Гимпу критикует Филата, прощает Румынию и тонко осуждает молдавско-румынский договор о приграничном режиме

ДЛЯ AZI.MD

Менее чем через неделю после того, как премьер и электоральный конкурент Влад Филат подписал с Румынией договор о приграничном режиме, этот документ стал одним из самых скомпрометированных достижений нынешней власти на международном уровне.

Критика была направлена как в адрес премьера, так и в сторону Бухареста. Впервые антикоммунист Михай Гимпу был солидарен с ПКРМ относительно критики в адрес Филата. Почему Гимпу выступил с критикой «бухарестских приключений Филата» через неделю после подписания документа? Почему этот противоречивый договор до сих пор не представлен общественности? В действительности это чисто технический документ или все же он содержит существенные политические аспекты? Почему Румыния пошла на вариант «Филат – Баконски» в обход Михая Гимпу? Отразится ли скандал о «неконституционности» действия Филата на судьбу столь значимого договора для Румынии, которая готовится к вступлению в Шенгенскую зону? Какое значение будут иметь контраргументы Гимпу для либералов и имиджа премьера?

Ghimpu si Filat in competitie pentru „presedinti straini”

In toiul campaniei electorale pentru referendumul republican, cativa din participantii electorali au demarat subtil „goana” pentru alegerile prezidentiale, care la fel ca si alegerile parlamentare depind de pozitia tot mai sovaielnica a presedintelui interimar. Atragerea actorilor externi este un instrument mai vechi utilizat de fortele politice autohtone, care prin acest intermediu cauta sa sporeasca loialitatea populatiei, fie sa inlocuiasca legaturile fragmentare si deficitare cu publicul.

In aceasta competitie, luptele se poarta si pentru atentia din partea presedintilor straini, in special pentru presedintele roman, Traian Basescu, care intr-un interval scurt de timp a fost vizitat atat de presedintele  interimar, Mihai Ghimpu, cat si de premierul, Vlad Filat. Cei doi vad in Romania un potential electoral enorm

Republica Moldova pe agenda Strategiei Naţionale de Apărare a României

JURNAL  ACADEMIC, Centrul de Informare şi Documentare NATO

Autor: Denis CENUŞĂ, Expert în Relaţii Internaţionale

După patru ani de la lansarea Strategiei Naţionale de Securitate a României, în cadrul Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării a fost prezentată Strategia Naţională de Apărare, care vizează o paletă largă
de mijloace capabile să apere interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate, dar şi să
gestioneze eficient riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile, înfruntate de statul român [1].

Cine complotează împotriva României în privinţa cetăţeniilor române pentru R.Moldova?

Publicat in cotidianul national „TIMPUL” (editia de vineri, 23 iulie, Nr. 135)

În timp record, autorităţile române au devenit cel mai „criticat” stat european, pentru că acordă cetăţenii „cu duiumul” moldovenilor disperaţi. Uimeşte sincronizarea cu care reprezentanţii presei europene au lansat articole defăimătoare împotriva Bucureştiului. Alte suspiciuni trezesc faptul că „critica europenilor” este de provinienţa statelor care prietenesc „la cătăramă” cu Federaţia Rusă (Germania şi Italia) sau care posedă pârghii de a influenţa deciziile la nivel european (Marea Britanie).

Băsescu aruncă din nou suliţe în direcţia Moscovei

Pentru AZI.MD (articolul poate fi preluat doar cu indicarea sursei: AZI.MD)

Vizita liderului georgian, Mihail Saakaşvili, în România, a determinat un val nou de critici deschise şi „mai camuflate” împotriva Rusiei, din partea preşedintelui României, Traian Băsescu. De fapt, Bucureştiul acordă o susţinere politică permanentă republicii caucaziene, datorită relaţiilor strânse existente la nivel de preşedinţii.

Pro-americanul Băsescu îl simpatizează pe omologul său georgian atât pentru valorile euro-atlantice împărtăşite, cât şi pentru dialogul „matur” şi „fără compromisuri” pe care Saakaşvili l-a croit cu partea rusă. Bazat pe o poziţie mai autonomă faţă de UE decât ceilalţi lideri europeni, Băsescu a formulat câteva poziţii politice, care vor enerva diplomaţii ruşi şi, posibil, vor încetini ritmul destul de anevoios de revigorare a dialogului politic bilateral.

