în propria curte şi pedepsindu-şi funcţionarii corupţi seduşi de „intermediarii” moldoveni.

De ce moldovenii nu sunt solidari cu protestatarii români?

Realitatea de la București și alte zeci de orașe românești este ascunsă de ochii moldovenilor sau ultimii refuză să o observe pentru că nu le pasă. Ambele versiuni sunt plauzibile.

În primul rând, autoritățile de la Chișinău sunt prea fricoase pentru a permite trusturilor media de buzunar să reflecteze libere evenimentele din țara vecină. Teama vine ca urmare a avertismentelor primite din partea comuniștilor lui Tkaciuk, mișcării anti-mafia a lui Mocanu și a veșnicului protestatar, Iurie Roșca. Toți aceștia împreună vor să valorifice valul de proteste intensificat și extins în România, combinându-l și corelându-l cu dispoziția de insatisfacție proprie unui procent mare din populație – celor apropiați de opoziția comunistă, fie celor dezamăgiți de perfermanțele coaliției de guvernare. Dar, nici media online și nice cea televizată cu acoperire națională nu tinde să informeze publicul moldovenesc cu privire la evoluția situației  de pe malul drept al Prutului. Fiind extrem de expuși la impactul televiziunii, moldovenii ar putea fi ușor influențați de provocatorii lui Tkaciuk sau de mesajele mobilizatoare a lui Mocanu, chiar și Roșca își poate găsi un loc în această coloană de spirite revoltate. Încercarea de a schimba alegerile cu un nou referendum poate fi folosită ca motiv, dar cauzele pot fi mult mai terestre și multiple – pauperizarea populației, inflația, facturile exagerate pentru utilități, corupția generalizată, oligarhia instaurată la putere etc. Scânteia însă poate fi cu totul de altă natură, dar depinde de bilanțul violențelor din România și de invențiile comuniștilor. Pentru cele trei grupări de manifestanți contează să asigure un număr constant de protestari, la care pe parcurs se vor alătura alte pături nemulțumite. Totuși, odată ce media moldovenească deabia șoptește despre protestele anti-Băsescu și antiguvernamentale, organizatorii posibilelor manifestații de la Chișinău vor întâmpina dificultăți pentru declanșarea evenimentelor destabilizatoare.

În al doilea rând, protestele din capitala României pot fi ignorate conștient de către mulți moldoveni pentru că

Basescu „cearta” Chisinaul, lezand suveranitatea RM

Retorica picanta a presedintelui roman reuseste mereu sa atraga atentia opiniei publice de pe ambele maluri ale Prutului, alcatuind titlurile presei moldovenesti pentru o perioada indelungata de timp. Intr-o maniera relaxata, Traian Basescu a scanat situatia politica de la Chisinau, si a dat verdicte parcursului european al RM, cu atentie criticand actuala guvernare, in fata numerosilor tineri romani din diaspora, reuniti la scoala de vara de la Sulina.

Suveranitatea subminata  a RM

Ca si alta data, presedintele roman a facut remarci taioase dezaproband latent hotararea Chisinaului de a dispune studierea „istoriei” in loc de „istoria romanilor”. In conditiile in care R. Moldova se pregateste sa-si sarbatoreasca 20 de ani de independenta, liderul  de la Bucuresti trateaza autoritatile moldovenesti fara a tine cont ca acestea sunt imputernicite de populatia unui stat suveran. Asemenea atitudine nu este o noutate, dar spre deosebire „ingerintele” Moscovei contracarate imediat de guvernantii moldoveni, opiniile oficialilor romani au devenit o normalitate acceptata. Tolerand comportamentul deviant de la normele dreptului international, cercurile politice de la Chisinau alimenteaza divergentele dintre diversele comunitati moldovenesti separate pe criteriul lingvistic, identitar, national sau geopolitic.

Studii în România: Pragmatismul tinerilor moldoveni sau „calculele” statului român?

Şomajul galopant în rândul moldovenilor, care s-a triplat din 2008 încoace, alături de condiţiile economice limitate din ţară, motivează tinerii să aleagă „fereastra de oportunitate” deschisă de statul român pe calea unor facilităţi educaţionale atrăgătoare, în special prin gratuitatea lor. Tinerii norocoşi vor accesa gratis burse la studii în principalele centre universitare din România, cu preponderenţă la instituţiile din Iaşi şi alte localităţi mai apropiate de R. Moldova.

