Rogozin vrea un rol exclusiv pentru Rusia în Republica Moldova

După o absență de aproximativ 3 ani, Moscova își face loc pentru a reveni pe agenda politică a Republicii Moldova. Încetarea crizei politice și alegerea președintelui țării, cu blocarea parțială a forțelor politice anti-rusești (cum ar fi PL-ul, rămas fără funcție centrală în piramida puterii de la Chișinău), constituie premisele esențiale pentru revigorarea influenței ruse. De fapt, calmarea proceselor politice de pe ambele maluri ale Nistrului convin Moscovei într-o măsură egală. Or, sfârșitul regimului lui Smirnov a însemnat substituirea lui cu un lider loial vectorului geopolitic rusesc, dar și un bun executor al ordinelor Moscovei.

Cu scopul atingerii unor rezultate maxime, pentru misiunea de recalibrare a statutului Rusiei a fost delegat   Dmitri Rogozin, ex-ambasador rus la NATO, cunoscut pentru retorica categorică și poziția intransingentă în apărarea intereselor naționale. Printre succesele marcate de Rogozin în activitatea sa diplomatică externă poate fi menționat eșecul Ucrainei și Georgiei de a deschide negocierile de aderare la NATO, în timpul Summitului de la Bucuresti (aprilie 2008)[1]. Tot, datorită prestației sale, a fost posibilă sistarea instalării elementelor sistemului american anti-rachetă în Polonia și Republica Cehă. Aceste victorii strategice semnificative pentru reținerea extinderii NATO spre Est și combaterea planurilor americane au devenit cartea de vizită a lui Rogozin. În acest sens, preluarea dosarului transnistrean nu este deloc accidentală, având în vederea intensificarea factorului românesc în politica de la Chișinău, și viitoarea instalarea a scutului antirachetă american în România (Vezi documentului Acordului româno-american [2]).

Aspectele menționate nu îngrijorează autoritățile moldovenești, care îl tratatează pe Rogozin ca

Timofti merge la Putin. Încercare sau provocare?

Preluat de 24H.md

În curând, nou alesul fost preşedinte rus, Vladimir Putin, va fi învestit în funcţie, din care va continua să exercite influenţa asupra vecinătăţii sale imediate, din care face parte şi Republica Moldova. Cu acest prilej, la Moscova vor fi adunaţi şefii statelor CSI, iar o invitaţie a fost adresată şi preşedintelui moldovean, Nicolae Timofti, transmisă via Dmitri Rogozin.

Ce vrea Putin de la Timofti?

Momentul este oportun pentru (re)stabilirea dialogului bilateral, deteriorat grav după interimatul liberalului Mihai Ghimpu şi rămas în suspans pe durata democratului Marian Lupu. Astfel, Ghimpu a căpătat un loc fruntaş printre principalii inamici ai statului rus în percepţia presei moscovite. În timp ce, Lupu a avut o poziţie ezitantă, fiind însă tratat cu o doză de reticenţă la Moscova, din cauza eşecului în cursa lungă şi anevoioasă pentru preşedinţia ţării. Rezultatul acestor comportamente ale preşedinţilor interimari a determinat o perioadă de repaus şi de tăcere în cabinetul preşedintelui rus, exceptând reacţiile dure la mişcările lui Ghimpu. Mai mult decât atât, din cauza prelungirii crizei politice, Moscova a contat pe filiera executivă, adică a premierului moldovean, iar relaţia cu Moldova a fost îngustată la subiecte strict economice şi sociale.

Deşi preşedinţia sub Timofti este una stabilă, aceasta este compromisă politic, deoarece nu este recunoscută în continuare de opoziţia comunistă, considerată o forţă pro-rusească, alături de socialiştii lui Dodon. Cu toate acestea, Putin vrea să-l testeze pe preşedintele moldovean, iar în baza portretului psihologic desenat să-i aplice tactica potrivită pentru a-l ţine în câmpul de gravitaţie rusesc. Ademenirea lui Timofti este tentantă, având în vedere autonomia