Atmosfera tensionată din societatea românească implică presiuni enorme asupra guvernării PD-L-iste, la toate nivelurile, motivându-l pe liderul acesteia, Traian Băsescu, să se implice în manifestări populiste, inclusiv de orientare externă. Subiectele exogene reprezintă practic singurul „tărâm” sigur, care la exploatarea intensă poate facilita contactul pozitiv a preşedintelui român cu publicul român, cuprins de isteria crescândă faţă de măsurile „draconice” de austeritate.

România provoacă Rusia?

România pentru referendum „constituţional” şi contra alegerilor anticipate în RM?

Preluat de ziarul „FLUX”

Campania de promovare a referendumului constituţional în R. Moldova a devenit şi obiectul politicii externe moldoveneşti îndată ce liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au ajuns la un acord de principiu în această problemă.

Astfel, Germania a fost vizitată de reprezentanţii Partidului Democrat, care mizează pe ponderea majoră a ţării date în cadrul instituţiilor europene/UE, ale căror susţinere este văzută drept vitală pentru demararea pregătirilor pentru realizarea referendumului. Iar şi mai recent, oficiali ai statului român au preluat iniţiativa de a promova ideea referendumului constituţional, în schimbul alegerilor anticipate, în rândul statelor europene (cel puţin potrivit declaraţiei senatorului român Viorel Badea, care nu au fost nici contestate şi nici infirmate de Bucureştiul oficial).

Creditul României l-a bătut pe cel al Rusiei

Preluat de HOTNEWS.MD, CUVINTE NOI

Creditele speculativ-politice forjate de „centrele” de influenţă din exterior continuă să fie actuale pentru Republica Moldova. Retragerea creditului promis atât guvernului Greaceanîi, cât şi celui aflat sub administrarea lui Filat, subliniază caracterul pur politic, dar simultan pragmatic, al iniţiativei ruse.

[Comentariu] De ce Joe Biden a vorbit despre RM la Bucuresti?

Sursele mediatice moldovenesti continua sa dea dovada de voluntarism in tratarea evenimentelor externe care implica R. Moldova.

Astfel, acestea au prezentat intr-o forma „trunchiata” sau selectiva opiniile vicepresedintelui american, Joe Biden, expuse in cadrul vizitei de la Bucuresti (22 octombrie), cu privire la relatiile RM cu structurile euroatlantice. [1]

Rusia oferă „temeiuri” pentru sentimente „antiromâneşti”

Preluat de Revista Internaţională ACUM

Dezaprobarea actului de vandalizare a Monumentului Soldatului Sovietic de la Bucureşti a constituit obiectul notei de protest remise Ministerului Afacerilor Externe al României, publicate de MAE-ul rus la 11 septembrie curent. Partea rusă a protestat faţă de faptul că prin aceasta s-a ţintit ultragierea memoriei celor căzuţi în război „luptând pentru eliberarea României de fascism”. Pe lângă „repararea imediată a consecinţelor actului de vandalism”, autorităţile ruse cer omologilor români să ancheteze acest caz şi să pedepsească sever pe vinovaţi, în conformitate cu acordul ruso-român, semnat la 8 noiembrie 2005, privind statutul înhumărilor militare. 

[Interviu Foreign Policy] „România este ineptă în relaţia cu Asia Centrală“

FOREIGN POLICY România

Ambasadorul român la Baku menţine legătura dintre NATO şi Azerbaidjan, iar preşedintele României a vizitat straniul Turkmenistan. Ce politici româneşti pot urma în regiune? În ideea că relaţiile externe ale României nu se rezumă la UE, am iniţiat Omnibusul FP, un format de discuţii cu diferiţi experţi despre evoluţiile internaţionale şi din regiune.

Cum trebuie văzut Turkmenistanul din Europa? Mai mult ca o dictatură sau mai mult ca o sursă de gaze naturale?

Denis Cenuşă: Desigur, problema drepturilor omului şi cea a democraţiei „embrionare” nu trebuie scoase de pe agenda relaţiilor UE-Turkmenistan,