Geografia burselor oferite absolvenţilor moldoveni arată o concentrare clară pe zonele aflate în proximitatea frontierelor moldo-române. Stabilirea acestora depinde în mare parte de capacităţile universităţilor, precum şi de disponibilitatea lor de a primi contingente noi de moldoveni. Odată intraţi în circuit educaţional, aceştia vor obţine calificativul de bursier al statului român graţie apartenenţei la casta „românilor de pretutindeni”.

Atenţia acordată subiectului cu privire la asocierea identitară este determinată de nepăsarea vizavi de numeroasele aspecte referitoare la naţionalitatea română ce poate fi observată cu ochiul liber printre solicitanţii de burse. Junimea din Moldova este mult mai pragmatică decât pot crede adepţii curentului ideologic unionist sau pro-românesc.

România, scandalul vămilor corupte şi relaţiile speciale cu R.Moldova

Scandalul vameşilor corupţi din România a zguduit opinia publică europeană, românească, dar mult prea puţin pe cea din R.Moldova. Şi aici apare o întrebare, după mine retorică, de ce operaţiunile declanşate de organele de resort din ţara vecină au cuprins din punct de vedere geografic frontierele cu Ucraina şi Serbia, ocolind controversata graniţă moldo-română? Există sau nu o implicaţie politică pe filiera Bucureşti-Chişinău şi cât de (ne)corupte sunt persoanele responsabile de siguranţa frontierei de pe Prut?

Moldova, cetăţenia română şi temerea europeană

Pentru AZI.MD, preluat de FLUX

Presa europeană abordează tot mai intens chestiunea cetăţeniilor române obţinute de populaţia Republicii Moldova. Valul de nemulţumiri exprimate anterior în câteva reviste britanice a continuat în mass-media germană, cu articolul publicat în renumitul „Der Spiegel”.

De această dată, rezonanţa a luat proporţii de altă natură, pentru că a fost învinuită direct România care ar ajuta moldovenii să ajungă „în paradisul economic european”, acordând în masă cetăţenii române. Alte acuzaţii sunt adresate preşedintelui român, Traian Băsescu, etichetat drept adept al „României Mari”, dar şi politicienilor moldoveni denumiţi de „Der Spiegel” – promotori ai „unionismului”. Din articol se subînţelege că anume datorită relaţiilor speciale existente între Bucureşti şi elita politică filoromână de la Chişinău „a fost accelerată ofensiva de naturalizare realizată de statul român în ţara vecină”. În opinia ziarului german, problema cetăţeniei române trebuia să fie hotărâtă în baza unor referendumuri sau a unor acorduri cu Bruxelles, Paris sau Berlin. Mai este amintită „oboseala UE”, care nu opreşte „lărgirea acesteia pe furiş spre Est” cu ajutorul acţiunilor întreprinse de România.

Realităţile europene şi cetăţenia română

În statele europene este în creştere numărul instituţiilor media, ce induc opiniei publice europene ideea unei posibile „invazii” a populaţiei din Europa de Est. Printre principalele cauze invocate este menţionată politica prea liberală de acordare a cetăţeniei pentru populaţia din ţările din vecinătate, în special din R. Moldova.

Într-adevăr începând cu 2009, accesibilitatea cetăţeniilor române a sporit considerabil. Rolul central în facilitarea acestui proces îl are Traian Băsescu şi partidul condus de el. Conlucrarea armonioasă dintre cele două ramuri ale executivului românesc a contribuit la aprobarea unei serii de amendamente la legislaţia naţională în acest domeniu. Datorită înfiinţării Agenţiei Naţionale de Cetăţenie, funcţională din ianuarie 2010, a fost posibilă reducerea perioadei de procesare a solicitărilor până la 5 luni. Birourile teritoriale pentru cetăţenie din Iaşi, Timişoara, Galaţi, Suceava şi Cluj-Napoca, împreună cu consulatele româneşti deschise pe teritoriul R. Moldova, la Bălţi şi Cahul (eventual şi la Cahul), au accelerat la maximum procesul de acordare/redobândire a cetăţeniei române. În asemenea ritmuri se prognozează oferirea a 10.000 de paşapoarte lunar pentru cetăţenii moldoveni.

Cine complotează împotriva României în privinţa cetăţeniilor române pentru R.Moldova?

Publicat in cotidianul national „TIMPUL” (editia de vineri, 23 iulie, Nr. 135)

În timp record, autorităţile române au devenit cel mai „criticat” stat european, pentru că acordă cetăţenii „cu duiumul” moldovenilor disperaţi. Uimeşte sincronizarea cu care reprezentanţii presei europene au lansat articole defăimătoare împotriva Bucureştiului. Alte suspiciuni trezesc faptul că „critica europenilor” este de provinienţa statelor care prietenesc „la cătăramă” cu Federaţia Rusă (Germania şi Italia) sau care posedă pârghii de a influenţa deciziile la nivel european (Marea Britanie).

