„Comeback-ul” comuniştilor, menit să-i eclipseze pe Dodon şi Mişin

Foto: trm.md

Contrar aşteptărilor şi calculelor politice, comuniştii au venit oricum în Parlamentul ţării, pe care continuă să-l numească „nelegitim” şi condus de „forţe uzurpatoare”. După ce au boicotat în afara legislativului, rândurile rărite ale comuniştilor vor să-l obstrucţioneze din interior. Inspiraţi din bătăliile sângeroase din Rada ucraineană sau din activitatea eficientă a opoziţiei din România, fracţiunea comunistă vrea să detoneze ambianţa armonioasă şi călduroasă din legislativ, care a dominat până acum în pofida şantajului liberalilor în frunte cu Ghimpu.

Dar pe lângă misiunea distructivă asumată de comunişti, „comeback-ul” realizat de aceştia este unica modalitate de a supravieţui, după autonomizarea mai multor membri de partid şi atomizarea PCRM în entităţi politice noi de stânga. Conservarea şi consolidarea pereţilor fisuraţi ai partidului sunt obiectivele urgente ale comuniştilor, „decapitaţi” de liderii săi anteriori.

Mai mult decât atât, PCRM a pierdut enorm din imagine după ce Vadim Mişin l-a abandonat. De aceea, revenirea în Parlament devine un mijloc eficient de a se reabilita.

Alt handicap pe care comuniştii vor să-l elimine este

Au moldovenii din diasporă puterea să forţeze votarea legii anti-discriminare de către AIE?

Preluat de JURNAL.MD 

Politicul moldovenesc nu s-a aşteptat la o asemenea turnură în problema adoptării legii anti-discriminare. Pe cât de sonor şi categoric este tonul opozanţilor acestei legi printre actorii sociali din ţară, pe atât de reacţionară se pare a fi diaspora moldovenească din Occident. Este prea devreme să spunem că e vorba de o tendinţă, dar apelurile moldovenilor din Italia şi în special din Franţa către clasa politică de la Chişinău denotă oricum o maturizare politică a moldovenilor de peste hotare, şi o tentativă a-şi asuma responsabilităţi civice la distanţă.

Diaspora şi promisiunea electorală a Alianţei

Semnalul tras în privinţa legii anti-discriminare nu este prima manifestare a diasporei, aceasta fiind extrem de activă şi implicată în campaniile electorale din 2009-2010. Atunci multe asociaţii de moldoveni din Spania, Italia şi alte ţări europene au sprijinit partidele din AIE-1 şi AIE-2. Singura condiţie solicitată în schimbul partizanatului politic anti-PCRM a fost menţinerea ţării pe cursul integrării europene. Această condiţie este reiterată şi în cazul legii anti-discriminare, dar demersul este concretizat şi centrat strict pe obţinerea unui regim liberalizat de vize pentru emigranţii moldoveni stabiliţi în diverse colţuri ale Europei. Diaspora nu cere nimic mai mult decât îndeplinirea  promisiunii electorale făcute fără nicio rezervă de liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, la începutul mandatului.

Se pare că poziţia diasporei vine în ajutorul lui Filat, care

Despre filmul „Adevărul despre 7 aprilie”, Morari și Baghirov, NIT și comuniștii

Preluat de UNION, Vocea Basarabiei

O surpriză sub formă de un nou film-investigație dedicat evenimentelor din „7 aprilie 2009” – o revoltă înscenată ce a făcut victime printre tineri inocenți, nemulțumiți din naivitate sau din convingeri ferme de regimul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.  Un filmuleț fără autor (vezi FILMUL MAI JOS), adică cu autor dar care se teme sau nu vrea să își divulge numele și vocea reală. Dar chiar și fiind un produs mediatic anonim, acesta a reușit să atragă atenția publicului însetat de noi detalii despre misteriosul  „7 aprilie 2009”.

Morari – în trecut eroină, în prezent inculpată

După trei ani de revolta anti-comunistă, înscenată, dar cu mulți actori nevinovați manipulați și atrași involuntar într-un joc politic străin, avem puse pe tapet numele altor persoane, care se fac vinovate de cele întâmplate atunci. Un nume am menționat ieri, până la apariția filmului anonim. Este vorba despre Natalia Morari (Cine este Natalia Morari? Revoluţionară sau impostoare?), cea care a jucat unul din rolurile centrale, deși deghizată în eroină, după cum ne spune și filmulețul dat, accesibil pe Youtube după mai multe ore de la apariația lui pe Unimedia și ProTV Chișinău. Doamna prezentatoare de la PublikaTV nu a reușit să răspundă la întrebările revendicate în articol. Spre exemplu, de ce dânsa a fost iertată de Moscova și acum se bucură de un acces nestingherit pe teritoriul Rusiei, confruntându-se cu interdicții și imagine negativă până la evenimentele din 7 aprilie 2009?

Baghirov un blogger rus, devenit popular în RM

Un alt personaj este enigmaticul și bădaranul bloggerul Baghirov, care consideră Republica Moldova o gubernie rusească din care poate ieși și intra, atunci când îi poftește inima. Acest personaj a culminat topul știrilor din țară și a demonstrat caracterul provincial puternic al surselor media, autorităților și a țării în întregime. Dacă o țara întreagă discută aprins despre un blogger din eșalanoul secund din Rusia, înseamnă că

NIT-ul demontat, ce urmează?

Citat de ENEWS

Puţini au observat, dar licenţa postului TV supus PCRM-ului este retrasă înainte de Paşte, de marşul social grandios de 1 mai şi de adoptarea legii anti-discriminare în cadrul legislativului, promisă de Filat după sărbătorile sfinte. Sunt supoziţii că NIT este anihilat pentru a deschide calea unor noi operatori pe piaţă, referindu-se la cel de-al treilea canal („Kanal 3”) al lui Plahotniuc. Dar dacă intenţia este anume eliminarea NIT-ului avantajând altă instituţie, atunci de ce acest lucru nu s-a întâmplat mai devreme. Postul TV a fost întotdeauna subordonat comuniştilor şi niciodată nu a corespuns codului deontologic, manipulând grosolan cu opinia publică. Iar pofta mediatiacă a lui Plahotniuc viza de mult timp preluarea frecvenţelor controlate de „fortăreaţa TV” a comuniştilor.

Totuşi, soarta postului a fost hotărâtă acum, deoarece nu mai există pericolul unor anticipate, când retragerea licenţei ar fi fost folosită de comunişti pentru a se victimiza suplimentar.  Momentul a fost calculat bine şi coincide cu perioade când Alianţa are nevoie de o linişte mediatică, având în faţă furtune de nemulţumiri publice legate de reforme importante, de care depinde credibilitatea acestora în ochii Bruxellului. Întâmplător sau nu, dar „şahul mediatic” contra NIT are loc după ce