România în căutarea „vinovaţilor” pentru consecinţele inundaţiilor

Cine e vinovatul?! Probabil, e afirmaţia care „inundă” cel mai mult presa românească în prezent. Primul acuzat numit este guvernarea, care nu a învăţat lecţiile în urma inundaţiilor din 2006 şi 2008, care s-au repetat, doar că în proporţii mai mari şi în acest an. Milioane de euro alocate pentru măsuri de protecţie în faţa viiturilor ar fi trebuit să acopere golurile de administrare a apelor existente anterior. Lucrurile stau altfel. Iar oficialităţile nu dispun nici de timpul, dar nici de dorinţa corespunzătoare, pentru a descurca sforile în posibilele cazuri de delapidări de bani sau alte infracţionalităţi de ordin financiar, „vinovate” de cele întâmplate. Toată atenţia este îndreptată către sinistraţi şi diminuarea pagubelor materiale produse necontenit de inundaţiile nemaivăzut de abundente.

[Editorial] Comuniştii au ajutat „din greşeală” autorităţile moldoveneşti şi Ambasada României

Preluat de UNIMEDIA, HOTNEWS.MD

Incredibil, dar presa îşi face treaba, chiar dacă este angajată „politic”, este colorată politic şi îndeplineşte ordinele stapânilor din umbră. Presa comunistă s-a remarcat (fără ghilimelele de rigoare). Da, întâmplător sau nu, dar aceasta poate fi apreciată pentru contribuţia la eliminarea infracţiunilor publice vădite, dar din anumite motive neclare netaxate până acum. Toate acestea în pofida criticilor că „spală” regulat creierii cetăţenilor, entuziasmaţi să creadă în presupuse metehne ale guvernării actuale, decât în responsabilitatea şi eficienţa acesteia cât de minoră nu ar fi. Chemată să scoată la iveală extorcările în valută străină practicate la pragurile consulatelor româneşti de la Chişinău, desigur, nu de dragul adevărului, dar pentru a discredita România şi reprezentanţa ei diplomatică, „presa roşie” a organizat o adevărată campanie informaţională. Cu propriile eforturi sau pentru că le-a şoptit „cineva” unde să caute, urmeză de văzut, dar incontestabil jurnaliştii comuniştilor au avut aportul corespunzător la „demontarea” afacerilor de „intermediere” de pe lângă consulatele României din capitală. Chiar dacă merită a fi dezaprobate pentru seriile gesturi distante de la etica şi principiile jurnalismului profesionist, mass-media dirijată de PCRM a tras alarmă şi a atras atenţia asupra „cozilor infracţionale” create chiar la porţile consulatelor şi pe alocuri tolerate inclusiv de personalul instituţiilor româneşti acreditate în R. Moldova.

Băsescu aruncă din nou suliţe în direcţia Moscovei

Pentru AZI.MD (articolul poate fi preluat doar cu indicarea sursei: AZI.MD)

Vizita liderului georgian, Mihail Saakaşvili, în România, a determinat un val nou de critici deschise şi „mai camuflate” împotriva Rusiei, din partea preşedintelui României, Traian Băsescu. De fapt, Bucureştiul acordă o susţinere politică permanentă republicii caucaziene, datorită relaţiilor strânse existente la nivel de preşedinţii.

Pro-americanul Băsescu îl simpatizează pe omologul său georgian atât pentru valorile euro-atlantice împărtăşite, cât şi pentru dialogul „matur” şi „fără compromisuri” pe care Saakaşvili l-a croit cu partea rusă. Bazat pe o poziţie mai autonomă faţă de UE decât ceilalţi lideri europeni, Băsescu a formulat câteva poziţii politice, care vor enerva diplomaţii ruşi şi, posibil, vor încetini ritmul destul de anevoios de revigorare a dialogului politic bilateral.

Atmosfera tensionată din societatea românească implică presiuni enorme asupra guvernării PD-L-iste, la toate nivelurile, motivându-l pe liderul acesteia, Traian Băsescu, să se implice în manifestări populiste, inclusiv de orientare externă. Subiectele exogene reprezintă practic singurul „tărâm” sigur, care la exploatarea intensă poate facilita contactul pozitiv a preşedintelui român cu publicul român, cuprins de isteria crescândă faţă de măsurile „draconice” de austeritate.

România provoacă Rusia?